Industria de morărit şi panificaţie are un deficit de forţă de muncă de circa 8.000 de oameni, iar lucrurile merg spre pieire, pentru că tineretul din ziua de azi preferă calculator, birou sau orice altă muncă decât cea de brutar, susţine preşedintele ROMPAN, Aurel Popescu.

"Din păcate lucrurile merg spre pieire. Trebuie să îmi exprim ideea că tineretul din ziua de azi preferă calculator, preferă birou, preferă orice, numai în munca de electrician, de brutar, de mecanic sau de sudor nu mai doreşte să lucreze nimeni. Deficitul forţei de muncă este foarte mare. Numai în domeniul nostru cred că avem un deficit de 7.000 - 8.000 de oameni. De aici începe o mare problemă: lucrăm cu o forţă de muncă destul de îmbătrânită, cea care a prins ceva şi dinainte de '89, pentru că doar aceasta vine să mai lucreze la munca fizică, la lopată şi la modelat pâinea. Pe unul tânăr nu pui mâna decât foarte, foarte greu. Şi nu este vorba de salariu. Cred că este o chestiune de educaţie din casă, din şcoală şi din societate. Parcă le e ruşine să se numească muncitori", a declarat pentru AGERPRES Aurel Popescu.

Acesta afirmă că lipsa forţei de muncă este legată şi de închiderea şcolilor profesionale, dar şi de faptul că tinerii romani specializaţi în diverse domenii pleacă să muncească în străinătate, în cu totul alte domenii în care s-au pregătit, deşi salariile sunt destul de atractive şi în România.

"Sigur, lipsa forţei de muncă se datorează şi închiderii şcolilor profesionale, dar, vedeţi, acum acestea nu mai pot fi organizate decât pe lângă mari întreprinderi, pentru că trebuie să facă practică. Dacă nu faci practică nu se poate face profesionalism dintr-o activitate şi din nou venim la tinerii care nu mai doresc să se înscrie la o şcoală profesională, iar dintre cei care fac o şcoală profesională mulţi pleacă peste hotare. Eu zic ca e în regulă dacă un medic, un inginer un lucrător în construcţii pleacă în afară să îşi profeseze meseria, dar să faci o facultate, să termini un liceu, să iei bacalaureatul şi să te duci să îngrijeşti bătrâni sau să aduni căpşuni în Spania, după părerea mea este o degradare de dragul unor bani. Sunt convins că atât tineretul, cât şi ceilalţi, pot câştiga bani în România dacă vor să muncească. Ştiu pe cineva care a terminat o facultate şi cară carcase de porc în Canada, în loc să rămână în ţară şi să îşi pună în valoare ceea ce a învăţat în ţară", a explicat Aurel Popescu.

În ceea ce priveşte salariile din industria de profil, şeful ROMPAN susţine că este de minimum 1.500 de lei net, fiind acordate însă şi o serie de alte facilităţi pentru atragerea forţei de muncă.

"Nu cred că mai lucrează nimeni sub 1.500 de lei net în sector, dar câştiguri pe lună, la noi, sunt multe altele. Le mai dăm şi pâine, le mai dăm şi tichete de masă, le dăm nişte bani de Crăciun şi de Paşte, dar de ziua de naştere ca să-i atragem. Au crescut salariile şi în domeniul nostru, pentru că erau cele mai mici din industria alimentară şi sunt convins că o să mai crească, dar văd că 5 bani profit la o franzelă contează foarte mult. Când încercăm să scumpim produsul sare toată lumea că se scumpeşte pâinea, dar dacă vrem să mâncăm o pâine românească, proaspătă şi bună trebuie să ţinem cont că avem nevoie de oameni calificaţi şi pe care trebuie să-i plătim", a adăugat Aurel Popescu.

Pe de altă parte, preşedintele ROMPAN susţine că foarte mulţi operatori economici din această industrie vor fi nevoiţi să nu mai lucreze cu marile lanţuri de magazine din cauza discounturilor tot mai ridicate pe care le cer acestea.

"Noi am vândut ani buni aproape în pierdere şi aceste discounturi pe care le cer marile lanţuri de magazine cresc de la an la an şi nouă ne scad puterea de lucru, capitalul şi resursele financiare. Atunci când constaţi că vinzi în pierdere nu ai ce să faci. Dacă retailerul nu este de acord să îţi primească produsul la un preţ mai mare sau dacă majorează preţul şi nu se vinde produsul, atunci ai probleme în piaţă şi cu părere de rău ne încheiem activitatea. Cred că în situaţia asta sunt majoritatea operatorilor economici din industrie pentru că ei (retailerii n.r) nu iartă pe nimeni. Aceşti retaileri gândesc aşa:'e casa mea, vrei să vii în casa mea să îţi desfăşori o activitate trebuie să plăteşti pentru treaba asta'. Acesta este principiul de bază şi dacă nu ne înţelegem ne pare rău şi încheiem relaţia", a mai spus reprezentantul patiserilor şi brutarilor din România.

Deschiderea unor magazine specializate în vânzarea pâinii, un proiect mai vechi al patronatului din industrie, a rămas doar "o mişcare timidă", susţine Popescu, din cauza chiriilor foarte mari percepute în piaţă.

"Am deschis şi noi un magazin de pâine specializat şi tot ceea ce avem adaos comercial din pâine îl dăm pe chirie la magazin, iar salariul trebuie să îl plătim din alte resurse, din alte activităţi. La pâine se câştigă foarte puţin, iar regina pâinii este franzela. Ori dacă câştigi 5 bani la o pâine eşti fericit, dar dacă nu poţi să investeşti.... Dacă România avea autostrăzile gata să lege vestul de sud şi de est, altfel eram şi cu pâinea din import, pentru că şi aşa se încerca să se vină cu pâine congelată în ţară. Au fost nişte investitori olandezi care şi-au făcut o investiţie de zeci de milioane în Olanda şi vor să vină cu pâine congelată în România. Le-am spus: aţi greşit uşa. Nu ne încurcăm cu acest mod de lucru. Noi nu cumpărăm pâine congelată, noi producem pâine în România şi mai bine investim în România să facem şi noi produse congelate şi să exportăm in alte tari, chiar dacă firma este cu capital străin. Important este că folosim grâu românesc, e făină românească măcinată în morile româneşti, este forţă de muncă românească şi bugetul este al României, pentru că toate vărsămintele se fac la bugetul statului român", a mai spus Popescu.

Şeful ROMPAN a reiterat că pâinea congelată nu este o problemă în România, pentru că se situează la două-trei procente din totalul de consum de pe piaţa locală.
"Toată lumea trebuie să ştie că în momentul de faţă pâinea congelată se situează la doar două, trei procente din total consum de pâine. Nu este o problemă nici din punct de vedere calitativ, dar, repet, decât să avem pâine adusă din afară, şi dacă populaţia doreşte un produs copt pe loc din produs decongelat, atunci mai bine să o facem din grâu românesc", a explicat Aurel Popescu.

În prezent, în industria de morărit şi panificaţie lucrează în jur de 60.000 de oameni, mai puţin cu 10.000 faţă de anii trecuţi, iar consumul de pâine a scăzut şi el din cauza numărului mare de români plecaţi peste hotare, de la peste 90 de kilograme/locuitor/an la puţin peste 80 de kilograme. AGERPRES/(autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)