Ministrul Transporturilor: Pentru a se astupa gropile de pe drumurile naţionale ar trebui 4 miliarde de euro
Costurile necesare acoperirii tuturor gropilor din România, existente pe drumurile naţionale, se ridică la patru miliarde de euro, în condiţiile în care CNAIR are prevăzute în buget pentru întreţinere şi reparaţii aproape 800 de milioane de euro, iar componenta de implementare a proiectelor pe lucrări din fonduri europene este ficţiune, a afirmat, miercuri seara, ministrul Transporturilor, Lucian Şova.
"Alocarea bugetară ţine cont de ceea ce previzionează compania, ca şi cofinanţare pentru lucrările făcute pe fondurile europene şi chiar decontarea acestor lucrări, urmând apoi să facă cerere de rambursare. Sigur că nu şi-au îndeplinit obiectivele niciodată în aceşti ani şi, în septembrie, banii aşezaţi în bugetul de stat, în tabelul acela, sigur că sunt redistribuiţi. Pe de altă parte în Compania de Drumuri ştiu ce se întâmplă astăzi. Pentru întreţinere şi reparaţii au aproape 800 de milioane de lei. Pentru modernizare, infrastructuri, drumuri naţionale - nu vorbesc de autostrăzi - au un pic peste 500 de milioane de lei, aici fiind şi o parte din veniturile proprii pe care le realizează din rovinietă. Deci, pe de o parte, există această cifră, mare, care este pusă în buget pentru cazul ideal, când proiectele toate ar merge cu viteza corespunzătoare anului bugetat. Pe de altă parte, sumele destinate măcar acoperirii gropilor, care produc şi ele accidente, aceste sume sunt foarte mici, pentru că s-a făcut un inventar - este o informare statistică: pentru a se astupa doar gropile din România pe drumurile naţionale ar trebui patru miliarde de euro. CESTRIN are nişte instalaţii care monitorizează starea drumului, parcurg şi ei şi au în fiecare an situaţia cu privire la starea fiecărei porţiuni de drum naţional, iar după calculele lor spun că patru miliarde de euro ar trebui doar ca să astupe gropi", a spus ministrul, la Antena 3.
Acesta a apreciat ca fiind ficţiune componenta de implementare a proiectelor pe lucrări din fonduri europene, pentru că niciodată sumele previzionate pentru a fi cheltuite pe astfel de lucrări nu au fost decontate integral.
"Deci, sunt două planuri. Unul, aş zice eu, sper să nu fiu taxat de o manieră negativă, "al ficţiunii", pentru că până acum a fost ficţiune componenta aceasta de implementare a proiectelor pe fonduri europene. Sper să nu fiu interpretat negativ, dar aşa s-a întâmplat. Niciodată în anii care au trecut sumele previzionate pentru a fi cheltuite pe lucrări cu fonduri europene nu au fost decontate integral, iar sigur că atunci sumele alocate de la buget la momentul în care s-a construit bugetul de stat au fost în septembrie redistribuite", a explicat Şova.
Acesta a dat asigurări că la întocmirea bugetului ministerului pe anul viitor sau chiar la rectificarea bugetară va cere alocarea unor sume mai mari pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor naţionale.
