Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,97% din PIB după primele 10 luni
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,97% din PIB după primele 10 luni ale anului în curs, respectiv la 62,81 miliarde de lei, faţă de un deficit de 47,12 miliarde lei (3,34% din PIB) aferent primelor 10 luni din 2022, a anunţat, marţi, Ministerul Finanţelor.
Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB.
Potrivit MF, veniturile totale au însumat 418,85 miliarde de lei în primele zece luni ale anului, în creştere cu 10,6% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 33,30 miliarde de lei, consemnând o creştere de 21,2% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (51,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,8%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,3%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 130,34 miliarde de lei, în creştere cu 12,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,49 miliarde de lei, consemnând o creştere de 10,6% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (12,8%) şi de la băncile comerciale (12,05%), atenuat însă de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei de -0,6 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (conform Legii nr. 322/2021).
Încasările nete din TVA au înregistrat 84,79 miliarde de lei, în creştere cu 10,1% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele zece luni a.c. se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (şi pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 6,5%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (24,8 miliarde de lei în ianuarie - septembrie 2023, comparativ cu 23,3 miliarde de lei în ianuarie - septembrie 2022).
Veniturile din accize au însumat 30,45 miliarde de lei, consemnând o creştere de 2,8% faţă de nivelul de anul trecut. În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,1% (influenţată şi de creşterea accizei la ţigarete de la 1 aprilie 2023), în timp ce dinamica anuală a încasărilor din accizele pentru produsele energetice se menţine în teritoriul negativ (-1,1%), pe fondul scăderii comerţului cu amănuntul al carburanţilor. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (preponderent venituri suplimentare din sectorul energetic) au însumat 15,11 miliarde de lei, sporind cu 9,0%, faţă de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.
Veniturile nefiscale au însumat 37,35 miliarde de lei, consemnând un avans de 3,9% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare a încasărilor din redevenţe - pe fondul evoluţiei descendente a preţurilor energiei, respectiv a vărsămintelor din veniturile nete ale BNR.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 38,86 miliarde de lei, în creştere cu 11,7% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 481,66 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 30,2% din PIB la 30,4% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 108,05 miliarde de lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 62,48 miliarde de lei, în creştere cu 12,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 15,5% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 28,13 miliarde de lei, cu 3,72 miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 161,52 miliarde de lei în creştere cu 10,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei indemnizaţii compensatorii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele zece luni ale anului 2023, au fost în sumă de 4,22 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 15,38 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,76 mld lei) care reprezintă 37,46% din total subvenţii.
Alte cheltuieli au fost de 7,87 miliarde de lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 45,42 miliarde de lei, cu 22,87% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 63,99 miliarde de lei, în creştere cu 34,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 47,56 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,87% din totalul cheltuielilor pentru investiţii. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Autoritățile pregătesc alocări de peste două miliarde euro, fonduri nerambursabile, pentru investiții în start-up-uri, în T1 (analiză)
Peste două miliarde de euro, fonduri nerambursabile, sunt disponibile în primul trimestru al acestui an, pentru investiții în start-up-uri, tehnologie, AI, energie verde, agricultură sau turism, arată o analiză realizată de o companie de consultanță. Potrivit datelor REI Group, publicate luni, în primele luni din 2025, autori
APIA: Solicitanții eco-schemelor din sectorul zootehnic trebuie să depună deconturile justificative până la 31 ianuarie
Solicitanții eco-schemelor din sectorul zootehnic, care și-au asumat voluntar, la Centrele APIA în Campania 2024, angajamente anuale, trebuie să depună, până la 31 ianuarie inclusiv, deconturile justificative anuale/trimestriale însoțite de documentele care atestă îndeplinirea cerințelor specifice de bunăstare, informează Agenția de Plăți și I
INS: Volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 5% în primele 11 luni din 2024
Volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 5%, ca serie brută, în primele 11 luni din 2024, față de perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2023, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate declinul a fost de 3,9%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
CNSP: Câștigul salarial mediu net lunar va crește cu 6,2% în 2025; câștigul real se va majora cu 1,6%
Câștigul salarial mediu net lunar se va majora în 2025 cu 6,2%, până la 5.355 lei, iar cel real va crește cu 1,6%, conform Prognozei 2024-2028, varianta de toamnă, a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. În 2026, câștigul salarial mediu net lunar va înregistra un avans de 6,7%, la 5.712 lei (+3,3% c&a
Importurile de gaze s-au redus cu 15,7% în primele 11 luni din 2024; producția s-a majorat cu 1%
România a importat, în primele 11 luni din 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,612 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 15,7% mai mică (-313.500 tep) față de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Producția internă de gaze naturale a
Criminalitatea organizată, responsabilă pentru 60% dintre breșele de securitate la nivel global, în 2024 (analiză)
Criminalitatea organizată a fost responsabilă, în 2024, pentru 60% dintre breșele de securitate, la nivel global, față de doar 5% atribuite instituțiilor guvernamentale, arată datele citate într-un articol de specialitate, publicat pe blogul din România al producătorului de soluții antivirus, Eset. ''A fost o vreme c&
Report la Loto 6/49 la categoria I de peste 1,89 milioane de euro, la tragerea de duminică
Noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, 19 ianuarie, după ce joi Loteria Română a acordat peste 23.900 de câștiguri în valoare totală de peste 1,4 milioane de lei. La Loto 6/49 se înregistrează, la categoria I, un report în valoare de peste 9,44 milioane de
Ministerul Energiei lansează în consultare un apel de 150 milioane de euro pentru proiecte de baterii de stocare a energiei
Ministerul Energiei va aloca alte 150 de milioane de euro pentru baterii de stocare a energiei electrice, după cum reiese dintr-un apel de proiecte lansat în consultare publică. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis sâmbătă AGERPRES, obiectivul general urmărit de acest apel este sprijinirea investițiilor î
Asociația Lanțului Alimentar Scurt prezintă, la Berlin, produse românești autentice din cinci zone ale țării
Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) reprezintă România la standul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) amenajat în cadrul expoziției internaționale ''Săptămâna Verde'' (''Grune Woche''), ce are loc în perioada 17 - 26 ianuarie, în Germania, la Berlin. Potrivi
CNS Cartel Alfa: Decidenții politici au abandonat comunicarea deschisă cu publicul; butoiul de pulbere poate exploda în orice moment
Clasa politică se joacă cu chibriturile lângă butoiul de pulbere care poate exploda în orice moment, iar decidenții politici actuali au abandonat comunicarea deschisă cu publicul și s-au ascuns pentru a decide următoarele mișcări, susține CNS Cartel Alfa, într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, AGERPRES. ''
Circulație feroviară restricționată între stațiile Orbeni și Faraoani, pe firul I, sâmbătă dimineața
Circulația feroviară este restricționată temporar pe firul I, între stațiile Orbeni - Faraoani, din cauza deraierii de prima osie a unui vagon din compunerea unui tren privat de marfă, la km 270+600, informează Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A., într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, AGERPRES. Potrivit sursei c
APIA a autorizat Cereri de plată aferente anului 2024 pentru peste 90% din totalul fermierilor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată peste 90% din totalul fermierilor declarați eligibili în Campania aferentă anului de cerere 2024, se arată într-un comunicat de presă al instituției, transmis vineri AGERPRES. Astfel, în perioada 2 decembrie 2024 - 17 ianuarie 2025, au fost autoriz
ONRC: Fără termene și sancțiuni pentru înregistrarea mențiunii privind actualizarea obiectului de activitate
Un termen limită pentru înregistrarea mențiunii privind actualizarea obiectului de activitate, în conformitate cu noua clasificare, pentru societăți, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) și familiale (IF) nu este prevăzut, precizează Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Instituția fac
Barbu: Din discuțiile cu președintele ANSVSA, nu trebuie sacrificați toți porcii la apariția unui focar de pestă
În cazul apariției unui focar de pestă porcină nu vor mai fi sacrificați toți porcii, ci se va acționa pe fiecare sector în parte, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, după vizita premierului Marcel Ciolacu la ministerul de resort. 'Ca ministru al Agriculturii, mă interesează partea de zootehnie. Partea de
Grindeanu: Avansează lucrările la podul Cernica din Lotul 4 (Pantelimon-Glina) al A0 Nord
Lucrările la podul Cernica (1.300 m), cea mai dificilă structură a Lotului 4 (Pantelimon-Glina) al A0 Nord (Autostrada de Centură), avansează, stadiul fizic pe întregul șantier ajungând la 30%, a anunțat, vineri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook. 'Constructorul român