Sectorul agricol din România a avut una dintre cele mai bune evoluţii din ultimii ani dacă ţinem cont de datele statistice care indică o recoltă de cereale de aproape 27 de milioane de tone, adică 1,4 tone pentru fiecare român, fiind de departe însă şi sectorul cu cea mai bună absorbţie de fonduri europene cu cele 3,3 miliarde de euro intrate în economie.

Autorităţile recunosc că recordurile obţinute în sectorul vegetal - nouă la număr - se datorează în primul rând fermierilor şi condiţiilor climatice favorabile din aproape toate zonele agricole. Nu trebuie neglijate nici subvenţiile - acordate la timp pentru efectuarea lucrărilor agricole - după ce pentru depunerea cererilor unice de plată pe anul 2017 fără penalităţi, măsurile luate au fost uneori "draconice" pentru respectarea termenului limită, astfel încât fermierii să nu piardă niciun leu din plăţile pe suprafaţă.

Recorduri s-au înregistrat în acest an şi în cazul preţurilor la ouă, unt şi carne, nejustificate economic în majoritatea situaţiilor, acestea declanşând reacţii în lanţ din partea autorităţilor pentru depistarea cauzelor, dar şi dispute şi replici între şefii unor instituţii ale statului.

Anul 2017 a fost şi anul de debut al unor programe surpinzătoare, precum "Alege oaia", "Sprijin pentru tomate în spaţii protejate", "Programul de valorificare a lânii" sau "Carne de porc din fermele româneşti", acesta din urmă rostogolindu-se însă pentru anul 2018 deoarece Comisia Europeană a cerut argumente solide pentru derularea unui astfel de program.

Biblia ministrului Agriculturii, Petre Daea, în acest prim an de mandat, a fost Programul de Guvernare în domeniul agriculturii, prezentat în campania electorală de Liviu Dragnea, iar obiective majore ale liderului PSD în acest domeniu au fost plata subvenţiilor la timp, reabilitarea sistemului de irigaţii şi extinderea sistemului antigrindină.

Pe lângă dinamica sectorului nu trebuie uitate nici vorbele de duh ale ministrului, "d-ale lui Daea", care a devenit unul dintre cei mai populari miniştri din cabinetul Tudose, printre cei mai vânaţi de presă, în ciuda unui "dezacord" cu vremurile actuale, dar şi cel mai iubit de către fermieri.

Subvenţii la timp, prioritate zero în mandatul lui Daea

"Prima măsura stabilită este să acordăm la timp subvenţiile pentru agricultori şi vă spun acest lucru ca om care are simţul realităţii.(...) Agricultura Ţării Româneşti nu are nevoie de formalism, ea trebuie să se desfăşoare într-un ritm pe care îl cunoaşteţi, iar natura ne jugulează orice întârziere şi ne taxează pe măsură ce aceste întârzieri le menţinem. Acordarea la timp a subvenţiilor este extrem de necesară şi de aceea luăm toate măsurile, tehnic şi organizatoric, ca acest lucru să se întâmple", îşi începea pledoaria Petre Daea, ministrul propus al Agriculturii, în luna februarie, în cadrul audierilor în comisiile de specialitate din Parlament.

Ministrul a anunţat atunci că va începe programul de lucru dimineaţa, la ora 6:30, şi va lucra până când poate să reziste "organismul fizic". Ceea ce a şi făcut ziua şi noaptea uneori, fie că era la minister, pe teren, în câmp sau bătea la poarta vreunui fermier.

Bilanţul în cifre: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit 2,766 miliarde de euro, din care 2,489 miliarde de euro aferente campaniei 2016 din FEGA şi FEADR plus cofinanţarea de la bugetul naţional şi alte 277 milioane de euro prin măsuri de piaţă, comerţ exterior şi ajutoare de stat. Au urmat avansurile de 70% pentru campania 2017 care s-au concretizat cu plăţi de 964,8 milioane de euro pentru 749.315 fermieri, iar de la 1 decembrie APIA a început să achite diferenţele până la plafonul fiecărei scheme de plată. Suma totală estimată a intra în conturile fermierilor până la 31 martie 2018 atinge 1,8 miliarde de euro. Nu au fost uitaţi nici crescătorii de animale care au primit deja 99 de milioane de euro prin schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic.

