INTERVIU Săvoiu (MTI): Sperăm ca din trimestrul trei al acestui an să se poată circula cu trenul peste Argeş
![Imagine din galeria Agerpres](https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/17155097.jpg)
După 19 ani de la prăbuşirea podului de la Grădiştea din cauza viiturilor, trenurile vor putea circula din nou pe linia de cale ferată Bucureşti - Giurgiu, fără să mai ocolească prin Videle.
Lucrările la pod sunt foarte avansate şi sperăm ca din trimestrul trei al acestui an să se poată circula cu trenul peste Argeş, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ionuţ Săvoiu.
El a precizat că aproape 7 miliarde de euro sunt angajaţi în diverse proiecte care se află în derulare pe calea ferată. iar după anul 2027 publicul călător va putea simţi efectele "acestor investiţii fără precedent" în domeniul feroviar, un sector subfinanţat de mai bine de 30 de ani.
În acest context, Săvoiu a atras atenţia că fără modernizarea infrastructurii, a materialului rulant şi fără achiziţia de material rulant nou accidentele/incidentele atât pe calea ferată, cât şi la metrou vor continua şi probabil se vor şi intensifica. "Asta e partea pe care trebuie să o recunoaştem, iar faptul că de atâţia ani de zile, permanent, sistemul feroviar a fost subfinanţat a creat o situaţie de care, evident, nu ne putem decât plânge", a afirmat acesta.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
AGERPRES: În ce stadiu se află proiectul privind calea ferată Bucureşti - Giurgiu? La cât a ajuns stadiul fizic al lucrărilor şi când vom putea circula direct cu trenul de la Bucureşti la Giurgiu?
Ionuţ Săvoiu: Lucrările la linia ferată sunt foarte avansate, au depăşit 95% grad de realizare în stadiul fizic. Din informaţiile pe care le-am primit, în luna mai încep testele şi sperăm noi ca din trimestrul trei al acestui an să se poată circula cu trenul peste Argeş. Ţineţi bine minte, este un pod care a căzut de 19 ani. Acolo e important de spus că va urma şi faza a 2-a a proiectului de electrificare. Este şi acesta într-o fază avansată de pregătire şi contractare.
AGERPRES: Când vor circula românii cu noul tren livrat de Alstom? Care este stadiul testelor şi când îl vom vedea în circulaţie?
Ionuţ Săvoiu: Testele sunt în curs de realizare, atât pe inelul de la Făurei, cât şi în alte două locaţii din Europa. Sunt trei trenuri în teste de fapt şi sperăm noi ca în toamnă să circule prima ramă electrică de lung parcurs din acest contract, în cadrul căruia vom primi 37 de rame într-o eşalonare regulată în perioada următoare.
AGERPRES: Când urmează să vină şi următoarele?
Ionuţ Săvoiu: Păi sunt trei în testare, deci, practic, dacă se termină testele - se fac teste în paralel - vor intra şi celelalte două în circulaţie, după ce se termină ultimele teste din România pe sistemul feroviar românesc.
AGERPRES: Cu primul tren au fost ceva probleme. Ce s-a întâmplat, de fapt?
Ionuţ Săvoiu: A fost o defecţiune cauzată de funcţionarea alimentării cu energie, care a fost înlăturată. Din câte am înţeles, practic s-a înlocuit ceea ce s-a ars - pentru că a fost o variaţie de tensiune, nu cred că asta e important. Mai important este faptul că recepţia nu a fost făcută de către Autoritatea de Reformă Feroviară. Trenul este încă în testare la producător.
AGERPRES: Au fost mai multe declaraţii cu privire la momentul intrării în circulaţie a acestui prim tren Coradia livrat României de Alstom, din setul de 37 contractat. Mai întâi sfârşitul lui decembrie 2023, apoi sfârşitul lunii ianuarie 2024, iar acum ajungem în toamnă? De unde acest decalaj?
