OMV Petrom estimează investiţii de 3,7 miliarde de lei pentru 2018; în S1 investiţiile au crescut cu 130%
OMV Petrom estimează investiţii de 3,7 miliarde de lei pentru întregul an 2018, 75% urmând să meargă către segmentul de exploatare şi producţie Upstream, în condiţiile în care, după primele şase luni compania a raportat investiţii de 2,1 miliarde de lei, în creştere cu 130% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit rezultatelor consolidate ale grupului, neauditate, publicate joi.
Avansul investiţiilor este explicat în special prin creşterea nivelului de foraj sonde de dezvoltare şi explorare şi lucrări intensificate în proiecte de infrastructură în segmentul Upstream.
Investiţiile din Upstream în perioada ianuarie - iunie 2018 au fost de 1,44 miliarde de lei, comparativ cu 797 milioane de lei în perioada similară a anului trecut. Pentru întregul an, compania estimează investiţii de aproximativ 2,8 miliarde de lei pe acest segment, care includ mai mult de 100 de sonde noi şi sidetrack-uri, aproximativ 1.000 de reparaţii capitale şi proiectul Neptun Deep.
"Ne propunem să luăm o decizie finală (cu privire la Neptun Deep, n.r.) de investiţie în 2018, aceasta depinzând de regimul fiscal, liberalizarea pieţei gazelor şi dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale", se precizează în documentul companiei.
De asemenea, compania urmează să vândă 50 - 60 de zăcăminte pentru a se concentra pe barilii cei mai profitabili.
În segmentul Downstream Oil creşterea investiţiilor a fost legată de revizia generală a rafinăriei Petrobrazi şi de proiectul de creştere Policombustibili. Investitiile din Downstream s-au cifrat la 661 milioane de lei, faţă de 115 milioane de lei în perioada similară a anului trecut, din care 635 milioane de lei în Downstream Oil (105 milioane de lei în S1 din 2017).
Investiţiile din segmentul Corporativ şi Altele au fost zero, faţă de un milion de lei anul trecut în primele şase luni.
Producţia de hidrocarburi la nivel de Grup realizată în prima jumătate a acestui an a fost de 29,18 milioane bep (barili echivalent petrol, n.r.). În România, producţia totală de ţiţei şi gaze a fost de 27,90 milioane bep, cu 5% mai mică comparativ cu 29,39 milioane bep în S2 2017. Producţia de ţiţei şi condensat a fost de 12,20 milioane bep, cu 3% mai mică decât primele şase luni din 2017, în principal din cauza declinului natural. Producţia de gaze naturale în România a scăzut cu 7%, la 15,70 milioane bep, din cauza declinului natural în principalele zăcăminte (Totea Deep şi Lebada Est), a impactului nerecurent din lucrări şi înlocuirea echipamentelor din zona Totea - Hurezani, precum şi a lucrărilor de mentenanţă.
Producţia de ţiţei şi gaze în Kazahstan a scăzut cu 4%, la 1,28 milioane bep.
Conform ultimului exerciţiu de evaluare a riscurilor desfăşurat de către Grupul OMV Petrom în februarie 2018, principalele incertitudini care pot influenţa rezultatele societăţii rămîn cele legate de riscul de preţ al mărfurilor tranzacţionabile, riscurile operationale, precum şi riscul politic şi de reglementare.
"În privinţa riscului de reglementare, Societatea se află în dialog cu autorităţile române pe subiecte relevante pentru industrie. În ultimele luni am observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate. Acest lucru sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează intreg mediul de afaceri", precizează compania. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale (sondaj)
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale în 2026, pentru 61% dintre consumatori marketplace-urile devenind principalul canal de cumpărături online, relevă un sondaj național de specialitate, dat marți publicității. Potrivit sursei citate, comerțul online din România trece pr
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i