Angajaţii APIA din teritoriu, în stradă pentru salarii similare cu cele de la Bucureşti

Toate realizările APIA au fost "umbrite" însă la mijlocul lunii noiembrie când angajaţi ai instituţiei din mai multe judeţe din ţară au întrerupt lucrul în semn de protest faţă de perspectiva scăderii salariilor de la 1 ianuarie 2018, ca efect al aplicării Legii salarizării unitare şi a OUG 79/2017 prin măsura transferului plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. De asemenea, ei s-au declarat nemulţumiţi că nu primesc salarii similare cu cele ale angajaţilor din aparatul central.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţine că este dreptul oricui să protesteze, însă le transmite angajaţilor APIA din teritoriu "să fie liniştiţi şi să muncească", pentru că sunt plătiţi la zi "cu retribuţii respectabile şi meritate". "Vreau să le transmit lucrătorilor din APIA, pe care îi respect foarte mult, spunându-le, ca de fiecare dată, să fie în slujba fermierului şi să îşi facă datoria din fişa postului, având în vedere răspunderea excepţională pe care o au pentru acordarea subvenţiilor la timp. (...) Astăzi le promit celor de la APIA să stea liniştiţi şi să muncească în folosul şi pentru fermieri, pentru că sunt plătiţi astăzi şi sunt plătiţi la zi. Au niveluri de retribuţii respectabile şi meritate. Nu cred că sunt în situaţia să se plângă acum de salarii. Asta le-am spus angajaţilor APIA: 'Staţi linişti şi munciţi!' , a declarat la finalul lunii noiembrie Petre Daea, după mai multe proteste la sediile din teritoriu şi în faţa Ministerului Agriculturii.

Şi premierul Mihai Tudose a comentat situaţia de la APIA după ce protestul angajaţilor s-a mutat pe 29 noiembrie în faţa Guvernului, afirmând că un director la APIA din teritoriu are un salariu lunar de 12.498 de lei, cât al unui ministru.

"Apropo de salarizare, apropo de nişte manifestaţii din faţa Guvernului, e informaţie publică cât are unul dintre domnii din Piaţă - 12.498 de lei salariul lunar pentru un director de la APIA din teritoriu. Li se pare puţin, nouă ni se pare că e mult pentru un director dintr-un judeţ să ia cât un ministru. Dar să rămânem aici", a spus Tudose.

Liderul sindical din APIA, Octavian Mateescu, menţiona că salariile angajaţilor APIA vor scădea cu sume cuprinse între 700 şi 2.800 lei de la 1 ianuarie 2018, ca efect al aplicării Legii salarizării unitare şi a OUG 79/2017 privind transferului contribuţiilor sociale la angajat.

Angajamente depăşite la absorbţia fondurilor europene

Dacă angajamentul luat în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene pe agricultură şi dezvoltare rurală a fost de 3,2 miliarde de euro în 2017, suma totală atrasă - prezentată la început de decembrie - sărea de 3,3 miliarde de euro, din care 1,772 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv 99,9%, iar din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu ajutorul PNDR 2020, circa 1,55 miliarde de euro, faţă de numai 507 milioane în 2016. Şi prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) s-au atras ceva fonduri, ce-i drept modeste, de numai 11 milioane de euro.

"Este un rezultat bun, onorant şi onorabil, dar care ne solicită în continuare multă atenţie, multă muncă şi stăruinţă (...), spunea Petre Daea, în conferinţa de bilanţ din 8 decembrie.

În 2017, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene, în martie şi august la fondurile pe FEGA şi în trimestrul II la fondurile FEADR, spun oficialii de la Agricultură. În trimestrul II din 2017, un al alt prim loc în clasamentul UE a fost ocupat de România, respectiv la absorbţia celei mai mari sume din FEADR cu 313,7 milioane de euro, înaintea Poloniei, Italiei, Germaniei şi Franţei.

Recorduri istorice la culturile agricole în 2017

Producţia record de grâu, secară şi triticale, de circa 10 milioane de tone, dar şi cea de rapiţă de 1,7 milioane de tone, au fost anunţate în premieră, în luna iulie, în Călăraşi, de liderul PSD Liviu Dragnea şi abia ulterior au fost furnizate "amănuntele tehnice" pentru aceste culturi de către ministrul Agriculturii. Tot Dragnea a postat sec pe Facebook, în octombrie, câteva grafice cu producţia record de floarea-soarelui a României - 3,167 milioane de tone în 2017 - mai mare cu peste un milion de tone faţă de recolta anului 2016, când România s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), atât la suprafaţa cultivată cu floarea soarelui cât şi la producţie, cu un total de 1,95 milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare.