Ionuţ Săvoiu: Cred că a fost o comunicare defectuoasă. Nu este înţelept, eu cred că paza bună trece primejdia rea, aşa cum am mai declarat. Nu este firesc să fie în circulaţie până când nu se finalizează tot programul de testare, iar programul de testare este un program complex, nu este ceva care se întâmplă peste noapte.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
AGERPRES: În ultimul timp, sectorul feroviar a căpătat tot mai mare importanţă la nivelul UE, prin prisma combaterii schimbărilor climatice. Ce are în intenţie România să facă, în acest context, având în vedere că până acum sectorul feroviar a fost Cenuşăreasa în domeniul transporturilor?
Ionuţ Săvoiu: Cel mai important lucru care se întâmplă, zic eu, este...de fapt se întâmplă pe mai mai multe paliere. O dată pe modernizarea infrastructurii - şi avem în momentul de faţă toate contractele finanţate din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă contractate. Deci, toate. Sunt opt loturi din opt pe zona de vest a ţării, între Caransebeş - Timişoara şi Arad. Frontieră - Curtici avem contractat, în proiectare şi execuţie. Avem contractat şi modernizarea de la Cluj la Episcopia Bihorului, prin Oradea, deci avem şi acel segment în proiectare şi execuţie. Acesta este un indiciu că vom avea o infrastructură modernă, care va permite un transport feroviar în parametrii Uniunii Europene, cu o viteză de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru marfă.
Vor fi magistrale electrificate care completează de fapt proiectele deja începute de ani buni în România, plecând de la Constanţa spre Bucureşti, de la Bucureşti către Braşov, Braşov - Sighişoara - Coşlariu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, unde suntem în diverse stadii de execuţie, lucru care va asigura premisele unui sistem feroviar modernizat, electrificat şi cu sistem european de management al traficului.
Pe lângă alte proiecte care sunt fie în pregătire, fie în contractare, fie în ... aş putea să menţionez aici şi proiectul Craiova - Caransebeş. Avem proiectele de la Craiova spre Bucureşti, iarăşi, în fază de pregătire, Magistrala 500 de la Ploieşti către Moldova, avem, iar, în fază de studiu de fezabilitate proiectul de modernizare a căii ferate Predeal - Braşov. Deci, sunt foarte multe proiecte de modernizare a infrastructurii.
Mai mult decât atât, avem proiectele de finanţare a materialului rulant şi sunt contractate cele 37 de rame electrice, plus celelalte rame electrice regionale. Sunt 60 de rame care sunt contractate, de asemenea Şi mai avem proiectul de modernizare de locomotive şi vagoane de la CFR Călători, toate cu finanţare europeană, care va asigura, zic eu, în perspectiva următorilor ani, o altă faţă pentru sistemul feroviar românesc.
Merită menţionate şi reformele semnificative realizate pentru stimularea şi predictibilitatea dezvoltării transportului feroviar de călători prin asigurarea contractului de servicii publice pe 10 ani. A fost implementat acum doi ani, deja au intrat în funcţiune aceste contracte şi, de asemenea, stimulăm transportul feroviar în zonele metropolitane prin modificări legislative care să stimuleze asocierea între autorităţile publice locale la nivel metropolitan cu Compania Naţională de Infrastructură CFR SA.
Sunt proiecte care se desfăşoară în paralel. Evident, nu vor fi schimbări peste noapte, dar măcar avem perspectiva unor schimbări substanţiale, odată ce aceste proiecte sunt duse la bun sfârşit şi cred eu că după 2027 publicul călător va resimţi efectele acestor investiţii fără precedent. Vă spun că avem aproape 7 miliarde de euro angajaţi în diverse programe.
AGERPRES: Când credeţi că vom avea prima linie de mare viteză în România?
