Curtea de Conturi Europeană: Utilizarea fondurilor din domeniul coeziunii nu ar trebui să devină un scop în sine
Unele administraţii naţionale au fost supuse presiunii de a cheltui repede banii din domeniul coeziunii, uneori în detrimentul performanţei, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, care citează un raport al Curţii de Conturi Europene.
Comisia Europeană şi statele membre ar trebui să utilizeze într-un mod mai eficace finanţarea din domeniul coeziunii, precizează sursa citată.
"Curtea avertizează că, din cauza întârzierilor înregistrate în finalizarea cadrului legislativ şi din cauza progreselor lente realizate în implementarea planurilor de execuţie a cheltuielilor, administraţiile naţionale au fost supuse presiunii de a cheltui repede banii, uneori în detrimentul performanţei. Comisia nu a reacţionat prompt pentru a soluţiona dificultăţile întâmpinate de anumite programe în efectuarea cheltuielilor. Acţiunile sale, precum şi cele întreprinse de statele membre, au avut totuşi un impact pozitiv asupra absorbţiei", se arată într-un comunicat remis, joi, AGERPRES.
Fondurile din domeniul coeziunii sunt repartizate în avans statelor membre pentru o perioadă de cheltuieli de şapte ani şi sunt puse la dispoziţia acestora sub forma unor alocări bugetare anuale care trebuie utilizate într-un interval de timp determinat.
Curtea a examinat cheltuielile efectuate în cursul perioadei 2007-2013, precum şi acţiunile întreprinse de statele membre, cu sprijinul Comisiei, pentru a creşte absorbţia fondurilor acolo unde au fost identificate probleme.
În perioada examinată, finanţarea totală pentru cele 28 de state membre ale UE s-a ridicat la 346 de miliarde de euro. De asemenea, Curtea a comparat tendinţele în efectuarea cheltuielilor din perioada examinată cu cele din perioadele 2000 - 2006 şi 2014 - 2020. Au fost efectuate vizite de audit în patru state membre: Republica Cehă, Ungaria, Italia şi România.
Curtea a constatat că, atât pentru perioada de programare 2007 - 2013, cât şi pentru perioada 2014 - 2020, adoptarea tardivă a cadrului legislativ a antrenat întârzieri şi în ceea ce priveşte programele operaţionale. În cazul perioadei 2007 - 2013, majoritatea dintre acestea nu au fost adoptate decât după trecerea deja a 12 luni de la începerea perioadei de programare, lucru care a avut un efect de domino inevitabil asupra efectuării cheltuielilor.
Dacă perioada 2007 - 2013 a cunoscut un demaraj lent, el a fost chiar şi mai lent în perioada 2014 - 2020, a indicat Curtea. În plus, din cauza suprapunerii perioadelor de programare, statele membre încă cheltuiau bani rămaşi din perioada anterioară, deşi următoarele programe demaraseră deja.
"Este esenţial să se evite o situaţie în care sume mari de bani trebuie să fie utilizate în grabă la sfârşitul unei perioade de programare, deoarece există riscul să nu se acorde atenţia cuvenită obţinerii unui bun raport costuri-beneficii. Cheltuirea banilor respectivi devine un scop în sine, în loc să constituie un mijloc de îndeplinire a obiectivelor de politică", a declarat Henri Grethen, membru al Curţii de Conturi Europene şi responsabil de raport.
În cursul perioadei de programare 2007 - 2013, Comisia a monitorizat absorbţia fondurilor "cu alte cuvinte, gradul în care erau utilizate acestea în statele membre", dar abia spre sfârşitul anului 2014 a creat un grup operativ al cărui scop era să ofere asistenţă statelor membre care se confruntau cu dificultăţi în cheltuirea banilor în cadrul anumitor programe.
Sprijinul furnizat de grupul operativ, precum şi acţiunile întreprinse de statele membre au dus la creşterea semnificativă a cheltuielilor: la începutul anului 2018, plăţile au atins o rată de execuţie de 97,2 % din alocările bugetare.
La sfârşitul anului 2017, rămâneau încă neutilizaţi 4,4 miliarde de euro. Închiderea perioadei 2007 - 2013 de către Comisie este încă în curs, astfel că valoarea totală a plăţilor şi cea a finanţării neutilizate nu au fost încă determinate.
Pentru a îmbunătăţi modul în care erau absorbite fondurile, statele membre au revizuit programele, au împărţit proiectele în faze şi au utilizat fonduri din partea UE pentru a cofinanţa proiecte care erau deja finanţate din fonduri naţionale.
Cu toate acestea, aşa cum a evidenţiat Curtea, unele dintre aceste măsuri puneau accentul în principal pe cheltuirea banilor şi pe respectarea normelor, şi nu pe rezultate, iar revizuirile frecvente ale programelor pun sub semnul întrebării temeinicia analizelor care stau la baza procesului de programare.
În plus, Comisia nu dispune de o imagine de ansamblu completă a măsurilor utilizate sau a impactului lor, din cauza lipsei de informaţii din partea statelor membre şi a limitărilor de la nivelul raportării.