În 2017, recordurile din vegetal se ţin lanţ: la mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb. La această cultură, şeful MADR anunţă 14,5 milioane de tone de porumb boabe şi o medie de aproape 6 tone la hectar ceea ce ridică producţia de cereale a României în 2017 la aproape 27 de milioane de tone de cereale. "Este prima dată când ne întâlnim cu asemenea cifre. Făcând un calcul am depăşit 1,4 tone pe cap de locuitor. Avem 9 recorduri istorice, iar culturile unde s-au realizat aceste recorduri sunt următoarele: grâu, rapiţă, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi şi struguri", se mândrea Daea în conferinţa de bilanţ.

Cum s-a ajuns în 2017 la astfel de producţii, comparabile cu recoltele bogate obţinute "din pix" în vremea comunistă? Iată un răspuns, " de-a dreptul lămuritor", oferit tot de Petre Daea, la o dezbatere susţinută la Academia Română pe 20 noiembrie. "Ce s-a întâmplat? Câteva lucruri bune. Primul este că cercetarea a continuat indiferent de opreliştile vremii, că solurile pe care le-au creat minţile cercetătorilor români a adus în pragul de exprimare biologică puterea genomică de a cântări pe orice cântar această producţie de 10 tone la hectar, care nu putea fi întrezărită indiferent cât de visător erai în actul cercetării şi cât de puternic mobilat de dorinţa de a învinge ca să poţi să întrezăreşti o asemenea producţie, care astăzi este o realitate", preciza în stilul său ministrul Agriculturii.

#Alege oaia!, un program de succes, dar şi cu "mult suflet"

Cel mai popular program al MADR în 2017 a fost lansat în colaborare cu crescătorii de ovine la Târgul Indagra: "Alege oaia!", acesta fiind de fapt o campanie pentru creşterea consumului de carne de oaie în rândul românilor, un consum destul de redus în comparaţie cu alte ţări europene. Programul s-a derulat deja în cinci oraşe - cu două opriri în Bucureşti, la Indagra şi în Piaţa Obor, consumatorii primind gratuit tocăniţă la ceaun făcută de ciobani la faţa locului, oaie la proţap, pastramă, brânză, caş sau cârnaţi de oaie.

Ministrul Agriculturii a anunţat că, începând cu anul 2018, vor fi înfiinţate pieţe de gros în toate capitalele de judeţ şi în Bucureşti pentru crescătorii de ovine din toată ţara, astfel încât ciobanii să poată să îşi aducă animalele să le valorifice în condiţii sigure. De asemenea, o veste bună a venit şi din partea Uniunii Europene care din 2018 va aloca şase milioane de euro pentru promovarea consumului de carne de oaie şi capră.

"Alege oaia" a făcut recent un popas şi la o şcoală de bucătari unde meniuri precum cotlete de berbecuţ cu sos de rodie cu nuci şi prune sau coaste de oaie cu sos de vin şi bulz cu ou de prepeliţă au fost doar două dintre meniurile jurizate pentru obţinerea statutului de şef bucătar. Petre Daea a participat alături de presă, ca să "saliveze" şi să deguste meniurile realizate din carne de oaie. "Ce altceva să faci când intri într-o bucătărie? Trebuie să vezi, să salivezi şi apoi să mănânci pur simplu.(...) Nu eşti viu, dacă nu salivezi, şi eu încă salivez", s-a exprimat plastic ministrul Agriculturii, în timp ce degusta meniurile speciale pregătite de bucătari înconjurat de jurnalişti.

Următoarea oprire, tot în cadrul acestei campanii de promovare - probabil între Crăciun şi Anul Nou - va fi la un procesator care va pregăti shaorma din carne de oaie.

În acest an, Daea s-a declarat nu de puţine ori un mare fan al cărnii de oaie, dar şi al acestui animal, susţinând că ar putea să o consume chiar şi după desert. "Consum acasă carne de oaie şi dacă aş putea aş lua şi după prăjituri. Oaia îmi place şi nu de acum ci dintotdeauna. Eu preţuiesc acest animal. V-am mai spus că este o specie extrem de valoroasă pentru ţară şi dacă reuşim şi sper să reuşim să creştem consumul de carne de oaie în România este extraordinar de bine. Înseamnă că ne-am atins obiectivul. România are produse foarte bune, dintr-un animal atât de valoros care păşunează, care este foarte curat şi foarte gustos şi care trebuie valorificat, pentru că răspunde la interesul pe care îl au producătorii, crescătorii de animale, dar mai ales consumatorii. Ei doresc produse româneşti curate şi sigure", şi-a explicat şeful MADR aprecierea pentru acest animal.

