România are nevoie de un ''plan de ţară pentru la ţară'' (consultant)

România are nevoie de un ''plan de ţară pentru la ţară'', altul decât cel cu ''România educată'', prin care decalajele de nivel de trai şi economice să fie reduse în mediul rural faţă de cel urban, iar oamenii care locuiesc în sate să rămână acolo şi să aibă acces la toate serviciile necesare, consideră Andrei Ceclan, manager energetic pentru localităţi şi lector universitar, membru al Centrului de Cercetare în Tranziţie Energetică (EnTREC).
"Un 'plan de ţară pentru la ţară', cred că de asta avem nevoie: de un nou plan de ţară, altul decât cel cu România educată, dar poate bine poziţionat acum, în prag de alegeri şi în prag de nou mandat pentru toată clasa politică. Decalajele de nivel de trai şi economice pot fi reduse în mediul rural faţă de cel urban, dacă aceste investiţii pe care le avem, din tranziţia verde şi justă, vor crea condiţii ca oamenii care locuiesc în sate să şi rămână în sate şi să aibă acces la toate serviciile necesare. Aceasta înseamnă să aibă case bine izolate ca să-şi poată plăti factura de energie, dar care să respecte arhitectura locală, să nu schimbăm faţa satelor prin case de la oraş, să respecte modelele tradiţionale peste tot, în special în regiunile tradiţionale, centrale termice şi sisteme termice eficiente, adăugat la izolarea caselor, asigurarea necesarului de energie termică din surse de biomasă, lucru care de fapt se întâmplă, dar ineficient, sau cu culturi agricole valorificate local. În valul fotovoltaicelor să vedem că se vor întâmpla accelerat şi înfiinţarea de comunităţi energetice care valorifică aceste surse regenerabile locale, atât fotovoltaice, dar şi pentru încălzire, care toate contribuie astfel la atingerea neutralităţii climatice", a afirmat Ceclan, la o dezbatere privind contribuţia esenţială pe care mediul rural o are în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, precum şi în asigurarea securităţii energetice.
În acest sens, Andrei Ceclan a făcut referire la un proiect în derulare, finanţat din fonduri norvegiene, care are ca scop înfiinţarea unei comunităţi energetice în comuna Buteni, judeţul Arad, unde sunt deja peste 200 de case cu panouri fotovoltaice.
"În felul acesta, prin comunităţile de energie, eradicăm sau reducem semnificativ şi sărăcia energetică, un alt subiect foarte important. Asta, pentru că la sat sărăcia energetică e aproape în fiecare casă, e o sărăcie ascunsă, mascată", a subliniat el.
La rândul ei, Corina Murafa, membru în Comitetul Economic şi Social European (CESE), a precizat că Buteni "este un caz deosebit", întrucât primarul a dorit ca întreg satul să devină prosumator.
"Lucrăm acum la un proiect prin care căutăm să sprijinim comuna Buteni din judeţul Arad să facă această tranziţie către o comunitate de energie. Buteni e un caz deosebit, fiindcă acolo primarul încă de acum câţiva ani a avut această viziune ca întregul sat să devină să devină prosumator, ca să spun aşa. Nici nu cred că iniţial s-a gândit la ideea de comunitate de energie. Între timp, este unul dintre cei mai cunoscători primari din mediul rural despre ce înseamnă o comunitate de energie şi ce beneficii poate aduce. Iniţial, la Buteni, domnul primar, cu ajutorul angajaţilor primăriei, a reuşit să ajute localnicii să acceseze programul Casa verde, dar asta e mai degrabă excepţia decât norma, pentru că în mediul rural, în primăriile de acolo, personalul este puţin, este prost plătit, este nespecializat, motiv pentru care genul acesta de activitate, de viziune, nu există, iar noi (...) îi ajutăm şi pe cei de la Buteni, ei fiind deja un model de bună practică, dar lucrăm şi cu altă primărie din judeţul Constanţa, din comuna Crucea, unde valul acesta al dezvoltărilor verzi e incipient, deşi, culmea, ei au acolo, chiar în proximitate, un parc eolian foarte mare, dar localnicii în sine nu sunt conectaţi la acest val al transformării energetice(...)", a atras atenţia Murafa.
