Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele 10 luni din acest an
Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele 10 luni din acest an, de la 5,44% din PIB la nouă luni, respectiv 3,91% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.
"Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 109,42 miliarde de lei, respectiv 6,19% din PIB faţă de deficitul de 62,81 miliarde de lei, respectiv 3,91% din PIB aferent celor zece luni ale anului 2023", se arată în documentul de la Finanţe.
Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,1% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 582,94 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Astfel, în ceea ce priveşte veniturile totale, MF precizează că acestea au fost susţinute de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit, accize şi venituri nefiscale.
"Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 40,68 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,2% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,2% ), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/202) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024 ). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,9% ) şi aferente declaraţiei unice (10,3%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-1,4%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%)", se menţionează în document.
De asemenea, contribuţiile de asigurări au înregistrat 156,43 miliarde de lei, în creştere cu 20,0% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 32,92 miliarde de lei, consemnând o creştere de 19,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).
În ceea ce priveşte încasările nete din TVA, acestea au înregistrat 99,22 miliarde de lei, în creştere cu 17,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 1,73% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (25,21 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2024, comparativ cu 24,78 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2023).
"Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă", arată MF în document.
Potrivit sursei citate, veniturile din accize au însumat 36 de miliarde de lei, înregistrând o creştere de 18,2%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,2%), în contextul unei evoluţii favorabile a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 7,6%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 42,49 miliarde de lei, înregistrând un avans de 13,8% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 30,78 miliarde de lei, în scădere cu 20,8% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 582,94 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 30% din PIB la 33% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 133,72 miliarde de lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 75,53 miliarde de lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 12,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 24,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 32,86 miliarde de lei, cu 4,73 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au depăşit 185,53 miliarde de lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. "Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii", subliniază MF.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele zece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,31 miliarde de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,93 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,33 miliarde de lei) care reprezintă 22,3% din total subvenţii.
Alte cheltuieli au fost de 13,11 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au totalizat 41,3 miliarde de lei.
De asemenea, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 88,4 miliarde de lei, în creştere cu 38,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 63,99 miliarde de lei.
La rectificarea bugetară adoptată de Guvern, deficitul pentru anul în curs a fost revizuit în creştere de la 5% din PIB la 6,94% din PIB. Consiliul Fiscal estimează, însă, că deficitul pe cash se va apropia de 8% din PIB, în 2024. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Daraban (CCIR): Piețele din Caraibe, o regiune cu un potențial semnificativ pentru antreprenorii români
Piețele din Caraibe este o regiune cu un potențial semnificativ pentru antreprenorii români care desfășoară activități în turism, investiții în infrastructură, industria alimentară și procesarea produselor agricole, pescuit și acvacultură, susține președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.
Cristian Păun: Taxa pe stâlp aduce un stres inutil mediului de afaceri din România
Taxa pe stâlp nu aduce bani mulți la bugetul statului, nici nu rezolvă dezechilibrul bugetar și, în plus, aduce un stres inutil mediului de afaceri din România, având în vedere taxele vamale cu care se va confrunta în perioada următoare, consideră Cristian Păun, profesor universitar de economie. 'Eu cons
Operatorii din transport trebuie să afișeze în interiorul mijloacelor de transport plăcuțe cu prețul călătoriei, în sistem braille
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a transmis joi, spre publicare în Monitorul Oficial, un Ordin conform căruia operatorii economici din domeniul transportului public trebuie să se asigure că în interiorul mijloacelor de transport există plăcuțe cu afișarea prețului per călătorie, mesajul fiind transmis în sistem braille, p