Bilanţul campaniei "Alege oaia" este programat undeva la jumătatea anului viitor, după Paşte, pentru că promovarea produselor va continua şi în 2018.

Însă preţuirea ministrului Agriculturii faţă de acest animal - virală, de neratat şi de neuitat - a venit atunci când a susţinut că Mioriţa poate fi folosită drept brand de ţară pentru că "oaia este o statuie vie".

"Oaia este o statuie vie. Aceasta este doar o definiţie. Argumentele se găsesc în străfundul analizei pentru fiecare şi pentru orice loc. Uitaţi-vă dumneavoastră astăzi în orice parte a ţării cât de frumos este acest animal pe păşunile verzi ale ţării româneşti. Frunza o are toată lumea, dar oile ca în România nu. Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie", a declarat Petre Daea, la Antena 3, în data de 30 mai, întrebat fiind de ce oaia ar trebui să fie simbol naţional.

Pentru că oaia este un animal "atât de valoros, care paşte pe păşunile patriei" a fost lansat şi Programul de valorificare a lânii, "un proiect al ţării", în cadrul căruia au fost activate şi înfiinţate deja nouă centre de preluare a lânii. Potrivit oficialului MADR, programul lânii este proiectul ţării pentru că sunt peste 32.000 de crescători de ovine înscrişi în acest proiect. "Sunt 26.000 de tone lână. Ştim la ora actuală de unde este lâna, unde se duce şi ce facem cu ea", a spus Daea, în Parlament, la dezbaterile pe buget, dând asigurări că sprijinul de un leu pe kilogramul de lână va fi acordat şi anul viitor, astfel încât "să nu mai fie lăsat niciun fir de lână pe mărăcini sau ca să i se dea foc".

Pe de altă parte, ministrul a dat şi un exemplu de ziua Sf. Nicolae, donând 50 de plăpumi din lână "bine făcută de români" unui centru de bătrâni din sectorul 6 din Bucureşti, plătite din banii proprii. "Am ţinut cu tot dinadinsul să dau primul produs de care am vorbit, pentru prima dată la televizor, în faţa dumneavoastră, la "Viaţa Satului". Atunci am făcut un calcul spunând că România are aproximativ 12 milioane de ovine şi că am putea face în ţară cu lâna de pe fiecare oaie 12 milioane de plăpumi. Evident că am vrut să dau atunci semnalul preocupării pe care îl am pentru acest domeniu", declara pe 7 decembrie ministrul Daea.

În aceeaşi notă, joi, 21 decembrie, Petre Daea a donat peste 1.000 de perechi de ciorapi de lână unor centre pentru îngrijire a persoanelor vârstnice din judeţele Călăraşi, Giurgiu şi Ialomiţa.

Estimările MADR arată că România are la ora actuală peste 36.000 tone de lână, care este doar parţial valorificată, la un preţ scăzut, iar acest lucru îi determină pe crescătorii de ovine să renunţe la această resursă.

De la oaie la porcul românesc

În ceea ce priveşte carnea de porc, unde de peste 15 ani România este tributară importurilor, şeful MADR a anunţat pe 30 noiembrie că se află în faza de avizare la ministere un proiect de act normativ prin care fermierii care doresc vor primi gratuit purcei din rasele Bazna şi Mangaliţa, pe care îi vor creşte până la minimum 130 de kilograme, urmând ca jumătate din efectiv să fie preluat apoi de un procesator la un preţ anterior stabilit. Daea a menţionat că purceii vor fi crescuţi şi îngrăşaţi până la minimum 130 de kilograme, urmând să fie daţi apoi la procesator, pentru a face diferite produse sau a vinde carnea aşa cum este ea.

Programul ''Carne de porc din fermele româneşti'' a fost făcut pentru a spori efectivele de animale şi a avea în ţară consumatorul pentru cultura de porumb, mai ales că în prezent în România există numai doi porci la hectarul de porumb. Potrivit ministrului Agriculturii, programul privind susţinerea suinelor se va întâmpla doar din 2018, acesta fiind de altfel şi un regret că nu a reuşit implementarea încă din acest an. "Am un regret în ceea ce priveşte programul privind susţinerea suinelor. Îl doream şi pe acesta implementat în acest an, dar din nefericire nu l-am realizat. Acesta se află în Parlament pentru a-l modifica în funcţie de cele stabilite cu Uniunea Europeană", preciza Daea.