Ionuţ Săvoiu: Este o temă aflată în dezbatere, în care, evident, trebuie să existe un plan strategic. Există finanţare pentru acest plan strategic şi pentru fezabilitatea acestui proiect, care trebuie să lege Bucureştiul de capitalele din centrul Europei. Este un proiect care trebuie foarte bine pregătit, cu tot impactul socio-economic aferent, pentru că este un proiect ce trebuie să studieze pe ce direcţie, pe ce rută va porni, pentru că va fi vorba de un traseu nou. Nu o să poată să funcţioneze decât parţial pe trasee existente. Şi cred eu că trebuie să fim sinceri să spunem că este un proiect la care trebuie să lucrăm astăzi, dar care va fi finanţat după ce rezolvăm prioritatea modernizării reţelei actuale, a infrastructurii actuale, pe programul acesta. În mod sigur va fi un proiect nu numai pentru noi, dar şi pentru alte ţări din vecinătate, un proiect transfrontalier de fapt, pentru că este legat de o distanţă de 1.000 km. Fezabilitatea unui astfel de proiect funcţionează pe rute lungi, intră în competiţie oarecum sau înlocuieşte transportul aerian şi cred eu că este un subiect care trebuie pregătit acum pentru deceniul următor.
AGERPRES: Fiindcă aţi vorbit despre investiţii în infrastructura feroviară actuală, când vor fi ridicate restricţiile, astfel încât să crească viteza trenurilor?
Ionuţ Săvoiu: Nu am o prognoză foarte clară, dar ştiu că anul acesta şi anul viitor se închid proiectele din PNRR, de Quick Wins, care elimină multe dintre restricţii, circa 500 km de restricţii, din câte ştiu eu, şi lucrurile astea evoluează în paralel cu dezvoltarea proiectelor de modernizare. Deci, este greu de estimat care va fi, să zicem...oricum este o provocare mare pentru sistemul feroviar românesc să lucreze în paralel la atâtea proiecte şi să şi asigure capacitatea de transport. Este o provocare zilnică şi, aşa cum am spus, efectele se vor vedea spre sfârşitul acestui deceniu.
AGERPRES: Forţă de muncă există pentru toate aceste proiecte?
Ionuţ Săvoiu: Sunt foarte mulţi antreprenori care sunt din afara României. Este o provocare, într-adevăr. Antreprenorii sunt cei care întâmpină aceste probleme, dar, după cum bine ştiţi, şi în domeniul feroviar sunt antreprenori din afară. Au ridicat foarte mult nivelul pieţei muncii în domeniu. Este foarte greu să mai găseşti specialişti în momentul de faţă, dar sunt convins că antreprenorii şi-au luat în calcul aceste riscuri şi îşi rezolvă problemele, în aşa fel încât să se încadreze în parametri.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Grecii de la Aktor au început forarea lucrărilor pe linia Braşov-Sighişoara. Cum merg lucrările şi când se vor termina?
Ionuţ Săvoiu: Da, acolo avem instalate două fronturi de foraj pe cele două fire de pe tunelul Ormeniş de 7 km cu dublu fir, de pe tronsonul Apaţa-Caţa al căii ferate Braşov - Sighişoara, şi după cum bine aţi remarcat, suntem în faza de testare a forajului. Din momentul când se intră în munte, practic se intră într-un parcurs predictibil. Evident, sunt multe, multe lucruri care trebuie să concure la încadrarea în termen. Termenul asumat de antreprenor în momentul de faţă este sfârşitul lunii octombrie 2025 pentru primele două tuneluri. În paralel, sunt pregătite încă două TBM-uri pentru tunelul Homorod de 5 km pe ambele fire. La Homorod estimările constructorului sunt ca să înceapă lucrările cam spre sfârşitul acestei veri, dacă nu apar elemente noi în derularea lucrărilor. Noi sperăm să nu apară lucruri noi. Oricum, sunt foarte multe..., deci la lansarea unui front de săpare sunt foarte multe lucrări care se realizează şi în momentul de faţă lucrurile sunt destul de avansate. Au venit o parte din utilaje. Experienţa arată că instalarea unei adevărate uzine este într-adevăr o provocare pentru antreprenori.
Eu sper ca acest lucru să se deruleze normal, conform graficului. Am avut chiar zilele trecute o întâlnire cu cei de la CFR SA să vedem exact ce se întâmplă şi care e predicţia pentru următoarea etapă.
AGERPRES: Oricum, suntem întârziaţi cu acest proiect. Riscăm să pierdem finanţarea din CEF (Mecanismul pentru Interconectarea Europei)?
Ionuţ Săvoiu: Nu cred. Eu am spus-o: un astfel de proiect nu poate să rămână fără finanţare. E vorba de o decalare a finanţării, ca urmare a întârzierilor acumulate din cauza elementelor neprevăzute.
AGERPRES: A acestei finanţări din CEF sau găsim bani în altă parte?
Ionuţ Săvoiu: Ambele variante sunt posibile. Practic, la sfârşitul anului vedem unde ne aflăm, vedem cât am consumat şi vedem ce trebuie făcut în continuare. Realitatea este că un astfel de proiect nu poate să rămână fără finanţare. Nu ştie nimeni ce se va întâmpla în momentul când trece anul ăsta şi se va constata că mai este nevoie de bani. Evident se va găsi o altă oportunitate. Noi am discutat cu Comisia Europeană, s-a tot discutat. Măcar să cheltuim, să consumăm ce ne-am prevăzut pentru anul ăsta.
AGERPRES: Podul de la Giurgiu-Ruse 2, în ce etapă suntem cu acest proiect?
Ionuţ Săvoiu: La Giurgiu-Ruse 2, din câte ştiu eu, urmează să fie un studiu de fezabilitate ca să se stabilească exact soluţia, dacă va fi un pod rutier sau combinat rutier-feroviar. E în lucru la Comisie. Am avut întâlniri şi noi aşa am spus, că trebuie să rezulte în urma fezabilităţii. Studiul de fezabilitate nu este încheiat încă.
AGERPRES: Sindicaliştii de la USLM au avertizat că metroul ar putea să nu mai funcţioneze din 15 mai, din cauza lipsei subvenţiei şi a neaprobării bugetului de venituri şi cheltuieli. Care este situaţia?
Ionuţ Săvoiu: În privinţa bugetului de venituri şi cheltuieli, aşteptăm o ordonanţă de măsuri. Noi am discutat la Ministerul de Finanţe tocmai ca să putem să rezolvăm problema bugetului şi am comunicat acest lucru. Atât Metrorex, cât şi companiile - celelalte două companii feroviare - sunt în stand-by cu bugetele pentru a fi depuse la Ministerul de Finanţe spre aprobare, după apariţia unei ordonanţe de măsuri care să prevadă şi această posibilitate, să se închidă bugetele. Trebuie să apară săptămâna asta, săptămâna viitoare, e destul de urgentă. Sunt şi alte ministere care mai au anumite lucruri şi probabil se va încheia în zilele următoare. Noi avem o prevedere în Legea bugetului că în 90 de zile trebuie aprobate şi sunt convins că sunt corelate.
AGERPRES: În ultimul timp tot mai multe incidente, respectiv accidente, s-au produs atât la metrou, cel mai recent fiind săptămâna trecută, când două garnituri s-au tamponat, dar şi pe calea ferată. Care sunt cauzele care duc la astfel de accidente sau incidente atât pe calea ferată, cât şi la metrou şi ce intenţionaţi să faceţi pentru a fi evitate?
Ionuţ Săvoiu: S-au tamponat uşor în zona de manevră, nu pot să dau mai multe detalii din investigaţii decât ceea ce s-a comunicat până acum. A fost o reorganizare, reordonare a traficului ca urmare a unei defecţiuni tehnice apărute la un tren. Bineînţeles, a fost acolo un cumul de erori, dar într-o zonă unde circulaţia se făcea cu 5 km/h, şi şocul a fost preluat de tampoane, fără să aibă nimeni nimic de suferit. Un astfel de accident nu se poate întâmpla tehnic în parcurs normal. Noi avem cel puţin două-trei acţiuni în derulare. Odată investigaţia, ca să vedem exact cauzele. Pe de altă parte, ASFR (Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română n.r) are în pregătire şi în curs de avizare un ordin care să modifice modul de asigurare a siguranţei feroviare şi la metrou, deci să extindem aria de competenţă a ASFR-ului şi în zona de metrou, că aici înţeleg eu că până până acum acţiunea lor era limitată. De asemenea, o acţiune în derulare cu testarea personalului de la metrou şi cu verificarea cunoştinţelor.
