CERC: Ordonanţa privind gestionarea deşeurilor de ambalaje diminuează eficienţa instrumentelor economice recomandate de Comisia Europeană
Noua ordonanţă de urgenţă emisă de Ministerul Mediului referitoare la regimul deşeurilor şi modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje diminuează eficienţa instrumentelor economice recomandate de Comisia Europeană (CE) pentru modernizarea acestui sector în România şi utilizează conceptul de Economie Circulară pentru introducerea unei noi taxe, atrag atenţia reprezentanţii Coaliţiei pentru Economia Circulară (CERC), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES.
"Argumentul principal invocat de Ministerul Mediului în ceea ce priveşte adoptarea OUG 74 a fost acela că, în condiţiile actuale, România nu îşi poate îndeplini ţintele asumate faţă de Uniunea Europeană, iar transferul şi sporirea autorităţii asupra deşeurilor către Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI-uri) ar rezolva această problemă. Argumentul nu este unul valid, ţinând cont că ADI-urile nu numai că nu reuşesc să îşi atingă ţintele, dar cele mai multe dintre ele nici măcar nu funcţionează! Mai mult, OUG-ul nu prevede niciun fel de penalităţi pentru lipsa de performanţă a acestor asociaţii. Subliniem că modificările propuse în OUG 74/2018 diminuează, de fapt, eficienţa instrumentelor economice necesare alinierii la legislaţia europeană în domeniu, generând probleme de natură tehnică şi financiară tuturor actorilor implicaţi pe lanţul gestionării deşeurilor", se menţionează în comunicatul citat.
În viziunea reprezentanţilor CERC, Ordonanţa 74/2018 elimină cel mai important instrument, "Taxa la groapă", "cu toate că în preambulul ordonanţei este menţionat ca fiind unul din instrumentele economice recomandate de Comisia Europeană pentru modernizarea gestionării deşeurilor în România'.
"În schimb, ordonanţa introduce o taxă surpriză, inexistentă în alte state membre UE, denumită total neinspirat 'Contribuţia pentru Economie Circulară'. Se transmite astfel un mesaj negativ asupra conceptului de Economie Circulară ca fiind generator de taxe şi impozite suplimentare pentru români. Răspunderea extinsă a producătorului, un alt mecanism modificat prin OUG 74/2018, obligă producătorii să îşi administreze ţintele de valorificare a ambalajelor exclusiv prin intermediul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare. Astfel, ei devin finanţatori captivi ai unui sistem, astăzi, neperformant, cu caracter centralizat şi monopolist, cu costuri neoptimizate, netransparente, desprinse total de realităţile unei pieţe bazate pe liberă concurenţă. Aceste costuri ridicate se vor regăsi inevitabil în preţul de vânzare al produselor ambalate, fiind plătite în cele din urmă de către cetăţean", avertizează Coaliţia.
Potrivit sursei citate, o altă noutate a acestui act normativ este introducerea, începând cu anul 2021, a sistemului de garanţie pentru ambalajele primare reciclabile.
"Această modificare nu a fost discutată în niciuna dintre dezbaterile publice şi nu are la bază un studiu de impact sau oportunitate. Coaliţia pentru Economia Circulară apreciază decizia de a introduce sistemul de tarifare diferenţiat 'Plăteşti cât Arunci'. Remarcăm, însă, şi aici lipsa detaliilor pentru implementarea acestui sistem, ţinând cont că aceasta impune o renegociere a tarifelor şi modificarea tuturor contractelor de servicii publice de salubritate până la 1 ianuarie 2019. Coaliţia pentru Economie Circulară îşi reafirmă rolul de partener de discuţii având convingerea că în sesiunea de toamnă a Parlamentului disfuncţionalităţile semnalate vor putea fi remediate, astfel încât acest act normativ important să-şi atingă scopul declarat", susţine organizaţia.
Guvernul a adoptat, în şedinţa din 17 iulie 2018, la propunerea Ministerului Mediului, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 pentru modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.
Conform ministerului de resort, prin adoptarea acestui act normativ se urmăreşte completarea politicilor şi strategiilor din domeniul gestiunii deşeurilor, în concordanţă cu obiectivele Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi cu solicitările Comisiei Europene, stabilite prin foaia de parcurs pentru România, în vederea implementării legislaţiei europene în materie de deşeuri.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a menţionat că "măsurile care se regăsesc în această ordonanţă de urgenţă au rolul de a creşte rata de reciclare a deşeurilor, de a îndepărta de la depozitare materii prime valoroase şi, în final, de a pune România pe harta europeană a reciclării şi a economiei circulare".
Proiectul de OUG a fost lansat în dezbatere publică la 1 februarie 2018, iar în cele cinci luni care au trecut până în momentul adoptării lui Ministerul Mediului a organizat mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai mediului economic, asociaţii patronale, reprezentanţi ai producătorilor, reciclatori, operatori de salubritate şi autorităţi publice locale.
Una dintre principalele noutăţi pe care această OUG le aduce legislaţiei actuale privind deşeurile vizează aplicarea, începând cu 31 martie 2019, a unei garanţii pentru ambalajele reutilizabile, în valoare de 0,5 lei/bucata. Începând cu 31 martie 2022, această garanţie se va aplica şi ambalajelor nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri, destinate anumitor tipuri de băuturi.
O altă noutate se referă la încurajarea colectării separate a deşeurilor la sursă şi detalierea modului de aplicare a tarifului diferenţiat la populaţie. Astfel, autorităţile publice locale au obligaţia ca, începând cu 1 ianuarie 2019, să aplice sistemul 'plăteşte pentru cât arunci', iar în acest sens vor trebui să asigure recipiente separate pentru fracţia uscată, respectiv cea umedă. De asemenea, vor trebui să colaboreze mai bine cu producătorii de produse ambalate şi cu Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (OTR), care vor acoperi costurile pentru colectarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie.
De asemenea, pentru stimularea reciclării materialelor şi scăderea cantităţilor de deşeuri depozitate se introduce o contribuţie pentru economie circulară în valoare de 30 lei/tona de deşeuri eliminată prin depozitare. Această contribuţie va fi suportată de către operatorii de salubrizare pentru cantităţile de deşeuri municipale care urmează să fie depozitate, în cazul în care acestea depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă stipulaţi în contracte.
"Se stabileşte clar rolul fiecărui actor din lanţul de gestiune a deşeurilor, începând de la obligaţiile cetăţenilor, colectorilor, salubriştilor şi terminând cu cele ale producătorilor, reciclatorilor şi autorităţilor publice locale. În pregătirea Strategiei Europene pentru produsele de plastic de unică folosinţă, se propune un calendar etapizat pentru înlocuirea ambalajelor de unică folosinţă, în special a celor din plastic, pentru băuturi de orice fel, cu ambalaje reutilizabile, care să permită utilizări multiple, şi creşterea ponderii acestor tipuri de ambalaje din totalul ambalajelor puse pe piaţă, până în anul 2025", a menţionat, la momentul respectiv, Ministerul Mediului.
În plus, Ordonanţa introduce, începând cu anul 2019, indicatori de performanţă, atât pentru societăţile de salubrizare, cât şi pentru staţiile de sortare, care să conducă la scăderea cantităţilor direcţionate către depozitul de deşeuri, la creşterea gradului de valorificare a deşeurilor în România şi stimularea industriei de reciclare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale (sondaj)
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale în 2026, pentru 61% dintre consumatori marketplace-urile devenind principalul canal de cumpărături online, relevă un sondaj național de specialitate, dat marți publicității. Potrivit sursei citate, comerțul online din România trece pr
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i