Nu în ultimul rând, Kaufland România a lansat recent împreună cu Cooperativa Agricolă "Ţara Mea", primul program naţional pentru carne de porc 100% românească, prin care se doreşte preluarea a peste 60% din carnea de porc românească, respectiv în jur de 300.000 de porci pe an, până în anul 2020, iar Daea şi-a dat semnătura pe acest program, pentru că "ce este mai sfânt decât să fii crescător de animale în România, dar, în acelaşi timp, să fii şi consumator al produselor pe care le faci cu atât de multă strădanie, cu atât de mult efort, dar şi cu mult suflet".

România importă anual circa 230.000 tone de porci şi carne de porc (circa 30.000 tone porci vii şi 200.000 tone carne de porc) cheltuind astfel aproximativ 350 milioane de euro pe carnea importată. În acelaşi timp, ţara exportă de aproape 60 de ori mai puţin, adică aproximativ 4.000 tone de carne şi produse din carne de porc.

Susţinerea produselor deficitare: roşiile în capul listei

Un alt program pentru susţinerea produselor deficitare, lansat în 2017, respectiv "Tomate în spaţii protejate" s-a dovedit a fi unul extrem de apreciat de legumicultori, iar ajutorul de la stat de 3.000 de euro a fost acordat unui număr de 4.397 de fermieri, ceea ce reprezintă încasări de 59,3 milioane de euro. Producţia obţinută - peste 50.000 de tone - a fost livrată deja pe piaţă, iar programul va continua cu siguranţă şi în 2018.

În opinia ministrului Agriculturii, producătorii care s-au înscris în program nu au primit niciun leu înainte, "au fost determinaţi doar cu entuziasm" şi cu garanţia că vor avea sprijinul financiar prevăzut dacă vor realiza producţia şi o vor valorifica.

"Aceşti oameni care s-au înscris în program au fost determinaţi doar cu entuziasm. Nu le-am dat nimic, nu au primit niciun leu, doar garanţia că le vom da banii la timp dacă vor realiza acea producţie şi o vor valorifica. Lucru care s-a şi întâmplat. La anul sigur vor fi mai mulţi şi se va vedea în timp şi în balanţa comercială a acestui produs", a precizat şeful MADR.

Potrivit datelor statistice, România importă de 280 de ori mai multe roşii faţă de cât exportă. Numai în 2016, valoarea exporturilor s-a cifrat la 250.000 de euro, în timp ce importurile au sărit de 70,1 milioane de euro.

Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii şi extinderea sistemului antigrindină

Un alt obiectiv al programului de guvernare pe agricultură a fost Programul privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii - unul extrem de complex care se va derula în etape până în anul 2020. "Este foarte greu să reconstruieşti sistemul de irigaţii în România. Numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi. Noi le atacăm în etape, începem prima etapă anul acesta, a doua în 2018, iar a treia în 2019 şi le vom termina în 2020. Este vorba de un total de 1,9 milioane de hectare", preciza la începutul anului ministrul Agriculturii.

Programul prevede investiţii de 1,015 miliarde de euro până în 2020 şi reabilitarea unui număr de 86 de amenajări de irigaţii. În 2017, au fost în funcţiune 240 de staţii de pompare şi repompare iar suprafaţa irigată a fost de 478.000 de hectare din 670.000 ha contractate.

De asemenea, anul acesta fermierii români au primit apă gratuit la staţiile de punere sub presiune, pentru a putea iriga culturile agricole, măsura continuând şi în anul următor.

În ceea ce priveşte sistemul naţional antigrindină şi de stimulare a precipitaţiilor, prin extinderea sa, în acest an în România s-a obţinut cea mai mare producţie de struguri din istorie, deşi în opinia lui Daea despre acest sistem s-a vorbit foarte puţin.

"Un alt program a fost acela de a extinde sistemul de combatere a grindinei şi am avut ca termen de punere în funcţiune 15 aprilie, când au fost realizate 34 puncte de lansare care acoperă partea cea mai vulnerabilă a ţării din punct de vedere al fenomenelor extreme, înţelegând aici grindina, care anul acesta ne-a dat de furcă având zile în care am lansat aproape 100 de rachete pentru a preveni căderea ei. (...) Folosind acest sistem, am putut duce în butoaiele de vin ale ţării cea mai mare producţie de struguri din istoria ţării. Lucrurile acestea sunt realizate şi sigur că va continua extinderea, având în vedere că până la sfârşitul lunii decembrie vom realiza încă 26 de puncte de lansare, asigurând astfel protejarea a 850.000 de hectare", a spus Petre Daea, la Piteşti, pe 24 noiembrie, la o dezbatere cu producătorii agricoli.