Revenind la ideea de tranziţie verde şi digitală, Andrei Ceclan a susţinut că asta poate duce la crearea de multe locuri de muncă şi în sat, nu doar la oraş, în primul rând prin revitalizarea meseriilor locale şi tradiţionale, prin atragerea de tineri care să preia aceste meserii, şi astfel şanse pentru copiii din mediul rural să aibă loc de muncă la ei acasă. De asemenea, să aibă şcoli verzi, profesori motivaţi, infrastructură de transport cu emisii reduse şi în general acces la servicii publice de calitate.
În opinia sa, pe asta ar trebui insistat în tranziţia verde mai mult decât pe soluţii, "pentru că soluţiile, din păcate, nu prea se fabrică în România".
"Panourile fotovoltaice nu vin din România, nici pompele de căldură, nici toate celelalte tehnologii şi, atunci, mai degrabă să insistăm pe condiţii şi resurse alocate pentru ca oamenii să rămână, să revitalizeze de fapt satele româneşti. Şi să nu uităm că dincolo de satele uitate de lume, la distanţe de zeci de kilometri de oraşe, mai avem şi satele din oraşe, cartiere întregi nou construite la marginea oraşelor, unde infrastructura lipseşte şi de unde zilnic mii şi mii de navetişti inundă înapoi oraşele pentru şcoală, sănătate şi muncă. Asta e o altă chestiune pe care o putem încadra tot în subiectul tranziţie rurală, dar ruralul din urban, de fapt", a adăugat Andrei Ceclan.
Publicaţia NewsEnergy.ro a organizat vineri dezbaterea "Rolul mediului rural în tranziţia verde şi combaterea schimbărilor climatice", eveniment ce şi-a propus să aducă în atenţia publicului contribuţia esenţială pe care mediul rural o are în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, precum şi în asigurarea securităţii energetice. AGERPRES/ (A - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Sursa foto: entrec.utcluj.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
BERD alocă 15 milioane de euro Fondului Morphosis Capital II, pentru a susține IMM-urile
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a alocat 15 milioane de euro către Morphosis Capital Fund II, un fond de private equity administrat de Morphosis Capital Partners, pentru a susține întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și companiile din segmentul lower mid-market din România și din întreaga regiune a Europei Centrale și
Ministerul Finanțelor a atras aproape 452 milioane euro prin a doua ofertă de titluri de stat Fidelis
Ministerul Finanțelor (MF) a atras peste 1,4 miliarde lei și, respectiv, 168 milioane euro, valori însumând peste 2,2 miliarde lei (aproape 452 milioane euro), prin a două oferta primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis) derulată în acest an prin sistemele Bursei de Valori București (BVB). 'A
FPIOR: Mediatizarea unor probleme izolate din industria ospitalității aduce grave prejudicii României
Mediatizarea unor probleme izolate din industria ospitalității aduce grave prejudicii României, susțin reprezentanții Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), care își reafirmă angajamentul pentru o colaborare constructivă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și alte autorități de control.
