Grupul austriac OMV este încrezător că în lunile următoare România va pune la punct un cadru de reglementare acceptabil pentru proiectul său de explorare din Marea Neagră astfel că, la scurt timp, compania va putea da undă verde pentru o investiţie în valoare de un miliard de euro, a declarat, vineri, directorul responsabil pentru operaţiunile de upstream de la OMV, Johann Pleininger, într-un interviu acordat Reuters.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

OMV are nevoie de un cadru serios cu privire la taxe şi redevenţe înainte de a da aprobarea finală pentru o astfel de investiţie majoră, a spus Johann Pleininger.

"Ar fi vorba de o investiţie de un miliard de euro", a subliniat Pleininger.

Aceasta a mai spus că OMV are nevoie de asemenea de o garanţie că va putea exporta surplusul de gaze naturale.

Spre deosebire de alte ţări din regiune, România depinde foarte puţin de importurile de energie. Mai puţin de 10% din necesarul de gaze naturale al României este importat din Rusia, iar restul este produs local, în principal de Romgaz şi Petrom.

"Am încredere că Guvernul României va face o propunere rezonabilă care va fi acceptată de industrie", a spus Johann Pleininger, adăugând că se aşteaptă la o decizie în acest sens la toamnă.

Decizia de investiţii a OMV este aşteptată "fie în acest an sau în primul trimestru al anului următor", a spus Johann Pleininger.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, iar Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).

În luna iulie, Parlamentul a adoptat Legea offshore, care stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat la acea dată că, prin modificările aduse proiectului Legii offshore, s-a urmărit ca România să nu mai fie independentă energetic de Rusia.

"Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească înseamnă că România va fi una dintre puţinele ţări din lume care devin independente energetic. De asemenea, suprataxarea zero nu putea fi acceptată, pentru că nu poţi ca stat român să nu încasezi absolut nimic", a declarat Dragnea, în plenul Camerei Deputaţilor.

Legea a fost întoarsă în Parlament, pentru reexaminare, de către preşedintele Klaus Iohannis, la începutul lunii august.

"Considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilităţii şi predictibilităţii pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector şi pentru evitarea potenţialelor efecte negative. Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziţii clare, lipsite de echivoc şi cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării predictibilităţii necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre", se arată în cererea de reexaminare.

În februarie, Sorin Gal, directorul general al Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), anunţa că rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.

El a arătat că ExxonMobil şi OMV Petrom au investit până acum în perimetrul Neptun circa 2 miliarde de dolari, Lukoil - peste 500 de milioane de dolari în perimetrul Trident, iar Black Sea Oil and Gas - 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia şi Pelican. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)