Ministrul Agriculturii a adăugat că este bine că a venit presa să-l vadă că "altminteri ne întreba pe unde dăm cu rachetele astea şi ce facem cu ele pe sus pe acolo, mai ales că cu câţiva ani în urmă se îmbrăcau oamenii în paparude ca să cheme ploaia să protejeze aceste zone".

Preţurile record la ouă, unt şi carne, dispute şi replici între autorităţi

După ce presa a sesizat că preţul ouălor a luat-o razna, în noiembrie, ajungând la raft şi la 1,2 lei pe bucată, iar crescătorii de păsări au susţinut că la producător preţul a crescut cu doar 24%, situaţia fiind determinată de "criza fipronilului" din luna august, ministrul Agriculturii a demarat o analiză proprie la producători, dar şi în marile lanţuri de magazine. Concluzia a fost că nu existau motive justificate pentru astfel de scumpiri.

Ulterior, şi crescătorii de animale au solicitat intervenţia autorităţilor în contextul în care produsele obţinute în România se vând mai ieftin în noiembrie decât în urmă cu câteva săptămâni, însă ajung la consumator cu preţuri foarte mari.

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România, Mary Pană, afirma că este posibil ca alte state să profite de această situaţie din România. "Caracatiţa scumpirilor a început să se extindă la fructe şi legume, după ce preţurile au crescut accelerat în luna noiembrie la carne, lapte şi ouă, iar importurile mari din ultima perioadă, ca urmare a deficitului bugetar, arată că, de fapt, alte state profită de situaţie", a declarat Mary Pană.

În acest context, Daea a sesizat Consiliul Concurenţei, întrucât analizele Ministerului Agriculturii nu au scos în evidenţă motive obiective care să determine majorări de preţuri, iar instituţia nu are instrumente şi prevederi legale pentru a interveni pe piaţă. "Am sesizat Consiliul Concurenţei pentru a analiza situaţia pe care am găsit-o în piaţă în această perioadă, referitoare la scumpirile produselor alimentare, la ouă, lapte, produse din lapte - şi aici vorbim în special de unt, întrucât din analizele pe care le-am făcut am constatat că nu sunt motive obiective care să determine creşterea de preţuri. Cerem sprijinul Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înţelegere între comercianţi, pentru că altfel nu se explică. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresă oficială către Consiliul Concurenţei în care solicită instituţiei să analizeze scumpirea alimentelor", declara Petre Daea pe 17 noiembrie.

Acesta a susţinut că "a luat la pas" în această perioadă mai multe pieţe şi magazine din Bucureşti şi a constatat "anomalii şi lucruri de neînţeles", în condiţiile în care nu au fost înregistrate creşteri în costurile de producţie, însă preţul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.

Consiliul Concurenţei a răspuns solicitării Ministerului Agriculturii, anunţând că va face o analiză pentru a determina cauzele scumpirii accelerate a alimentelor în această lună, dar a dat şi o posibilă cauză, respectiv creşterea deficitului bugetar, care duce la majorarea importurilor şi pune presiune pe inflaţie.

Şeful CC, Bogdan Chiriţoiu, motiva că unele creşteri de preţuri ar avea caracter regional, cum este cazul ouălor şi untului, însă acest lucru nu ar justifica pe deplin scumpirile din România. "Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce în importuri, creşte deficitul comercial. Deci dacă am deficit bugetar acesta atrage importurile, ceea ce generează o scădere a cursului şi generează inflaţie. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade faţă de euro, acestea generează o creştere a preţurilor. Sunt legi ale economiei", a explicat Chiriţoiu. Întrebat dacă se suspectează o înţelegere între retaileri, şeful consiliului Concurenţei răspunde: "Nu aş putea să spun acum acest lucru, este prea devreme. Vom analiza tot lanţul, de la producţie la raft, să vedem dacă avem de-a face cu un mecanism de piaţă funcţional".

În data de 22 noiembrie, în şedinţa de Guvern, premierul i-a cerut ministrului Daea să explice creşterea de preţuri la produsele alimentare, menţionând că au început să circule caricaturi cu "găini care îşi iau haine de blană că s-au scumpit ouăle".