MADR: Toate proiectele declarate eligibile în cadrul Submăsurii privind investițiile în exploatații agricole primesc finanțare
Bugetul aferent Submăsurii 4.1.1. - Investiții în exploatații agricole a fost suplimentat, în așa fel încât toate proiectele declarate eligibile să poată fi susținute financiar pentru implementare, a anunțat, joi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Majorarea bugetului a fost posibilă în urma dem
Peste 342,4 de milioane de lei pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate în 2025 (proiect)
Legumicultorii vor putea beneficia de un sprijin de 1,5 euro/mp pentru cultivarea legumelor în spații protejate, resursele financiare necesare aplicării acestei scheme de ajutor de minimis fiind de 342,4 milioane de lei pentru anul 2025, informează Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Proiectul de Hotărâre a Guve
CCF: Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi
Proiectul privind noile reguli ale viitorului plafon de TVA de 395.000 lei are prevederi problematice pentru micile întreprinderi, iar alte state UE procedează diferit, susțin reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali (CCF). Potrivit unui comunicat transmis joi de CCF, noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor î
CCIR promovează mediul de afaceri românesc în America Latină și Caraibe
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, promovează zona Americii Latine în rândul oamenilor de afaceri din România, ca fiind o destinație de afaceri foarte importantă. Potrivit unui comunicat al CCIR, Mihai Daraban a avut, joi, o întâlnire oficială cu Grupul șefilor de m
Președintele Curții de Conturi a României și președintele IBAN, discuții despre întărirea cooperării între cele două instituții
Președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a discutat joi cu președintele Consiliului Internațional al Auditorilor pentru NATO (IBAN), Radek Visinger, despre întărirea cooperării între cele două instituții, în contextul Memorandumului de Înțelegere semnat la data de 26 martie 2024, la sediul NATO, potrivit unui comunicat r
Greenpeace solicită demisia ministrului Energiei pentru 'instigarea publică la procese împotriva societății civile'
Activiștii organizației de mediu Greenpeace solicită demisia ministrului Energiei, Sebastian Burduja, invocând faptul că 'este inacceptabil, într-un stat democratic, ca ministrul Energiei să iasă public cu mesaje prin care cere directorilor companiilor de stat să atace în instanță ONG-urile care contestă proiecte controversate'.
Tichetele de valoare au generat 32 miliarde de lei în PIB-ul României, reprezentând peste 2% din economia națională (studiu)
Tichetele de valoare sunt un motor important al economiei românești, contribuind cu peste 32 de miliarde de lei la Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2023, ceea ce reprezintă peste 2% din PIB-ul național, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE), se menționează într-un comunicat de presă.
Recompensele financiare, cel mai important factor de apreciere pentru nouă din zece angajați români (studiu)
Recompensele financiare reprezintă cel mai important factor de apreciere pentru nouă din zece angajați români, iar cele mai dorite forme de recunoaștere sunt bonusurile, potrivit studiului care analizează evoluția și tendințele actuale din industria beneficiilor extrasalariale din România. Studiul anual Benefit, realizat de Edenred
AFIR: Buget de 86,64 milioane de euro pentru proiecte de investiții în sectorul forestier
Prima sesiune de primire a proiectelor de investiții în sectorul forestier va avea loc în perioada 7 aprilie - 4 iulie 2025, alocarea financiară fiind de peste 86,64 milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Instituția a publicat pe
Poșta Română a implementat o soluție informatică pentru digitalizarea proceselor interne ale companiei
Poșta Română a finalizat implementarea aplicației 'Control Numerar' - o soluție informatică dezvoltată integral 'in-house', ce permite monitorizarea precisă a fluxului de numerar, de la nivel central până la fiecare subunitate poștală, oferind un control sporit asupra fondurilor companiei. 'Implementarea aplicaț
Păunescu (BNR): Este de datoria noastră să solicităm dreptul real, cert și imprescriptibil privind creanța pe care o avem față de Rusia
Consilierul guvernatorului BNR, Cristian Păunescu, susține că este de datoria noastră să solicităm dreptul 'real, cert și imprescriptibil' privind creanța pe care o avem față de Rusia, de peste un secol, fiind încrezător în ajutorul pe care Comisia Europeană și Parlamentul European îl acordă României. Banca Nați
Importurile la prețuri de dumping și lipsa finanțării ''ofilesc'' afacerile producătorilor de flori din România
Producătorii români de flori solicită autorităților un ajutor financiar pentru a evita falimentul, având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă din cauza importurilor masive de flori la prețuri de dumping, mult sub costurile lor de producție, din țări în care totul se subvenționează, de la producție până la desfacere.