Industria de evenimente aduce României circa 500 de milioane de euro/an; Bucureştiul, pe locul 33 în topul european
Industria de evenimente (Meetings, Incentives, Conventions and Exhibitions - MICE) aduce în mod direct, în România, circa 500 de milioane de euro anual, sume încă mici dacă ne comparăm cu ţările vestice, dar în creştere constantă, a declarat pentru AGERPRES Traian Bădulescu, consultant de turism.
'Industria MICE reprezintă unul din motoarele principale ale turismului de dezvoltare a destinaţiei şi un important generator al veniturilor, al ocupării forţei de muncă şi al investiţiilor străine. Marea Britanie câştigă din evenimente 50 de miliarde de euro anual, iar Germania 65 de miliarde de euro. Dacă în 1998 România câştiga aproximativ 30 de milioane de dolari pe an din industria de evenimente, iar în 2008 circa 50 de milioane de euro, în 2013 a atins în jur de 250 de milioane de euro', precizează Traian Bădulescu.
Conform raportului statistic ICCA (International Congress and Convention Association) pe anul 2017, din cele 70 de evenimente, majoritatea s-au desfăşurat în Bucureşti (39 din cele 70), capitala fiind clasată pe locul 33 în topul oraşelor din Europa organizatoare de evenimente, după Barcelona (195), Paris (190), Viena (190), Berlin (185), Londra (177), Madrid (153), Praga (151), Lisabona (149), Budapesta (98), Varşovia (89), Helsinki (86), Atena (76), Milano (69), Porto (68), Zurich (57), Belgrad (51), Munchen (46), Cracovia (45), Ljubljana (44), Zagreb (44), Gothenburg (41) şi Florenţa (40).
'În ultimii ani, România a început să fie cunoscută din ce în ce mai mult ca destinaţie de MICE în Europa, o mare parte din cifra de afaceri a hotelurilor (peste 50%) fiind realizată pe segmentul MICE. Apariţia unor noi hoteluri de brand internaţional a favorizat această creştere (Hilton Garden Inn din Bucureşti, Mercure Unirii hotel / Bucureşti, Hampton by Hilton / Iaşi, Double Tree by Hilton / Ploieşti). În acest moment se află în construcţie hoteluri precum Courtyard şi Moxy în Bucureşti, Grand Hotel du Boulevard din Bucureşti, cu deschidere preconizată la final de 2019, respectiv Radisson Blu hotel în Braşov', a spus pentru AGERPRES Lucian Boronea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Acesta apreciază că în afara Capitalei, pe segmentul MICE, alte oraşe dezvoltate sunt Cluj-Napoca (conform statisticilor din 2017, s-a situat pe locul 145 în Europa, cu 8 evenimente internaţionale organizate), Iaşi (nu se află încă pe harta destinaţiilor MICE, dar prezintă o creştere semnificativă în ultimii ani), Oradea (potenţial mare, ca urmare a modernizării infrastructurii în ultimii ani din fonduri europene).
România s-a situat pe locul 23 în Europa Centrală şi de Est, cu 70 de evenimente desfăşurate faţă de 281 Austria, 187 Cehia, 159 Ungaria, la acelaşi nivel cu Serbia (71), dar mult peste Bulgaria (34). Diferenţa este însă la numărul total de participanţi la evenimente, care este mult mai mic decât al ţărilor europene învecinate situate în top, din cauza lipsei de spaţii de conferinţă de mare capacitate.
'Pentru a ajunge destinaţie MICE de top, România trebuie să înlăture o serie de minusuri precum lipsa unor centre de conferinţă multifuncţionale, de capacitate mare, care să poată găzdui evenimente cu participare internaţională, de mare amploare (3.000 - 4.000 de persoane), lipsa zborurilor directe Long Courier (pentru Bucureşti şi în special pentru celelalte oraşe care ar avea spaţii corespunzătoare pentru găzduirea unor evenimente de nivel internaţional), lipsa de promovare a României ca destinaţie de MICE', punctează Lucian Boronea.
Vicepreşedintele ANAT adaugă la acestea şi capacitatea de cazare (chiar la nivel de Bucureşti, dar în special în oraşele mari ale ţării - Braşov, Cluj, Sibiu, Iaşi, Timişoara) sub nivelul cererii (la ora actuală, gradul de ocupare al hotelurilor este de 80 - 90% aproape în toate perioadele), iar departajarea low-season şi high-season este din ce în ce mai nesemnificativă.