"Pe de altă parte, nu pot să nu subliniez acest lucru şi, sigur, îmi propun ca poate pentru bugetul anului următor, chiar mai mult, şi la rectificare, să susţin ideea de a se aloca mai mulţi bani pentru reparaţie şi întreţinere, măcar să aducem cât de cât în stare de normalitate infrastructura rutieră pe care o avem. Şi mai spun un lucru care s-ar putea să vă trezească interesul. Se petrec accidente pe aceste drumuri, sunt gropi multe, sunt poduri care sunt la limita lor de funcţionare. Trebuie să privesc cu atenţie şi la aceste aspecte. Şi, foarte important pentru mine, ar trebui - pentru că şi aici am un mare semn de întrebare - dacă avem o sumă prinsă în bugetul ministerului pentru companie, dedicată plăţilor pentru lucrările pe fonduri europene, şi nu o consumăm, dar avem o sumă mai mică, mult mai mică decât nevoile şi capacitatea de a consuma aceste sume pentru reparaţii, întreţinere şi modernizări drumuri naţionale, niciodată la rectificarea bugetară nu s-a trecut dintr-o parte în alta. Mie îmi creează un semn de întrebare şi probabil că voi ajunge în septembrie să trebuiască să găsesc şi răspunsul: 'De ce, dacă nişte sume alocate şi multe miliarde de lei nu au fost folosite rău, foarte rău, că nu au fost folosite pentru decontarea lucrărilor, măcar un miliard să îl trec în buget dincoace şi să astup gropi, să repar nişte poduri, să repar... am văzut imagini de pe DN10, cu gaură în pod. Nu se fac nici acestea, pentru că totuşi un pic peste 800 şi ceva de milioane de euro pentru reparaţii şi întreţinere la peste 10.000 de kilometri de infrastructură rutieră ... de două ori mai revoltător pentru utilizatorii de infrastructură. Nici autostrăzi şi nici măcar aceste drumuri, aşa cum sunt ele, să le crească un pic capacitatea, să le crească viteza de exploatare", a menţionat şeful de la Transporturi.
Întrebat despre o eventuală restructurare a ministerului şi a companiilor din subordine, Lucian Şova a răspuns: "Vreau să spun că sunt un om care toată viaţa nu m-am mulţumit cu jumătăţi de măsură şi îmi asum acest lucru şi în Ministerul Transporturilor. Cu riscul de a fi dezagreabil unora din minister, chiar cu riscul de a fi dezagreabil poate şi din perspectivă politică, dar am toată determinarea şi îmi dedic toată viaţa, deci tot timpul pe care îl am la dispoziţie, mai puţin dormitul, pentru a face această restructurare".
"Am făcut câteva lucruri, imaginile pe care le-aţi prezentat sunt din şantiere, pe lucrări plătite de către statul român şi care urmează să fie remediate, sper eu, de către antreprenori. (...) Sigur, nu este numai vina lor, ci este şi vina beneficiarului, că n-a constatat aceste lucruri mai la început, dar aşa stau lucrurile. Discut cu toţi antreprenorii. Sunt hotărât să fiu extrem de intransigent privitor la calitatea a ceea ce fac şi termenele la care fac. Am luat hotărârea şi, săptămâna trecută, în Consiliul de Administraţie al Companiei de Drumuri, am înfiinţat o antrepriză de lucrări. Are organigramă, are tot, sper să o pot operaţionaliza într-o lună de zile, cu angajare de personal... Aceasta antrepriză in-house să preia şantierele abandonate, ori pe cele pe care îmi propun să le reziliez, pentru că sunt câteva şantiere de mare anvergură, care trebuie reziliate. E vorba de un lot de autostrada de 83% executată, care se prăbuşeşte în urmă, fără viitor, iar un an de zile antreprenorul de acolo nu a dat pe şantier. Este străin, extrem de vestic", a subliniat el.
La întrebarea dacă mai există antreprenori români în domeniu, Şova a răspuns: "Doar de sămânţă". AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Miruță: Există două loturi pe A7 asupra cărora analizăm dacă e curajos să spunem că le vom finaliza până la 31 august
Două loturi pe autostrada Moldovei (A7), în jurul Bacău-Pașcani, incluse în PNRR, este posibil să nu fie finalizate și date în circulație până pe 31 august, astfel că am identificat o posibilitate, pe care o confirmăm în această perioadă cu Comisia Europeană, să mutăm banii pe feroviar, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Transp
Câciu: România trebuie să continue investițiile din PNRR, chiar dacă vor exista costuri suplimentare
România trebuie să continue investițiile începute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar dacă acestea vor presupune costuri suplimentare pentru buget, deoarece țara are nevoie de spitale, autostrăzi, școli și infrastructură modernă, a declarat miercuri Adrian Câciu, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din
Ministerul Finanțelor alocă 100 milioane euro pentru programul 'Diaspora Investește Acasă'
Ministerul Finanțelor lansează programul 'Diaspora Investește Acasă', cu un buget total de 100 milioane de euro, destinat românilor din străinătate care vor să investească în România prin firme nou înființate, granturile urmând să acopere până la 60% din valoarea creditelor de investiții, în limita a 200.000 euro pentru fieca
Românii se numără printre europenii cu cele mai multe ore lucrate săptămânal (Eurostat)
Numărul mediu de ore lucrate efectiv pe săptămână de către angajații Uniunii Europene cu vârsta între 20 și 64 de ani, cu normă întreagă și cei cu fracțiune de normă, la principalul loc de muncă a fost 35,9 ore în 2025, în scădere de la 36,9 ore în anul 2015, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Conform acestor
Șeful CNPR: Poșta Română are un rol fundamental, livrează și distribuie beneficii sociale
Poșta Română este o companie care rezolvă o problemă fundamentală a statului român, respectiv livrarea și distribuirea beneficiilor sociale, în special a pensiilor, a declarat, miercuri, directorul general al Companiei Naționale 'Poșta Română', Valentin Ștefan. 'Rolul, din punctul nostru de vedere, al celor care suntem &icir
Adrian Negrescu: Corecția deficitului bugetar indică primele semnale de redresare structurală în România
România traversează cea mai amplă consolidare fiscală din ultimul deceniu, în condițiile în care deficitul bugetar s-a redus la 23,9 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, de la 56 de miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, susține analistul economic Adrian Negrescu, într-o analiză publicată pe Facebook.
