Membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a atins cel mai înalt ritm din perioada post-criză, dar accelerarea ei semnificativă a fost însoţită de majorarea sensibilă a deficitului de cont curent şi a deficitului structural, conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului, publicată pe site-ul instituţiei.

"Analizând comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au notat că la sfârşitul anului 2017 rata anuală a inflaţiei a fost de 3,32%, adică în intervalul de variaţie al ţintei de 2,5% ą 1 punct procentual. Ea a crescut la 4,32% în ianuarie şi la 4,72% în februarie, semnificativ peste limita de sus a intervalului, dar uşor sub nivelul prognozat. S-a arătat că ascensiunea a fost determinată prioritar de factorii pe partea ofertei şi s-au punctat contribuţiile aduse de efectele de bază asociate reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale operate în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice, precum şi de creşterea preţului combustibililor, pe fondul măririi cotaţiilor petrolului", se arată în document.

Potrivit sursei citate, evoluţia indică acumularea progresivă de presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi pe cea a costurilor, în contextul poziţiei ciclice avansate a economiei şi al condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii. Au fost semnalate şi influenţele cursului de schimb leu/euro - reflectate mai cu seamă de dinamica preţurilor serviciilor -, precum şi cele posibil venite din efecte indirecte ale creşterii preţurilor combustibililor şi utilităţilor, având ca indiciu continuarea ajustării ascendente a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Indicativă pentru creşterea presiunilor inflaţioniste a fost considerată şi accentuarea recentă a trendului ascendent al dinamicii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de uz curent.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că expansiunea economică a confirmat aşteptările de încetinire în trimestrul IV 2017 - după patru trimestre consecutive de accelerare -, dinamica ei anuală rămânând totuşi robustă, la 6,9%, în contextul nivelului excepţional atins în trimestrul anterior, de 8,8%, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză.

Creşterea a beneficiat de susţinerea solidă a consumului gospodăriilor populaţiei, deşi în diminuare faţă de intervalul anterior, dar şi de un aport sporit al formării brute de capital fix, atribuibil în bună măsură unui efect de bază pe segmentul investiţiilor publice.

Contribuţia exportului net la avansul PIB şi-a mărit însă valoarea negativă, în condiţiile unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor. Pe partea ofertei, unicul determinant al decelerării creşterii economice a fost sectorul agricol, a cărui valoare adăugată a suferit o contracţie amplă în termeni trimestriali, după majorările consistente din trimestrele anterioare. S-a conchis că evoluţiile din trimestrul IV fac probabilă o prelungire a trendului ascendent a excedentului de cerere agregată, în condiţiile unei atenuări relativ mai pronunţate a acestuia.

Membrii Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a atins cel mai înalt ritm din perioada post-criză, dar că accelerarea ei semnificativă a fost însoţită de majorarea sensibilă a deficitului de cont curent şi a deficitului structural.

Examinând evoluţiile de pe piaţa muncii, membrii Consiliului au remarcat prelungirea tendinţei descendente a dinamicii anuale a efectivului de salariaţi din economie, în condiţiile continuării totuşi a creşterii acestuia până la un nou nivel record în prima lună a anului 2018. La rândul ei, rata şomajului BIM a stagnat în ianuarie la minimul istoric atins în decembrie 2017, de 4,6%, după scăderea pe care a înregistrat-o în trimestrul IV 2017 concomitent însă cu diminuarea pentru al doilea trimestru consecutiv a ratei locurilor de muncă vacante.

"În urma discuţiilor privind evoluţiile de pe piaţa financiară, membrii Consiliului au apreciat că în trimestrul I 2018 condiţiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ. Au fost evidenţiate creşterea uşoară a mediei cotaţiilor relevante ale pieţei monetare comparativ cu precedentele 3 luni, precum şi relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb al leului în a doua parte a intervalului, în contextul unor influenţe externe coroborate cu diferenţialul crescut al ratei dobânzii faţă de cele prevalente în plan european şi regional. S-a remarcat şi ecartul uşor mărit dintre rata dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen, reflectând parţial o transferare mai lentă asupra celor din urmă a majorării ratei dobânzii de politică monetară, probabil şi pe fondul excedentului substanţial de lichiditate de pe piaţa monetară, care, este însă în mare parte tranzitoriu. S-a considerat că transmisia efectelor asupra pieţei a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă", se menţionează în minuta BNR.