Cauzele sunt multiple şi avem o preocupare foarte atentă. În primul rând, modernizarea infrastructurii este o direcţie pe care merge ministerul, modernizarea materialului rulant e o altă acţiune în care avem un parcurs şi întărirea măsurilor de siguranţă feroviară prin autorităţile statului în domeniu - AFER, ASFR - şi, bineînţeles, concluziile rapoartelor de investigare de la AGIFER (Agenţia de Investigare Feroviară Română n.r) ne dau şi alte căi de de acţiune. Şi în tot anul care a trecut, de când coordonez eu sectorul feroviar, am avut foarte multe acţiuni în zona asta de regândire a măsurilor de siguranţă feroviară.
Evident, nivelul de pregătire - după cum bine ştiţi, şi acolo am avut acţiuni concrete pentru implicarea ASFR mai atentă la pregătirea personalului, iar după aceea am avut acţiuni de control privind consumul de alcool...Sunt foarte multe acţiuni pe care le-am avut. Dar fără modernizarea infrastructurii, fără modernizarea materialului rulant şi achiziţia de material rulant nou evident incidentele vor continua şi probabil se vor şi intensifica, asta e partea pe care trebuie să o recunoaştem, iar faptul că de atâţia ani de zile, permanent, sistemul feroviar a fost subfinanţat a creat o situaţie de care, evident, nu ne putem decât plânge.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Cu spaţiile goale de la metrou ce se întâmplă? Aveţi vreun proiect în sensul acesta?
Ionuţ Săvoiu: Vă spun sincer, în ultima perioadă ne-am concentrat - eu personal m-am concentrat - pe proiectele care s-au lansat la metrou. Au foarte multe discuţii vizavi de proiectele lansate pe M6. Este într-adevăr o problemă a ministerului, fiindcă infrastructura Metrorex este a Ministerului Transporturilor. Cred eu că trebuie mai multă comunicare aici cu Consiliul de Administraţie al Metrorex, prin intermediul AGA. Lucrurile nu pot fi lăsate aşa, mai ales în zonele intens circulate, care, zic eu, pot să atragă venituri suplimentare şi pot să îmbunătăţească imaginea spaţiului urban.
AGERPRES: Modernizarea Gării de Nord?
Ionuţ Săvoiu: Înţeleg că s-a semnat contractul, aşteptăm perioada de proiectare şi după aceea execuţia. Contractul mi se pare că are 48 de luni, parcă aşa mi-aduc aminte.
AGERPRES: Călătorii se plâng de starea trenurilor, de viteza cu care acestea merg şi de preţul biletelor care creşte anual, fără a creşte şi calitatea serviciului. Ce le răspundeţi?
Ionuţ Săvoiu: În primul rând, preţul biletelor pentru elevi, studenţi şi pensionari este finanţat de stat, asta trebuie spus şi zic că e un lucru bun, pentru că acoperă o cerinţă socială. Preţul în mod normal ar trebui să crească cel puţin cu inflaţia în fiecare an, asta se întâmplă deja, este regulă şi zic eu că este bine aşa, pentru că totuşi este un preţ acceptabil, comparativ cu alte mijloace de transport. Ca să merg până la aeroport cu taxiul mă costă 50 lei, dar cu trenul din Gara de Nord la Constanţa vreo 70 lei. Eu zic că e în regulă. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ministrul Muncii a discutat despre viitorul Dacia și al industriei auto românești cu un director de la Group Renault
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu s-a întâlnit, vineri, la Ambasada României din Paris, cu directorul de afaceri publice de la Group Renault, Bruno Vincent, cu care a discutat despre viitorul Uzinei Dacia și al industriei auto din România, informează sâmbătă ministerul de resort într-o postare pe Facebook.
Platformele Autorității pentru Digitalizarea României sunt din nou funcționale
Platformele Autorității pentru Digitalizarea României (SEAP, WWW.GHIȘEUL.RO, PCUe, SAET și E-GUVERNARE) sunt funcționale, a anunțat sâmbătă instituția. 'Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate!', se menționează într-o
Ministrul Muncii crede că România și-a atins obiectivele în domeniul politicilor sociale
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a avut o reuniune bilaterală cu Mathias Cormann, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în marja reuniunii ministeriale a OCDE pe politici sociale, care a avut loc la Paris, informează sâmbătă ministerul de resort într-o postare pe Facebook.