Curtea recomandă Comisiei Europene să propună autorităţilor legislative un calendar care să permită ca execuţia să poată demara la începutul perioadei de programare; să se asigure că revizuirile programelor operaţionale se întemeiază pe o evaluare temeinică şi aprofundată şi să urmărească obţinerea unor rezultate mai bune; să monitorizeze absorbţia, să detecteze dacă aceasta este lentă sau rapidă şi să evalueze impactul măsurilor; să se asigure că accentul este pus pe obţinerea de rezultate.
Politica de coeziune vizează reducerea dezechilibrelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni din Uniunea Europeană şi îi corespunde aproximativ o treime din bugetul UE.
La preţurile curente, sumele alocate acestei politici s-au cifrat la aproximativ 261 de miliarde de euro în perioada de programare 2000 - 2006, la aproximativ 346 de miliarde de euro în perioada 2007 - 2013 şi la aproximativ 365 de miliarde de euro în perioada 2014 - 2020.
Finanţarea este pusă la dispoziţie prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului social european şi al Fondului de coeziune. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Tanczos Barna a solicitat, la Bruxelles, alocări semnificative și măsuri cu aplicare imediată pentru sprijinirea fermierilor
Planul de acțiune pentru fertilizanți al Comisiei Europene este absolut necesar, însă trebuie să vedem și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză pentru că nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, consideră ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. Acesta a
BNR lansează monede dedicate împlinirii a 50 de ani de la prima notă de 10 obținută de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice
Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 28 mai 2026, o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină, potrivit unui comunicat de presă. Ave
Transelectrica a finalizat o investiție de aproape 176 milioane de lei în județul Caraș-Severin
Lucrările la stația electrică de transformare 400 kV Reșița și retehnologizarea stației electrice de transformare de 220/110 kV Reșița, județul Caraș-Severin, au fost finalizate, a anunțat, marți, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, investiția s-a ridicat la 175
IMM România: Noua lege a salarizării limitează capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale
Noua lege a salarizării bugetare, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice, iar în lipsa unei flexibilități, administrația publică va continua să întâmpine dificultăți în atragerea și păstrarea resursei umane performante, susți
Năstase (Alro): Industria de apărare poate deveni un motor de creștere economică pe termen lung
Industria de apărare poate deveni un motor important de creștere economică pentru următorii 20-25 de ani, pe fondul reînarmării accelerate și al nevoii de dezvoltare a capacităților industriale europene, a declarat, marți, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro. 'Eu sunt absolut convins că industria de apăr
Ministrul Finanțelor: Ajustarea fiscală nu a sacrificat investițiile; fondurile europene rămân principalul motor al economiei
Ajustarea fiscală realizată de Guvern nu a afectat investițiile, care se mențin la 31 de miliarde de lei și sunt susținute în principal din fonduri europene, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'E o ajustare fiscală fără scăderea investițiilor. Pentru că investițiile rămân la 31 de miliarde. Deci o ajusta
Pîrcălăbescu ( ROMARM): Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă
Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă, atât în sectorul privat, cât și în cel de stat, iar dezvoltarea unei industrii competitive necesită investiții în energie și parteneriate strategice, a declarat marți Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte al organizației patronale 'Industri
Darău: Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech; finanțări de 288 milioane de lei pentru firme
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat marți deschiderea aplicațiilor pentru programul SME Eco-Tech, prin care firmele românești pot obține finanțări pentru investiții în modernizarea producției, digitalizare și eficiență energetică. 'Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech. Vorbim despre peste 288 milioane de lei pentru firm
Nazare: Deficitul bugetar s-a redus cu 32 de miliarde de lei; este o corecție de amploare, nu una de etapă
Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026, de la 2,9% în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă o corecție de peste 32 de miliarde de lei,
Pistol: Progres fizic de 60% pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1)
Progresul fizic pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1) a ajuns la 60%, a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori români și bosniaci (UMB Spedi
Darău: România este prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice
România a fost prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice, bazat pe standarde internaționale, care evaluează în mod riguros modul în care o destinație îmbină dezvoltarea turistică cu protecția mediului și valorificarea patrimoniului cultural, a declarat, marți, ministrul interimar al Economiei, Digitalizăr
RECTIFICARE Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026
În ştirea cu titlul "UPDATE/Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026'', difuzată la ora 12:20, pe fluxul Economic Intern, în fraza "În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puţin decât nivelul programat în prezent&quo
Probleme tehnice cu aplicația InfoTB și plata cu cardul în mijloacele STB, marți
Aplicația InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul bancar la validator sunt afectate marți, din cauza unor probleme tehnice de comunicație cu un operator terț. 'În dimineața acestei zile, din cauza unor considerente tehnice de comunicație cu un operator terț, au fost afectate funcționarea aplicației InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul banc
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale (sondaj)
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale în 2026, pentru 61% dintre consumatori marketplace-urile devenind principalul canal de cumpărături online, relevă un sondaj național de specialitate, dat marți publicității. Potrivit sursei citate, comerțul online din România trece pr
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î