Ministrul răspunde că majorările de preţ la ouă înregistrate în ultima perioadă nu sunt justificate şi l-a acuzat pe preşedintele Consiliului Concurenţei că a prezentat date şi analize "superfluu, împotriva ţării".

Ulterior, acesta a dat ca exemplu producţia de ouă. "De pildă, la ouă, astăzi, în România, fermierul îl produce cu 36 de bani. Îl scoate la poarta fermei sigilat, ambalat, etichetat, îl şi transportă în piaţă, îl duce pe raft, practic, îl pune pe raft şi de aici, deodată, până la 1 leu (preţul unui ou - n.r.), ceea ce din punctul nostru de vedere nu este justificat. Am rugat, prin adresă scrisă, pentru că aşa e normal între instituţiile statului să comunicăm, aşa cum trebuie, preşedintele Concurenţei care, dacă este astăzi aici, poate să mai dea o dată o explicaţie pe care n-aş cataloga-o decât împotriva ţării. Foarte atent spun acest lucru şi foarte apăsat, pentru că a spune că sunt diferenţe de preţ ca urmare a faptului că au schimbat, că e deficitul bugetar, mi se pare prea mult", a declarat Daea.

În schimbul de opinii pe acest subiect, prim-ministrul îl întreabă pe Daea la ce se referă, iar acesta răspunde: "Nu ştiu, dumnealui ştie, ar fi bine să dea explicaţii Guvernului României, pentru că dumnealui nu este păun printre găini, fără să-şi păteze aripile şi noi să fim în fiecare zi perpeliţi, fie de situaţia reală pe care o are ţara, iar dumnealui se plimbă cu explicaţii căutând un răspuns peste doi ani de zile când nu mai sunt nici găinile şi poate nu mai suntem nici noi".

La o zi după aceste acuzaţii vine şi răspunsul, diplomat, al lui Chiriţoiu: "Fiecare are stilul său, însă important este să colaborăm şi să ne facem treaba, astfel încât consumatorii români să beneficieze de cele mai bune preţuri".

Bogdan Pandelică, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), vine şi el cu precizări afirmând că reprezentanţii Ministerului Agriculturii, ANSVSA, ANPC şi ANAF s-au întâlnit pe 21 noiembrie pentru a discuta pe tema posibilelor cauze ale scumpirii alimentelor din ultima perioadă, urmând ca, peste o săptămână, instituţiile să vină cu un raport pe care să-l prezinte primului-ministru, raport care, dacă a fost finalizat nu a fost încă făcut public.

Disputa pe scumpirea alimentelor a fost ponderată pe 8 decembrie în conferinţa de bilanţ a ministrului Agriculturii, care a afirmat că urmăreşte zilnic preţurile produselor alimentare, pentru că acestea "o luaseră de înţepau şi tavanul", susţinând totodată că în prezent piaţa s-a stabilizat, iar "preţurile s-au potolit".

"Aştept de la Consiliul Concurenţei raportul privind preţurile. Ei sunt cu rapoartele, dânşii culeg, dânşii caută, dânşii au responsabilitatea. Important este că am stabilizat piaţa, pentru că o luaseră preţurile de înţepau şi tavanul. Preţurile s-au potolit. Noi avem informaţii pe fiecare magazin în parte, le puteţi vedea. Le urmăresc zilnic, pentru că avem acest interes şi această dorinţă - şi am pe masa mea aceste informaţii în fiecare zi. Toate preţurile de la produsele principale nu au mai crescut absolut deloc. S-au potolit, pentru că frica păzeşte via", a precizat ministrul Agriculturii, întrebat dacă are vreun răspuns din partea Consiliului Concurenţei în privinţa analizei pe preţurile produselor alimentare.

Daea a adăugat că autoritatea de concurenţă încă lucrează la acest raport şi le oferă libertatea de timp astfel încât "să nu greşească", dar "nu aşteaptă doi ani".

Legea supermarketurilor cu 51% produse româneşti, probabil din 2018

În ceea ce priveşte Legea de comercializarea a produselor agroalimentare româneşti 150/2016, aceasta a rămas şi în 2017 în
"stand-by", în condiţiile în care încă se aşteaptă un răspuns al Comisiei Europene pe modificările cerute statului român pentru a putea fi aplicată " în interesul fermierului român".

În luna februarie, Comisia Europeană (CE) a lansat proceduri de infrigement împotriva României şi Ungariei în privinţa comerţului cu amănuntul al produselor agricole şi alimentare, pe motiv că reglementările lor naţionale nu corespund legislaţiei UE.