ANAF: Fraudă de peste un milion de lei identificată în domeniul comerțului online cu parfumuri
Inspectorii antifraudă au verificat un operator economic din Hunedoara care vindea parfumuri pe un site specializat și au constatat că persoanele care controlează societatea s-au sustras de la declararea vânzărilor și implicit a taxelor și impozitelor aferente, prejudiciul fiind estimat la peste un milion de lei. 'Inspectorii din cad
România a înregistrat anul trecut, pe relația cu SUA, un excedent comercial de peste 968 milioane euro (INS)
România a exportat anul trecut în Statele Unite ale Americii produse în valoare de peste 2,283 miliarde euro și a importat de 1,315 miliarde euro, rezultând un excedent comercial pe relația cu SUA de 968 milioane euro, conform datelor Institutului Național de Statistică, transmise la solicitarea AGERPRES. Valori ridicat
VIDEO Măsurile pentru reducererea la minimum a impactului tarifelor impuse de SUA vor fi discutate punctual săptămâna viitoare (ministru)
Guvernul pregătește deja scheme de ajutor pentru sectoarele care ar putea avea de suferit în urma noilor tarife impuse de Statele Unite, iar măsurile propuse vor fi discutate punctual săptămâna viitoare cu cei afectați, astfel încât să fie redus la minimum impactul asupra companiilor românești al acestor tarife, a declarat joi, la briefi
VIDEO Tanczos Barna: Am aprobat Ordonanța de Urgență prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile speciale
Guvernul a aprobat joi Ordonanța de Urgență prin care a modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile speciale, a declarat, joi, vicepremierul și ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, după ședința de Guvern. 'Astăzi am aprobat Ordonanța de Urgență prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile special
Negrescu: În plin război comercial, Guvernul aprobă taxa pe stâlp; România calcă din nou în străchini
România va simți efectele taxelor vamale de 20% impuse de SUA Uniunii Europene din prisma relațiilor comerciale pe care le are cu celelalte țări europene, mai ales cu Germania, Franța, Italia și Spania care exportă puternic în SUA, a declarat joi, pentru AGERPRES, consultantul economic, Adrian Negrescu. În opinia sa, Rom&acir
Dobre (TradeVille): Concurența pe care o face statul duce și la creșterea numărului de investitori; avem mai mulți investitori la Bursă cu Fidelis
Concurența pe care o face statul, prin emisiuni precum Fidelis, duce și la creșterea numărului de investitori, iar pentru companiile care au rezultate bune există investitori, a explicat, joi, Alexandru Dobre, director general adjunct, TradeVille, în cadrul evenimentului de listare a două noi emisiuni de obligațiuni pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare al
Burnete (Concordia): Impactul taxelor impuse de SUA se va vedea în România în industria auto, a mobilei sau articolelor din oțel
Exporturile directe ale României către Statele Unite reprezintă aproximativ 2% din totalul exporturilor naționale, însă impactul indirect al noilor taxe impuse de SUA poate fi resimțit în sectoare precum industria auto, a mobilei și a produselor din lemn, articolelor din oțel, fier, dar și a produselor din cauciuc și derivate, cea a echipamentelor i
VIDEO INTERVIU/Vevera (ICI): Zona umană va rămâne indispensabilă în ceea ce înseamnă dezvoltarea proiectelor și dezvoltarea zonei de tehnologie
Inteligența artificială a reușit să acopere o parte din deficitul de personal, preluând partea de acțiuni repetitive, de programare basic, dar zona de creativitate, cea de dezvoltare, vor rămâne clar zone umane la acest moment, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera.
Bontea (ANCOM): Suntem mai aproape de o piață poștală centrală pe colet, iar comerțul electronic este motorul
România se află tot mai aproape de o piață poștală centrală pe colet, iar comerțul electronic este motorul, 80% din traficul de colete provenind din cumpărăturile online, care generează peste jumătate din veniturile sectorului, a declarat, joi, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Vlad Bontea,
UPDATE Circulația feroviară a fost reluată pe distanța Teregova - HM Poarta
Circulația feroviară a fost reluată în condiții de siguranță pe distanța Teregova - HM Poarta, joi după-amiaza la ora 12:58, a anunțat Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA. 'Personalul feroviar din cadrul Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timișoara a acționat în zona afectată, împreună cu utilajele din dotar
Despăgubirile plătite de asigurători în baza polițelor RCA au crescut cu 38%
Despăgubirile plătite anul trecut de companiile de asigurări, în baza polițelor RCA, au crescut cu 38%, până la peste 4,7 miliarde lei, potrivit unui comunicat de presă al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Acestei valori i se adaugă și despăgubirile plătite de FGA - Fondul de Ga
Curtea de Conturi semnalează necesitatea reproiectării Sistemului național de adăpostire a populației în caz de conflict armat
Curtea de Conturi recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației î