Cascada de iniţiative legislative controversate de modificare a numeroase legi, inclusiv a codurilor penale, pune România pe o traiectorie descendentă din punct de vedere social şi economic, atrage atenţia comunitatea de afaceri reprezentată de AmCham România (Camera de Comerţ Americană în România), AHK (Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană), Confederaţia Patronală Concordia şi RBL (Romanian Business Leaders).

"Cascada de iniţiative legislative controversate, include anumite proiecte legislative care au fost aprobate astăzi (miercuri, 4 iulie 2018, n.r.) în Parlament. Motivarea acestor iniţiative legislative este fără o logică fundamentată din punct de vedere economic şi social, acestea fiind totodată în mod evident partizane. Exemple precum cel privind anularea obligaţiilor de respectare a guvernanţei corporative de către companiile de stat, lasă loc pentru abuzuri, politizarea managementului şi lipsa de responsabilitate cu privire la folosirea fondurilor publice. Asistăm în ultimele 18 luni la o mobilizare fără precedent a decidenţilor în jurul unor teme periferice din punct de vedere al urgenţei şi importanţei pentru România şi români, în timp ce priorităţi naţionale, precum educaţia, sănătatea, infrastructura, nu au depăşit stadiul de 'strategii de sertar'. Deşi aceste iniţiative sunt argumentate la nivel declarativ prin grija faţă de cetăţean, de fapt, acestea adâncesc nesiguranţa cetăţenilor şi neîncrederea mediului privat", se arată într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit comunităţii de afaceri, "insistenţa în direcţia modificărilor legislaţiei penale, în pofida valului de reacţii din partea societăţii şi a avertismentelor partenerilor internaţionali, creează un climat de neîncredere care afectează obiectivele asumate ale României: să fie un partener de încredere al NATO şi UE, să adere la OECD şi să creeze bunăstare cetăţenilor săi".

"Aceste măsuri şi modul în care ele sunt adoptate în mod unilateral erodează credibilitatea României, scad apetitul pentru investiţii, cresc costurile pentru împrumuturile din sectoarele public şi privat şi, nu în ultimul rând, periclitează stabilitatea macroeconomică obţinută cu mult efort. Este nedemn ca, în anul Centenarului său, priorităţile agendei publice şi legislative ale României să fie dominate de subiecte care pun în pericol prezentul şi viitorul său şi al românilor", atenţionează reprezentanţii celor patru entităţi.

Miercuri, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a subliniat, la rândul său, că modificările Codului penal creează un dezavantaj major mediului de afaceri prin dezincriminarea neglijenţei în serviciu.

"Legiferarea modificărilor aduse Codului penal şi dezincriminarea neglijenţei în serviciu poate aduce prejudicii majore mediului de afaceri ţinând cont că statul este cel mai mare contractor în economie. Nu înţelegem de ce definirea abuzului în serviciu face referire doar la obţinerea de foloase pentru un funcţionar public pentru sine şi pentru rude de până la gradul doi. Problema noastră cea mai importantă nu este neapărat obţinerea unui folos, ci pur şi simplu crearea unui dezavantaj. Pentru că abuzul în serviciu poate însemna crearea unui dezavantaj pentru un operator economic. În moment în care un funcţionar public nu oferă o informaţie publică sau refuză semnarea unui contract, sau angajaţi ai ANAF decid blocarea contului unei companii, se creează un impact negativ asupra mediului economic", a precizat Florin Jianu.

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a subliniat că operatorul respectiv, din necunoaştere sau reaua voinţă a unui funcţionar public, poate ajunge într-o situaţie de faliment care afectează salariaţii săi şi membrii familiei. Acesta apreciază că funcţiile pe care le are statul, în special cele de control, pot fi grav distorsionate prin redefinirea abuzului în serviciu, "într-un sens sau în altul, prin crearea de avantaje sau de dezavantaje".

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul privind modificarea Codului penal, cu 167 de voturi "pentru", 97 ''împotrivă'' şi 19 abţineri.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională atât Codul penal, cât şi Codul de procedură penală.

"Despre conţinutul Codului penal modificat voi avea o prezentare mai lungă atunci când voi contesta la CCR acest act normativ. De asemenea, este bine de ştiut că şi Codul de procedură penală, la care m-am referit acum câteva zile, este în pregătire pentru a fi contestat la CCR. Modificările care s-au făcut în bună măsură sunt fie inutile, fie chiar toxice şi dăunătoare şi am de gând să folosesc toate instrumentele constituţionale pentru a contesta aceste două acte normative - Codul penal şi Codul de procedură penală", a spus Iohannis, la Cotroceni.

Iohannis a afirmat că adoptarea Codului penal este un eveniment de-a dreptul revoltător, subliniind că ceea ce se întâmplă reprezintă dictatura majorităţii. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)