BNR menţine dobânda de politică monetară la 2,50% pe an
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei, transmis AGERPRES.
De asemenea, Consiliul a mai hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.
Totodată, a fost decisă păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
"Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41 la sută (de la 4,95 la sută în lună martie), uşor nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun. Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, preţuri asupra cărora influenta politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă) a scăzut însă în luna mai la 2,95 la sută, de la 3,09 la sută în aprilie, coborând sub nivelul înregistrat în martie, de 3,05 la sută. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, sub influenţa atenuării ritmurilor de creştere a preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro. În luna aprilie, rata medie anuală a inflaţiei IPC a ajuns la 2,8 la sută şi în luna mai 3,3 la sută, de la 2,5 la sută în lună martie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,2 la sută în luna aprilie şi 2,6 la sută în luna mai, faţă de 1,9 la sută în lună martie", se menţionează într-un comunicatul Băncii Naţionale a României.
Potrivit sursei citate, datele privind creşterea economică în trimestrul I 2018 indică o decelerare mai pronunţată decât cea anticipată, dinamica anuală a PIB ajungând la 4 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017.
În viziunea BNR, consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să fie principalul determinant al creşterii economice, dar cu o contribuţie considerabil diminuată.
"Formarea brută de capital fix şi-a menţinut aportul pozitiv, în scădere totuşi faţă de intervalul anterior. În schimb, contribuţia exportului net la creşterea PIB real s-a îmbunătăţit, în condiţiile diminuării ecartului pozitiv dintre ritmul anual de creştere a importurilor şi cel al exporturilor. Pe acest fond a avut loc o temperare a ritmului de creştere a deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta rămânând totuşi la o valoare ridicată. Cele mai recente date statistice consemnează încetinirea dinamicii anuale a producţiei industriale în luna aprilie faţă de trimestrul I 2018 si accelerarea ritmului anual de creştere a activităţii din comerţ şi servicii. Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se majoreze, reflectând încetinirea avansului productivităţii muncii. Condiţiile monetare şi-au atenuat caracterul acomodativ în perioada mai-iunie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi a ratelor dobânzilor practicate de bănci în relaţiile cu clienţii nebancari, precum si al stabilităţii relative a cursului de schimb al leului", se notează în informarea BNR.
Banca Naţională precizează, totodată, faptul că în cazul creditului acordat sectorului privat, acesta şi-a continuat creşterea robustă în trimestrul II (6,8 la sută în aprilie şi 6,4 la sută în mai, în termeni anuali), devansând ritmul mediu din trimestrul anterior. Astfel, plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populaţiei, pe seama creditelor de consum, al căror flux a atins maximul istoric, iar componenta în lei a continuat să-şi mărească ponderea în creditul total, până la 64,7 la sută (de la un minim de 35,6 la sută în 2012).
"Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului ţintei şi coborârea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului, în linie cu prognoza pe termen mediu din mai 2018. Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflaţiei sunt semnificative. Ele au ca surse condiţiile de pe piaţa muncii, evoluţia preţurilor administrate şi a cotaţiei petrolului, precum şi volatilitatea de pe piaţa financiară internaţională. Relevante sunt şi ritmul creşterii economice în zona euro şi pe plan global şi pericolul escaladării protecţionismului comercial", se arată în comunicatul citat.
În acelaşi timp, BNR relevă că, pe baza datelor disponibile în acest moment, şi urmărind asigurarea unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an şi, de asemenea, a hotărât menţinerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). În plus, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
"Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse", se menţionează în comunicatul BNR.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 august 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editori online: Gabriela Badea, Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b
Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).
Ordonatorii de credite pot acorda premii de performanță într-un buget de maximum 4% din cheltuielile cu salariile de bază (proiect)
Ordonatorii de credite pot acorda, trimestrial, semestrial sau anual premii de performanță personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate importante în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, în limita totală a unui buget de maximum 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu sal
Munca peste programul normal de lucru, compensată cu zile libere, dar în anumite condiții cu un spor din salariul de bază (proiect)
Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, dar în anumite cond
Raport de 1 la 8 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază;valoare de referință de 4.100 lei (proiect)
Raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar este de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referință pentru anul 2027 este de 4.100 lei, potrivit proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidar
Noile reguli pentru turiștii din Grecia ajută la păstrarea moștenirii culturale (ministru adjunct elen)
Noile reguli menite să reducă turismul de masă în zonele populare, care vor intra în vigoare din luna iunie, vor ajuta la păstrarea moștenirii culturale, consideră Konstantinos Gkioulekas, ministru adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. Acesta a făcut precizarea, luni, într-o declarație de presă în mar
Hidroelectrica a atribuit contractul pentru construirea Centralei Electrice Fotovoltaice Tudor Vladimirescu
Hidroelectrica anunță semnarea contractului pentru construirea Centralei Electrice Fotovoltaice Tudor Vladimirescu, din județul Brăila, un proiect în valoare de 151,2 milioane de lei. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, transmis luni AGERPRES, contractul a fost atribuit prin licitație deschisă către Enevo Group SRL, în c
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni aproape un miliard de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 986,9 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 89 de luni, la un randament mediu de 6,83% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 4
Super Chess Classic Romania 2026, primul turneu de șah găzduit de o bancă centrală
Super Chess Classic Romania 2026 a reprezentat o premieră prin faptul că a fost primul turneu de șah găzduit de o bancă centrală, a afirmat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, pe Linkedin. 'O altă premieră a fost turneul în sine: primul turneu de șah găzduit de o bancă centrală.