ANPC: Amenzi de peste 1,2 milioane de lei aplicate în urma controalelor la restaurante
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a verificat 178 de operatori economici prestatori de servicii de alimentație publică (restaurante) la nivel național și a aplicat 176 de amenzi contravenționale, în valoare totală de aproape 1,27 milioane lei. 'Din dispoziția Președintelui ANPC, Cristian-Victor Popescu Piedone, au fost dema
Ministrul Energiei a solicitat Rompetrol un plan de investiții bine structurat pentru a spori siguranța
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat Rompetrol implementarea unui plan de investiții cuprinzător și bine structurat pentru a spori siguranța. Reacția șefului de la Energie vine după ce, vineri dimineața, un incendiu s-a produs în instalația de Hidrocracare Blândă (MHC) de la Petromidia, însă activitatea operațională a ra
BNR: Rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025
Rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp, iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României. '&Ici
APIA a autorizat plăți de aproape 580 de milioane de euro pentru Campania 2024
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată, în perioada 2 decembrie 2024 - 14 februarie 2025, suma totală de 579,968 milioane de euro, aferentă anului de Cerere 2024, pentru un număr de 669.208 de fermieri. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis vineri AGERPRES, numărul fermierilor pentru care s-au e
UPDATE BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an
Anghel (Libra Internet Bank): Pentru anul 2025 vedem încă posibilă o creștere economică de 1,6%
România ar putea înregistra în acest an o creștere economică de 1,6%, având în vedere efectul de bază favorabil prin comparație cu anul 2024 când s-a înregistrat o creștere economică modestă, a declarat,vineri, pentru Agerpres, Lucian Anghel, deputy CEO Libra Internet Bank. 'Până la momentul publicării struct
STB nu va mai emite titluri de călătorie integrate pentru ruta Gara de Nord-Aeroport Otopeni din 17 februarie
Societatea de Transport București (STB) nu va mai emite titluri de călătorie integrate pentru ruta Gara de Nord - Aeroport Otopeni începând de luni, 17 februarie, ora 00:00, informează vineri Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI). 'Începând de luni, 17.02.2025, ora 00:00, operatorul d
EPG: Rețeaua de sisteme centralizate de încălzire, în România, deservește 1,05 milioane de clienți și depășește 4.380 km
România are, în prezent, o rețea de sisteme centralizate de încălzire care se întinde pe mai mult de 4.380 km, ce deservește circa 1,05 milioane de clienți, însă modelele de afaceri dependente de subvențiile publice și designul învechit al sistemului au contribuit la scăderea constantă a gradului de conectare la rețelele de termoficare, ar
Dascălu (BCR): Economia României abia s-a menținut pe linia de plutire în 2024;creștere de 2% în 2025
Economia României abia s-a menținut pe linia de plutire în 2024 și ar putea crește cu 2% anul acesta, sprijinită de efectul de bază și de transferul de creștere din anul anterior, consideră Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR. 'Economia României abia s-a menținut pe linia de plutire în 2024, în
Prețurile la cafea, ciocolată și aur au atins maxime istorice (analiză)
Bucuria de a oferi un cadou precum ciocolată, cafea de calitate sau bijuterii primează în fața prețurilor ridicate, însă, având în vedere scumpirile înregistrate în ultima perioadă, se poate ajunge la concluzia că anul acesta avem de-a face cu cel mai scump Valentine's Day din istorie, relevă o analiză realizată de Radu Puiu, a
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 80 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 80 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi, când a împrumutat 600 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark cu o maturitate reziduală la 156 luni, la un randament mediu de 7,44% pe an. Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 90
Rețele Electrice România scoate la licitație lucrări de modernizare a infrastructurii energetice din Călărași
Compania Rețele Electrice România scoate la licitație, prin intermediul sistemului informatic de achiziții publice (SEAP), procedura de achiziție de lucrări în valoare de 77,89 milioane de lei pentru un proiect de modernizare a infrastructurii energetice în comunele Ștefan cel Mare, Perișoru și Borcea din județul Călărași. Pr