Suprafața cultivată cu lucernă în România este de circa 438.000 de hectare, în creștere cu aproximativ 30% în ultimii 12-15 ani, pe fondul subvențiilor acordate și al interesului fermierilor pentru beneficiile acestei culturi asupra solului și producției agricole, susține Maria Schitea, cercetător științific în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Aceasta a precizat în conferința anuală ASAS 'Realizări și perspective în cercetarea agricolă și silvică românească' că asistăm la o schimbare a strategiei fermierilor în ceea ce privește utilizarea lucernei ca sursă de azot.

'După cum se știe, lucerna este principala plantă furajeră a României, în egală măsură și pe glob. Se cultivă peste 30 de milioane de hectare. Este importantă deoarece ne oferă producții mari, de foarte bună calitate, cu multă proteină, peste 20% proteină, aduce multe beneficii pentru sol și pentru plante. Suprafața cultivată în România în prezent depășește 400.000 de hectare, este în jur de 438.000 din datele statistice. A existat o scădere a suprafețelor după 1989, dar între timp au crescut și ca urmare a faptului că fermierii au fost stimulați prin politicile ministerului (Agriculturii - n. r.) prin subvenția cuplată prin utilizarea lucernei ca plantă în sistem ecologic. A crescut suprafața cu circa 30% în ultimii 12-15 ani. Creșterea a fost determinată și de obligativitatea cultivării solurilor românești în proiectele finanțate cu fonduri europene. Și ce aș vrea să accentuez, asistăm la o schimbare a strategiei fermierilor de utilizare a lucernei ca sursă de azot, lucerna fiind specia care lasă în sol cea mai mare cantitate de azot remanent', a spus cercetătorul științific, care a prezentat principalele rezultate obținute în ameliorarea lucernei în ultimii 10 ani la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Potrivit acesteia, în ultimii patru ani au fost înregistrate cinci soiuri de lucernă: Monica și Petra în 2023, Romanița și Gabriela în 2025 și Măriuca în 2026.

'Deși condițiile climatice de la Fundulea au fost mai puțin favorabile, au fost ani cu secetă, toate cele cinci soiuri noi au performat, atât la producția de substanță uscată, cât și la producția de proteină și la producția de sămânță. Un soi nou de lucernă pentru a fi extins în producție trebuie să realizeze producție mare de sămânță și acestea au produs peste 500 kg pe hectar', a explicat Maria Schitea, care este vicepreședinte al Secției de cultura plantelor de câmp în cadrul ASAS.

Totodată, ea a făcut referire și la soiul Ileana, înregistrat în 2017, un soi care a performat deoarece deține ponderea în producerea de sămânță.

'Este foarte apreciat de producătorii de furaj și de sămânță. Astfel soiul a realizat producții mari și la Fundulea și la Caracal, depășind martorul (soiul de referință care e standardul de comparație n.r.) cu 22%', a arătat Schitea.

În anul 2020, alte două soiuri noi au fost înregistrate, respectiv Anastasia și Ancuța, iar primul s-a evidențiat prin producții superioare atât la masa vegetală și conținutul de proteină, cât și printr-o bună comportare în condiții de secetă.

'Soiul Anastasia, testat atât la Fundulea, cât și la Caracal, a depășit martorul pe medie cu 10 procente, a realizat 16,9% spor la producția de proteină brută. Soiul Anastasia promite foarte mult. În anul trei de vegetație la perenitate soiul Anastasia a depășit martorul cu 14,5%, a realizat 24,8 tone/ha substanță uscată. De asemenea, soiul Anastasia prezintă și o foarte bună rezistență la secetă și un grad mare de valorificare. La lucernă, rezistența la secetă trebuie interpretată prin faptul că este o mare consumatoare de apă. Rezistente la secetă sunt numai genotipurile care au capacitatea de a depăși mai ușor, de a se reface mai ușor după dispariția stresului hidric și, din acest punct de vedere, soiul Anastasia s-a evidențiat comparând datele care s-au obținut în irigat și neirigat. De asemenea, Anastasia a dovedit și o bună capacitate de cultură în amestec cu trifoiul de Alexandria și cu golomățul (iarba de livadă folosită în principal pentru pășuni și fânețe n.r.) testat la stațiunea Șimnic din Oltenia', a transmis specialista.

Aceasta a adăugat că în 2022 au mai fost înregistrate alte două soiuri noi - Constantina și Nicoleta, care au fost ulterior testate, producând peste 4.000 kg de proteină brută/ha.

'Vreau să subliniez acea producție de 32,4 tone/hectar, care reprezintă un maxim istoric pentru cultura de lucernă. Nu am mai obținut niciodată o producție așa de ridicată. De fapt, în medie, pe cele șase centre (de testare - n. r.) cele două soiuri Constantina și Nicoleta au produs peste 18,5 tone/ha substanță uscată, peste 4.000 kg de proteină brută/ha. Și la Iași testate, soiurile Ancuța și Anastasia, la care s-a adăugat noul soi Măriuca, înregistrat în această primăvară, au performat cu sporuri de producție de 7-8%', a transmis ea.

Maria Schitea a precizat că pentru soiurile de lucernă înregistrate și testate în intervalul 2017 - 2026 finanțarea a fost asigurată din proiecte de la Ministerul Cercetării (program Nucleu) și Ministerul Agriculturii, prin mai multe proiecte ADER, iar la Universitatea de Științele Vieții din Iași din surse proprii.

'După sporurile de producție pe care le-am prezentat, nu prea mai e nevoie de un calcul de eficiență economică, dar, știind că în sală sunt și fermieri, am calculat pentru trei dintre aceste soluri, în condiții de irigare și neirigare: Ancuța, Anastasia și Ileana aduc plusvaloare, aduc creșterea profitului în fermele care le cultivă. Nu poate fi o cultură mai eficientă atunci când sunt condiții de irigare. Fără condiții de irigare, nu putem semăna lucerna de sămânță toamna și nici de furaj decât dacă este apă în sol care să asigure răsărirea și instalarea culturii', a adăugat cercetătorul.

Aceasta a subliniat că noile soiuri dezvoltate la Fundulea aduc beneficii atât în ceea ce privește producția și calitatea, cât și adaptabilitatea la condițiile de cultură.

'În final, pot să spun că fiecare soi nou creat aduce plusvaloare pentru producție, calitate și adaptabilitate. În catalogul oficial suntem prezenți cu 18 soiuri și ne bucurăm că și în străinătate sunt cinci soiuri înregistrate, ultimul fiind soiul Anastasia în Polonia în această primăvară. După site-ul ministerului, la inspecția de semințe, a fost din producția de anul trecut certificată o cantitate de 750 tone din soiurile create la Fundulea. Soiul Ileana a reprezentat foarte mult - 440 tone - de aceea mi-am permis să spun că este un soi deja consacrat în cultura de lucernă din România. La soiurile de la Fundulea, dacă s-ar putea produce o cantitate și mai mare, s-ar vinde toată sămânța. Nu rămâne sămânță nevândută la producătorii de sămânță din toată țara', a adăugat cercetătorul.

Conferința 'Realizări și perspective în cercetarea agricolă și silvică românească', aflată la cea de-a V-a ediție, a avut loc joi în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' (ASAS).

Prin acest eveniment, Academia dorește să promoveze excelența în cercetarea științifică națională de profil, să faciliteze schimbul de idei și bune practici între specialiști, fermieri și ceilalți actori ai lanțurilor de producție și procesare.

Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea/Facebook.com