Gheorghiu: O listare pe bursă a Poștei Române ar aduce multă plus-valoare companiei
O listare pe bursă a Poștei Române ar aduce multă plus-valoare companiei iar România trebuie să înțeleagă că listarea este un lucru sănătos pentru statul român, a declarat, miercuri, viceprim-ministrul interimar, Oana Gheorghiu. 'Avem nevoie și de modele pozitive, altfel ne deprimăm dacă ne uităm la felul în care funcționează
AAC: Fermierii europeni cer suspendarea taxei de carbon la frontieră și eliminarea tarifelor la îngrășăminte
Organizațiile fermierilor și cooperativelor agricole europene au solicitat suspendarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte și introducerea unor măsuri urgente de sprijin pentru agricultură, avertizând că noile taxe și constrângeri administrative afectează competitivitatea fermierilor și
Codirlașu (Asociația CFA România): Riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial
Anticipațiile analiștilor financiari privind creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi consistente, iar riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial, susține președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. 'Pe fondul aversiunii la risc, cauzate atât de factori externi, cât și interni,
Tanczos Barna a solicitat, la Bruxelles, alocări semnificative și măsuri cu aplicare imediată pentru sprijinirea fermierilor
Planul de acțiune pentru fertilizanți al Comisiei Europene este absolut necesar, însă trebuie să vedem și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză pentru că nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, consideră ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. Acesta a
BNR lansează monede dedicate împlinirii a 50 de ani de la prima notă de 10 obținută de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice
Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 28 mai 2026, o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină, potrivit unui comunicat de presă. Ave
Transelectrica a finalizat o investiție de aproape 176 milioane de lei în județul Caraș-Severin
Lucrările la stația electrică de transformare 400 kV Reșița și retehnologizarea stației electrice de transformare de 220/110 kV Reșița, județul Caraș-Severin, au fost finalizate, a anunțat, marți, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, investiția s-a ridicat la 175
IMM România: Noua lege a salarizării limitează capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale
Noua lege a salarizării bugetare, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice, iar în lipsa unei flexibilități, administrația publică va continua să întâmpine dificultăți în atragerea și păstrarea resursei umane performante, susți
Năstase (Alro): Industria de apărare poate deveni un motor de creștere economică pe termen lung
Industria de apărare poate deveni un motor important de creștere economică pentru următorii 20-25 de ani, pe fondul reînarmării accelerate și al nevoii de dezvoltare a capacităților industriale europene, a declarat, marți, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro. 'Eu sunt absolut convins că industria de apăr
Ministrul Finanțelor: Ajustarea fiscală nu a sacrificat investițiile; fondurile europene rămân principalul motor al economiei
Ajustarea fiscală realizată de Guvern nu a afectat investițiile, care se mențin la 31 de miliarde de lei și sunt susținute în principal din fonduri europene, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'E o ajustare fiscală fără scăderea investițiilor. Pentru că investițiile rămân la 31 de miliarde. Deci o ajusta




