Numărul de locuitori ce a revenit în 2017 la o bibliotecă publică a fost în medie de 8.669, unui locuitor revenindu-i în medie, 2,3 volume din colecţiile bibliotecilor publice, în timp ce, de serviciile acestor biblioteci au beneficiat 1,236 milioane utilizatori activi (6,3% din populaţia rezidentă a ţării), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Reţeaua bibliotecilor care a funcţionat în anul 2017 a fost formată dintr-un număr de 9.594 unităţi administrative. Aceasta a înregistrat, faţă de 2016, o diminuare de 238 unităţi. Comparativ cu anul anterior, în 2017, numărul bibliotecilor institutelor de învăţământ universitar s-a diminuat cu o unitate, ajungând la 97 biblioteci universitare, iar cel al bibliotecilor specializate, care deservesc instituţiile publice şi agenţii economici, a scăzut cu 57 unităţi, ajungând la 459 biblioteci.

În acelaşi timp, au fost înregistrate 2.266 biblioteci publice (cu 38 mai puţine faţă de anul precedent), formate din 41 biblioteci judeţene (la fel ca în anul 2016), 252 biblioteci municipale şi orăşeneşti (înregistrând un minus de 4 unităţi faţă de anul 2016) şi 1.973 biblioteci comunale (cu 34 biblioteci mai puţine faţă de anul precedent). Numărul bibliotecilor şcolare a scăzut, în anul 2017, la 6.769 biblioteci (cu 142 biblioteci şcolare mai puţine decât în anul 2016).

Numărul volumelor existente în biblioteci a fost de 163,3 milioane volume, în scădere cu 0,7% (1,175 milioane volume) faţă de anul precedent. Repartizarea volumelor existente la sfârşitul anului 2017 pe tipuri de biblioteci a fost următoarea: 37,9% în biblioteci şcolare, 28,3% în biblioteci publice (din care: 11,2% în biblioteci judeţene, 6,1% în biblioteci municipale şi orăşeneşti şi 11,0 % în biblioteci comunale), 15,9% în biblioteci ale institutelor de învăţământ universitar, 13% în biblioteci naţionale şi de importanţă naţională şi 4,9% în biblioteci specializate.

În mediul urban au funcţionat 3.520 biblioteci (36,7%) cu un fond de carte de 124,736 milioane volume (76,4%), iar în mediul rural, 6.074 biblioteci (63,3%) cu un fond de carte de 38,564 milioane volume (23,6%).

Numărul volumelor intrate în colecţiile bibliotecilor în anul 2017 a fost de 1,812 milioane volume, mai puţin cu 101.000 volume (5,3%) faţă de anul precedent. La 100 locuitori s-au achiziţionat, în medie, 9 volume, mai puţin cu un volum faţă de anul precedent. Numărul utilizatorilor activi a fost, în anul 2017, de 3,248 milioane, mai mic cu 5,4% (185.000 persoane) faţă de anul 2016.

Pe tipuri de biblioteci, distribuţia numărului utilizatorilor activi a fost următoarea: 50,6% dintre utilizatorii activi au frecventat bibliotecile şcolare, 38,1% bibliotecile publice (dintre aceştia 13,5% au frecventat bibliotecile judeţene, 8,6% bibliotecile municipale şi orăşeneşti, iar 16% bibliotecile comunale), 8,5% dintre utilizatorii activi au frecventat bibliotecile instituţiilor de învăţământ universitar, 1,8% bibliotecile specializate şi 1% bibliotecile naţionale şi de importanţă naţională.

Numărul volumelor eliberate (inclusiv fotocopii şi microformate) diferiţilor utilizatori a fost, în anul 2017, de 35,803 milioane volume, revenind, în medie, 11 volume pe un utilizator.

Cele mai multe volume eliberate unui utilizator activ s-au înregistrat în bibliotecile judeţene, unde media a fost de 19 volume eliberate pe un utilizator, urmate de bibliotecile universitare, cu o medie de 18 volume eliberate pe un utilizator, de bibliotecile municipale şi orăşeneşti, cu o medie de 13 volume eliberate pe un utilizator şi de bibliotecile naţionale, cu o medie de 12 volume eliberate pe un utilizator. În bibliotecile comunale şi specializate media a fost de 9 volume eliberate pe un utilizator, iar în bibliotecile şcolare media a fost de 8 volume eliberate pe un utilizator.

Bibliotecile naţionale deţineau în colecţiile proprii, la sfârşitul anului 2017, un număr de 3,74 milioane de titluri de cărţi tipărite, 16.000 de titluri de cărţi electronice şi 21,185 milioane volume de cărţi şi periodice tipărite. Numărul colecţiilor electronice a fost, în anul 2017, de 35.000 unităţi.

