Deficitul bugetar pentru 2024 va fi în jur de 5% din PIB, realist vorbind, a declarat, miercuri seara, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

"Noi acum închizând în jurul valorii de 5,7% deficitul bugetar, de aici se vor pune bazele noului Program de Convergenţă pe care îl vom avea în relaţia cu Comisia Europeană. Realist discutând, trecând prin măsurile consecutive pe care le-am luat pentru reducerea deficitului bugetar, va fi (deficitul în 2024, n..r) în jur de 5% din PIB. Am vorbit cu ministrul polonez al Finanţelor şi mi-a spus că şi ei au închis anul cu 5,8% din PIB şi că pentru anul 2024 au prevăzut un buget cu 5% din PIB, prevăzut realist", a spus Boloş, la Digi24.

Ministrul a subliniat că România se află printre ţările care au deficitele "destul de consistente" şi că un grup de 10 ţări vor intra în procedura de deficit excesiv.

"În ultima perioadă ni s-a adăugat Polonia. Franţa are, de asemenea, astfel de probleme şi suntem un grup de peste 10 ţări care vor intra în procedură de deficit bugetar excesiv. Tocmai de aceea trebuie să continuăm măsurile şi aţi văzut că proiectele care ţin de digitalizare, care ţin de o mai bună colectare, de combaterea evaziunii fiscale, sunt o prioritate pentru noi acum. Şi procesul de ajustare fiscală nu este unul care se face peste noapte. Este unul care se face pe termen lung şi ar fi nedrept ca noi să stăm pasivi, să nu adoptăm măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi din nou să ne adresăm mediului de afaceri pentru impozite şi taxe noi. Am spus că anul 2024 este anul cu zero impozite şi taxe, deci ar fi nedrept, total nedrept....", a explicat ministrul Finanţelor.

El a mai semnalat că la reuniunea ECOFIN, României i s-a atras atenţia în ceea ce priveşte continuarea procesului de ajustare fiscală.

"Am fost plecat, astăzi e prima zi de muncă la birou. Am fost plecat la Consiliul ECOFIN şi din nou ni s-a atras atenţia asupra continuării procesului de ajustare fiscală şi a demersurilor pe care le-am făcut anul trecut prin măsurile fiscal-bugetare care au fost aprobate prin lege, a continuării măsurilor de combatere a evaziunii fiscale şi planului pe care îl avem pentru ca să putem să respectăm disciplina bugetară impusă la nivelul Uniunii Europene. Nu e o muncă uşoară şi o misiune uşoară a Ministerului de Finanţe, pentru că noi trebuie să dăm asigurări că suntem pe traiectoria corectă de reducere a deficitului bugetar", a mai spus Marcel Boloş, menţionând că încă nu a fost luat în discuţie deficitul pe anul trecut.

Potrivit ministrului, comunicarea oficială se face către Comisia Europeană în aprilie, după care Comisia este obligată ca în luna iunie să întocmească raportul privind situaţia financiară a statelor membre pe anul 2023.

"Şi atunci este momentul crucial pentru noi. Până atunci, sigur că nici noi nu stăm. Şi întâlnirile noastre pe care le-am avut şi discuţiile informale pe care le-am avut au fost cele în care am prezentat situaţia de ansamblu a ţării noastre şi măsurile pe care le-am luat pe toate palierele", a punctat Boloş.

Întrebat de ce nu s-a făcut rectificare bugetară în 2023, ministrul Finanţelor a precizat că "era o greşeală foarte mare".

"Eu când am ajuns ministru al Finanţelor în luna iunie, pe data de 15 iunie 2023, am avut documentele cu deficitul bugetar estimat de 6,87% şi aveam perspectiva aceasta ca acest deficit bugetar să se realizeze, eram singura ţară din Uniunea Europeană cu deficit de peste 6%. Aveam toate condiţiile şi ofeream toate argumentele necesare Comisiei Europene ca să adopte măsurile care nu erau dintre cele mai fericite, până la suspendarea fondurilor. Faptul că rectificarea bugetară a fost înlocuită cu Fondul de rezervă bugetară şi am plafonat cheltuieli - ne aducem aminte ce răzvrătire a fost din partea primarilor - de la 6,87% până la 5,7% înseamnă 1,1% din PIB, deci o aşa-zisă economie de cheltuieli de peste 16 miliarde de lei, care a contat foarte, foarte mult şi contează, pentru că în momentul de faţă sunt ţări care au peste noi: Ungaria are 5,8% deficitul bugetar, Polonia 5,8%", a menţionat a explicat ministrul.

Boloş a adăugat că situaţia primarilor era ca şi fermierilor, "fiindcă, dacă noi nu eram atenţi cu aceste măsuri de folosire raţională a banilor, exact împotriva dumnealor se întorcea această decizie, pentru că tot dumnealor erau şi mai nemulţumiţi".

"Dacă şantierele, pe care s-au angajat pe foarte mulţi bani europeni, şi sunt foarte mulţi bani europeni în joc, rămâneau goale fiindcă nu mai aveam surse de finanţare? Nu vreau să mă gândesc la peste 5.000 de şantiere pe care le avem, fie pe seama Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fie din Politica de Coliziune. Ce ar fi însemnat ca aceste şantiere să rămână goale şi să rămânem fără banii în plin an electoral, când toţi şi-au asumat proiecte pentru oameni?", a subliniat Marcel Boloş. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi:

Boloş: Propunerile de schimbare a conducerii ANAF îi vizează pe vicepreşedinţi; actuala preşedintă rămâne în funcţie