Membrii Consiliului au observat, totodată, că dinamica anuală nominală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut pe ansamblul perioadei ianuarie-februarie la nivelul mediei trimestrului IV 2017, creşterea fiind susţinută exclusiv de componenta în lei, a cărei pondere în total s-a majorat la finele intervalului la 62,9%. Unii membri ai Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat, de 5,6%, s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă. BNR precizează că în interpretarea acestei evoluţii trebuie avut în vedere şi faptul că o parte din economie se finanţează direct din exterior, în conformitate cu logica de funcţionare a pieţei unice.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat că noile date şi evaluări arată că rata anuală a inflaţiei ar putea cunoaşte o creştere marginală şi apoi să se plafoneze pe parcursul a câteva luni deasupra intervalului ţintei.

S-a observat că perspectiva este în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2018, care anticipează scăderea ulterioară şi revenirea ratei anuale a inflaţiei la limita superioară a intervalului ţintei spre finalul anului curent, urmată de coborârea ei graduală în 2019 până la 3,1% în decembrie.

Unii membri ai Consiliului au subliniat caracterul temporar al puseului inflaţionist aflat în desfăşurare, atribuibil factorilor pe partea ofertei, ale căror efecte se vor epuiza începând cu ultimul trimestru al acestui an.

Potrivit documentului, influenţe mai importante se anticipează a genera creşterile tarifelor energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice, precum şi dinamica preţului combustibililor, în condiţiile unor cotaţii crescute ale petrolului şi ale reintroducerii supraaccizei la carburanţi. Influenţe semnificative provin şi din evoluţia aşteptată a preţurilor LFO, inclusiv pe fondul recentelor condiţii climaterice nefavorabile, precum şi din majorările aplicate preţului produselor din tutun.

În acest context au fost evidenţiate însă şi riscurile induse de incertitudinile privind evoluţia viitoare a preţurilor administrate şi a celor volatile, în condiţiile în care o eventuală materializare a celor în sens ascendent la adresa perspectivei inflaţiei ar fi de natură să reamplifice riscul de dezancorare a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu.

Din perspectiva celor mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, motorul creşterii economice, dar şi determinantul major al încetinirii acesteia se anticipează a fi în trimestrul I consumul privat. Un aport pozitiv la dinamica PIB este de aşteptat şi din partea formării brute de capital fix şi posibil din partea consumului administraţiei publice, inclusiv în contextul relaxării semnificative a execuţiei bugetare în primele luni din acest an, faţă de perioada similară a anului anterior. În schimb, în cazul exportului net este probabilă menţinerea sau chiar mărirea contribuţiei negative, în condiţiile în care în luna ianuarie balanţa comercială şi-a continuat tendinţa de deteriorare în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Conform minutei, s-a exprimat opinia că aceste evaluări sunt de natură să motiveze continuarea ajustării conduitei politicii monetare, eventual şi prin utilizarea altor pârghii decât cea a ratei dobânzii de politică monetară. S-au mai adus ca argumente riscurile potenţial generate de conduita şi calitatea politicii fiscale, precum şi de evoluţia costurilor firmelor, inclusiv în contextul gradului înalt de tensionare a pieţei muncii, la care se alătură revizuirile recente în sens ascendent ale prognozelor privind creşterea economică în anul 2018 în zona euro şi UE, dar şi pe plan global, efectuate de bănci centrale şi de instituţii financiare internaţionale.

Membrii Consiliului au convenit că din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare, esenţiale sunt dozajul şi cadenţa ajustării ratei dobânzii de politică monetară şi mersul ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară. S-a considerat că actualul context justifică o menţinere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de acum. S-au făcut referiri şi la ritmul incert de redresare a investiţiilor în acest an - condiţionat inclusiv de realizarea programului de atragere a fondurilor europene -, precum şi la noile iniţiative legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra activităţii de creditare şi a mecanismelor de soluţionare a creditelor neperformante, dar şi asupra transmisiei monetare, a percepţiei investitorilor şi a primei de risc suveran. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)