Teodorovici: Plafonarea preţului gazelor este o măsură comunistă până la un punct, dar necesară întrucât nu avem concurenţă
Intenţia Guvernului de a plafona preţul gazelor este o măsură comunistă până la un punct, dar necesară, întrucât pe această piaţă nu există concurenţă, iar companiile cresc preţurile după bunul plac, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, prezent la conferinţa de lansare a Cărţii Albe a IMM-urilor.
El s-a referit la proiectul de hotărâre de Guvern publicat miercuri seară pe site-ul Ministerului Finanţelor, potrivit căruia preţul de producţie internă al gazelor va fi plafonat la 55 de lei pe MWh până la 30 iunie 2021.
"Unii spun că este o practică comunistă. Da, poate la prima vedere poate părea, pentru că încerci să intri în piaţă, aşa este, până la un punct. Vorbim de concurenţă. Care concurenţă? Sunt doi operatori care cresc unul câte unul preţurile, iar celălalt se aliniază imediat. Investiţiile asumate nu s-au realizat, dar preţul creşte fără o justificare pe fond, iar dumneavoastră suferiţi şi economia are de suferit. Iar unii se reped imediat, de parca ar fi din alta ţară, că este o practică comunistă. Eu nu am avut nicio legătură cu comunismul", a spus Teodorovici.
Ulterior, în cadrul unor discuţii cu jurnaliştii, ministrul a precizat că această propunere de Hotărâre de Guvern va fi discutată în şedinţa de joi a Executivului în primă lectură, dar nu se va adopta nimic astăzi.
"Noi avem în piaţă aceşti doi operatori, care cresc nejustificat preţul foarte des tarifele la gaze. În acelaşi timp, investiţiile asumate nu sunt realizate. Atunci se pune întrebarea de ce se tot creşte tariful", a repetat Teodorovici.
Întrebat dacă există vreun studiu din care să reiasă că această măsură va avea efectul scontat, respectiv reducerea preţului final la consumatori, el a răspuns: "Evident că vor fi reduceri. Vă dau un exemplu: la consumatorii casnici se dau foarte multe subvenţii. Dacă va fi scăzut preţul, şi subvenţia va scădea. Deci vor avea de câştigat şi clienţii casnici, şi cei industriali".
Teodorovici a mai spus că se ridică şi întrebarea de ce au fost de acord reprezentanţii statului în aceste companii cu majorarea preţurilor.
Jurnaliştii l-au mai întrebat ce garanţii poate să dea că de această plafonare nu vor profita traderii de gaze, care ar deveni din nou "băieţi deştepţi", cumpărând ieftin de la producători şi vânzând scump către consumatori.
"Eu cred că şi aici există o pârghie astfel încât lucrurile să nu se repete", a spus ministrul Finanţelor.
De asemenea, plafonul propus, de 55 de lei pe MWh, este sub cel de la care producătorii plătesc suprataxa pe veniturile suplimentare. În acest sens, Teodorovici a confirmat că statul este dispus să renunţe la sumele încasate din această supraimpozitare.
"Bugetul are o pierdere de rundă întâi, dar trebuie să ne uităm la câştigurile din runda a doua", a continuat oficialul guvernamental.
El a mai spus că vor exista discuţii şi cu Comisia Europeană pe acest subiect.
"Dacă l-am postat (proiectul de HG - n.r.), înseamnă că nu încălcăm nimic din punct de vedere legal", a precizat Teodorovici, întrebat care este opinia Consiliului Concurenţei despre această măsură.
Nota de fundamentare a proiectului de HG iniţiat de Ministerul Finanţelor arată că această măsură este necesară pentru stoparea creşterii necontrolate a preţurilor.
"Pentru asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru sectorul de gaze naturale din Romania şi stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Energiei s-au întâlnit miercuri, 18 iulie, la sediul MFP, pentru a analiza posibilitatea instituirii unor forme de control al preţurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, până la data 30.06.2021. Pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Potrivit iniţiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor doi mari producători care au cotă de piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% şi OMV Petrom - 46,08% din total producţie).
Începând cu 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare a gazelor naturale din producţie internă, acesta stabilindu-se în cadrul pieţei concurenţiale prin contracte liber negociate cu furnizorii şi clienţii finali pe baza cererii şi a ofertei.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG, preţul mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată, în perioada aprilie 2017 - august 2018, a evoluat de la 70,93 lei la 77,72 lei. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată la 31 martie 2019 va fi de 80,25 lei/MWh.
Preţul gazelor naturale din import este stabilit pe piaţa concurenţială prin negociere liberă între importatori şi furnizorii de gaze naturale din România. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale din import la 31 martie 2019 va fi de 94,58 lei/MWh.
"Din structura preţului final pentru clienţii casnici reglementaţi, elementul cu ponderea cea mai însemnată, de peste 65%, îl reprezintă costul gazelor naturale ca marfă. ANRE (Autoritatea de Reglementare în Energie, n.r.) nu are atribuţii în a interveni asupra nivelului preţurilor de vânzare a gazelor naturale de către producătorii autohtoni şi din import. Din datele prezentate rezultă că, după liberalizarea completă a preţului de vânzare al gazelor naturale de la 1.04.2017, tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, asistând în prezent la un procent de 29,5% iar pentru luna martie 2019 estimăm un procent de 33,75%", arată autorii documentului citat.
Pe piaţa de gaze naturale activează, în prezent, un operator al Sistemului Naţional de Transport - Transgaz SA, 7 producători (Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Foraj Sonde, Stratum Energy şi HUNT OIL Company), 5 furnizori externi care aduc gaze naturale din surse externe în România (Engie Energy Management, Imex Oil, MET Internaţional AG, Alpiq Energy SE şi Wiee AG Elveţia), 2 operatori de înmagazinare (Romgaz şi Depomureş), 36 de operatori de distribuţie (cei mai mari fiind Distrigaz Sud Reţele şi E.ON Gaz Distribuţie), 87 de furnizori activi prezenţi pe piaţă şi 3 operatori ai pieţelor centralizate. Pe piaţa de gaze naturale sunt aproximativ 3,7 milioane clienţi finali, din care 3,4 milioane clienţi casnici reglementaţi. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b
Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).