Doar doi din zece întreprinzători susţin amnistia fiscală, cu toate că peste 44% ar avea un interes personal în declararea voluntară a veniturilor nefiscalizate, ceea ce arată că avem un mediu de afaceri responsabil şi realist, a declarat, luni, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferinţă de specialitate.

"Până în prezent, nu am văzut vreo formă clară de proiect, dar am auzit mai multe declaraţii publice ale reprezentanţilor Guvernului. Au apărut declaraţii conform cărora se ştergeau datorii atât pentru persoane fizice cât şi pentru companiile de stat. S-a făcut referire şi la conformarea voluntară. Conceptul de amnistie fiscală are două componente. Pe de o parte, aceea a ştergerii datoriilor, iar a doua, de declarare voluntară a unor venituri nefiscalizate. În 2005, s-a realizat o amnistie fiscală, dar a avut nişte obiective foarte clare, punctuale, pe chestiuni care ar fi costat mai mult statul decât ar fi avut de încasat", a spus Florin Jianu.

CNIPMMR a realizat, în perioada 23 - 29 iulie 2018, un sondaj privind utilitatea aministiei fiscale. Conform sondajului, la întrebarea 'Susţineţi oportunitatea adoptării măsurii amnistiei fiscale?', 76,2% din respondenţi au spus că nu susţin amnistia fiscală. În acelaşi timp, la întrebarea 'Cine consideraţi că ar trebui să beneficieze de măsura amnistiei fiscale?' respondenţii au apreciat că persoanele fizice (41,3%) şi microîntreprinderile (40,3%) ar trebui să fie în principal vizate de această măsură.

Întrebaţi dacă 'Sunt interesaţi personal să îşi declare în mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sustrase impozitării?', 55,6% din respondenţi au declarat că nu au un interes personal în aplicarea acestei măsuri, doar 44,4% menţionând că ar putea fi interesaţi personal de amnistia fiscală.

În ceea ce priveşte efectele care ar putea fi generate de adoptarea măsurii de amnistie fiscală, 46% din respondenţi au menţionat că această măsură este una controversată cu efecte multiple şi 30,2% că va avea efecte negative, doar 23,8% considerând că va avea efecte pozitive.

Printre cele mai importante efecte pozitive care ar putea fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, respondenţii au menţionat reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere şi nesancţionarea faptelor respective.

În ceea ce priveşte efectele negative care ar putea decurge din această măsură, marea majoritate a respondenţilor au evidenţiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinaţii şi mai pronunţată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalităţii, efectele negative asupra bugetului de stat şi creşterea riscului infracţional.

"În locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje şi inechităţi faţă de contribuabilii oneşti, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole şi de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp şi în bune condiţii taxele şi impozitele, precum şi măsuri de îmbunătăţire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituţional care reprezintă o garanţie a principiului egalităţii în materie fiscală", a spus Florin Jianu.

Reprezentanţii CNIPMMR apreciază că sectorul IMM-urilor trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să asigure o reglementare inteligentă, consultarea sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizare, un cadru legal stabil şi predictibil. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Alexandru Cojocaru)