'România are un atu pe care trebuie să îl folosească. Într-o ţară cu un trafic aerian de 20,28 de milioane de pasageri în 2017, de 16,4 milioane de pasageri în 2016, respectiv de 13,32 milioane de pasageri în 2015, avem 16 aeroporturi internaţionale, deci o densitate foarte mare, răspândite în toate colţurile ţării. Dacă ne raportăm la totalul aeroporturilor, nu doar la cele internaţionale şi civile, România se află pe locul 88 în lume, cu 54 de aeroporturi, dintr-un total de 235 de ţări care au piste pentru avioane', apreciază Traian Bădulescu.
Infrastructura aeroportuară a României este, de asemenea, foarte dezvoltată. 63% din traficul înregistrat anul trecut a fost generat de Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni, cu 12,8 milioane de pasageri, în creştere cu 16,8% faţă de 2016, un record istoric pentru principalul aeroport din România. Pe locul doi se află Aeroportul nternaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca, cu un trafic de 2,68 milioane de pasageri, în creştere cu 43% faţă de 2016.
În opinia lui Traian Bădulescu, România are un potenţial turistic foarte mare, iar dacă partea de leisure a început să se dezvolte în ultimii ani, pe partea de MICE, evoluţia este constantă şi mai veche iar infrastructura este pregătită de mai mult timp. Principalul oraş cu infrastructură de evenimente este Bucureşti, însă acestuia îi urmează alte oraşe importante - Cluj, Sibiu, Timişoara, Constanţa, Oradea, Iaşi, Braşov.
De asemenea, România are multe facilităţi pentru conferinţe şi în zone turistice precum Litoralul Mării Negre, unde sunt hoteluri deschise tot timpul anului, staţiuni balneoclimaterice precum Băile Felix sau Băile Herculane, staţiuni montane precum Sinaia, Predeal şi Poiana Braşov. România este una din ţările europene cu turism rural dezvoltat, iar zone precum Bran-Moieciu, Neamţ, Mărginimea Sibiului, Oltenia de sub munte, Maramureş sau Bucovina sunt gazde excelente pentru reuniuni mici sau medii sau pentru team building-uri.
'România poate fi o destinaţie de MICE de succes doar că lipsesc componentele care să o pună în valoare: marketingul şi managementul destinaţiei. Pieţele externe ţintă ar putea fi ţările europene de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), dar şi Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, ţările nordice (Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda). De asemenea, ţările Europei Centrale şi de Est (Polonia, Ungaria, Cehia, Serbia, Croaţia, Bulgaria), Israel, Rusia, China, Japonia, Thailanda, SUA şi Canada', spune Traian Bădulescu.
România este o destinaţie ideală care poate îmbina afacerile şi evenimentele cu turismul de leisure. Potrivit unui studiu Carlson Wagonlit Travel, în ultimii ani se înregistrează o atitudine pozitivă faţă de mixul dintre călătoriile de afaceri şi cele de agrement. S-a constatat că 83% dintre respondenţi îşi folosesc timpul după lucru pentru a explora oraşul pe care îl vizitează şi aproape jumătate dintre ei (46%) adaugă zile dedicate agrementului călătoriei lor de afaceri. În plus, 96% consideră că excursiile de tip "bleisure" (combinaţie între business şi leisure) îi ajută să dobândească cunoştinţe culturale, să evalueze cele mai populare activităţi turistice, gastronomia locală, arta şi diversele culturi.
Traian Bădulescu precizează că Bucureştiul în particular şi România în general sunt în topul destinaţiilor europene unde se combină afacerile şi vacanţa. "Deoarece România este deja cunoscută ca o destinaţie de afaceri, călătorii care vin să încheie o afacere importantă sau care vin pentru o conferinţă de două zile vor fi cu siguranţă atraşi de clădirile istorice ale Bucureştiului sau de peisajele Transfăgarăşanului, Braşovului, Maramureşului sau ale Litoralului Mării Negre", mai spune consultantul în turism.
Specialiştii în turism apreciază că România este conectată la piaţa internaţională MICE, atât prin apartenenţa la organizaţii internaţionale, cât şi prin prezenţa locală a numeroase structuri internaţionale.AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b
Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).