În România, se solicita marilor retaileri să achiziţioneze cel puţin 51% din produsele agricole şi alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoca temeri privind respectarea principiului liberei circulaţii a bunurilor. Aceeaşi lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine română, restricţionând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice articolul 49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobată în 2016, la începutul lunii iunie de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent.

Deşi retailerii au avertizat de nenumărate ori că acel procentaj de 51% va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalţi actori din piaţă, inclusiv autorităţile, au lăudat beneficiile aduse producătorilor, chiar dacă România nu poate asigura aceste produse pe durata unui an.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma la preluarea mandatului că va susţine Legea privind comercializarea produselor agricole "până în pragul interesului fermierului român", confirmând, totodată, că în cel mult două luni se vor modifica toate articolele din lege care ridică probleme Comisiei Europene. Acesta a dat asigurări că România nu va ajunge în situaţia în care infringementul deschis de Comisia Europeană să se concretizeze.

"Citesc cu foarte mare atenţie tot ce vine de la Comisie, observaţiile pe care le face şi care sunt îndreptăţite, dar analizez în acelaşi timp, cu mare interes şi cu forţa pe care o avem ca instituţie, modul în care fermierii români au acces la aceste supermarketuri, motiv pentru care nu există nicio îngrijorare pentru paşii pe care îi vom urma, astfel încât să putem înţelege şi noi şi cei de la UE că suntem într-un cuplaj comun, într-un fagure economic şi politic în care interesul comun trebuie să primeze, atât al fermierilor, cât şi al supermarketurilor. Am făcut o evidenţă pe care o solicitam mai demult şi vă pot spune că, în România, sunt 1.680 de supermarketuri", a menţionat şeful MADR.

Şi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a venit cu nişte precizări pe subiect susţinând că legea potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt nu trebuie abandonată, chiar dacă Comisia Europeană (CE) a declanşat procedura de infringement asupra României din această cauză, iar statul român are argumente să o susţină. "Nu cred că trebuie să capitulăm fiindcă am primit avertisment de la Comisia Europeană în ceea ce priveşte legea referitoare la faptul că 51% din produsele din magazinele marilor lanţuri comerciale trebuie să provină de la producătorii locali. Nu trebuie să renunţăm la toată legea şi să dăm înapoi cu totul. Ne-am aşteptat ca legea să aibă dificultăţi în implementare şi am crezut că este necesară o corecţie a ei. De asemenea, este important cum arată normele de aplicare. Deci trebuie să vedem ce putem face să funcţioneze cât mai bine şi să apară normele de aplicare", a explicat preşedintele Consiliului Concurenţei, la finele lunii februarie.

Totodată, preşedintele Pro Agro, Emil Dumitru, susţinea în aceeaşi perioadă că forul comunitar nu este un "bau-bau" al României în ceea ce priveşte legea supermarketurilor, deoarece dincolo de procedura de infringment, care este una preliminară, sunt două luni la dispoziţie pentru a oferi explicaţii pe toate punctele posibile. "Eu cred că legea supermarketurilor a avut intenţii foarte bune, iar dacă este ceva de modificat, vom putea modifica. Comisia Europeană nu este un "bau-bau" al Europei şi al României şi cred că dincolo de procedura de infringment, care este o procedură preliminară, avem două luni să explicăm Comisiei toate punctele posibile. Eu cred că două dintre puncte pot fi fără probleme aprobate, dar al treilea punct, respectiv lanţul scurt, nu şi-a făcut efectele. Nu putem vorbi despre un potenţial prejudiciu pe care Legea 150/2016 l-a produs, atâta timp cât nu avem norme de aprobare pe lanţul scurt de aprovizionare", a precizat Dumitru, într-o conferinţă pe teme agricole.

Acesta a susţinut că ar fi nevoie de parteneriate între fermieri, procesatori şi lanţurile de retail pentru reglementarea comerţului modern cu produse agroalimentare, dar şi pentru împărţirea echitabilă a profitului.

După zece luni de la aceste declaraţii, situaţia este aproape identică, ministrul Agriculturii anunţând în conferinţa de bilanţ că încă se aşteaptă un răspuns de la Comisia Europeană pe modificările aduse acestei legi. Cu alte cuvinte, comercializarea a 51% produse româneşti, deşi are susţinerea cel puţin declarativă a tuturor actorilor implicaţi, mai aşteaptă pentru a intra efectiv în vigoare în supermarketuri, dar poate cu mai mult noroc decât în acest an, se va întâmpla în 2018. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)