Bibliotecile universitare deţineau în colecţiile proprii 9,036 milioane titluri de cărţi tipărite, 53.000 de titluri de cărţi electronice şi 26,023 milioane volume de cărţi şi periodice tipărite. Colecţiile bibliotecilor universitare includeau şi 1,297 milioane colecţii electronice, dintre acestea 1,216 milioane fiind documente accesibile online.

Accesibilă publicului larg din toate zonele ţării, reţeaua de biblioteci publice, formată din biblioteci judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, a pus la dispoziţia publicului un număr de 46,148 milioane volume de cărţi şi periodice tipărite, reunind în colecţiile proprii un număr de 29,203 milioane titluri de cărţi tipărite şi 37.000 titluri de cărţi electronice.

Bibliotecile publice au oferit publicului larg un număr de 195.000 colecţii electronice, mai mult de jumătate dintre acestea fiind puse la dispoziţia publicului online (114.000 documente accesibile online).

În anul 2017, din cele 9.697 biblioteci (9.594 unităţi administrative şi 103 de filiale), 63,6% aveau în colecţiile proprii sub 10.000 volume, iar 2,5% aveau în colecţiile proprii mai mult de 50.000 de volume.

Pentru fiecare utilizator activ din populaţia rezidentă care a frecventat bibliotecile publice au fost disponibile, în medie, 37,3 volume (41,8 volume în bibliotecile judeţene, 35,8 volume în bibliotecile municipale şi orăşeneşti şi 34,4 volume în bibliotecile comunale).

După forma de proprietate, 9.271 unităţi (96,6%) din totalul bibliotecilor erau unităţi proprietate majoritară de stat şi numai 323 unităţi (3,4%) erau biblioteci private. În anul 2017, reţeaua privată a cuprins 41 biblioteci universitare, 62 biblioteci specializate şi 220 biblioteci şcolare.

Personalul bibliotecilor cuprinde trei categorii distincte: personalul de specialitate (bibliotecari, bibliografi, restauratori, conservatori, custozi, informaticieni, alt personal de profil), personal administrativ şi personal de întreţinere. În anul 2017, personalul bibliotecilor (inclusiv cel din bibliotecile şcolare), a fost format din 10.592 persoane, 91,3% (9.667 persoane) fiind personal de specialitate.

În profil teritorial, anul trecut, cele mai multe biblioteci (unităţi de bază) au funcţionat în regiunile Nord-Est (1.898 unităţi) şi Sud-Muntenia (1.598 unităţi), iar cele mai puţine biblioteci au funcţionat în regiunile Vest (788 unităţi) şi Bucureşti-Ilfov (440 unităţi).

Din punct de vedere al volumului de carte existent în colecţiile proprii, bibliotecile din regiunea Bucureşti-Ilfov au dispus de cel mai mare volum de carte (36,2 milioane volume), fiind urmate de cele din regiunile Nord-Est (26,083 milioane volume) şi Nord-Vest (22,66 milioane volume), iar cel mai mic volum de carte s-a înregistrat în bibliotecile din regiunea Vest (13,107 milioane volume).

Judeţele cu cele mai multe biblioteci au fost Iaşi (450 unităţi) şi Argeş (376 unităţi), iar judeţele cu cele mai puţine biblioteci au fost Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov şi Tulcea (cu mai puţin de 140 unităţi fiecare). În municipiul Bucureşti, în anul 2017, a funcţionat un număr de 339 unităţi de bază.

Cel mai mare volum de carte pus la dispoziţia publicului în anul 2017 a fost înregistrat în Municipiul Bucureşti (35,401 milioane volume), urmat de judeţul Cluj (10.233 milioane volume), iar cel mai mic volum de carte pus la dispoziţia publicului s-a înregistrat în judeţul Ilfov (798.000 volume).

Cele mai multe volume împrumutate ce au revenit, în medie, unui utilizator activ s-au înregistrat în judeţele Galaţi şi Iaşi (16,1 volume împrumutate unui utilizator activ, respectiv 16 volume împrumutate unui utilizator activ), iar cele mai puţine volume împrumutate ce au revenit unui utilizator activ s-au înregistrat în judeţele Caraş-Severin (5,2 volume împrumutate unui utilizator activ) şi Ilfov (4,5 volume împrumutate unui utilizator activ). În municipiul Bucureşti, un utilizator activ a împrumutat de la biblioteci, în medie, 10,9 volume.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)