Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,97% din PIB după primele 10 luni
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,97% din PIB după primele 10 luni ale anului în curs, respectiv la 62,81 miliarde de lei, faţă de un deficit de 47,12 miliarde lei (3,34% din PIB) aferent primelor 10 luni din 2022, a anunţat, marţi, Ministerul Finanţelor.
Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB.
Potrivit MF, veniturile totale au însumat 418,85 miliarde de lei în primele zece luni ale anului, în creştere cu 10,6% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 33,30 miliarde de lei, consemnând o creştere de 21,2% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (51,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,8%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,3%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 130,34 miliarde de lei, în creştere cu 12,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,49 miliarde de lei, consemnând o creştere de 10,6% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (12,8%) şi de la băncile comerciale (12,05%), atenuat însă de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei de -0,6 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (conform Legii nr. 322/2021).
Încasările nete din TVA au înregistrat 84,79 miliarde de lei, în creştere cu 10,1% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele zece luni a.c. se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (şi pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 6,5%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (24,8 miliarde de lei în ianuarie - septembrie 2023, comparativ cu 23,3 miliarde de lei în ianuarie - septembrie 2022).
Veniturile din accize au însumat 30,45 miliarde de lei, consemnând o creştere de 2,8% faţă de nivelul de anul trecut. În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,1% (influenţată şi de creşterea accizei la ţigarete de la 1 aprilie 2023), în timp ce dinamica anuală a încasărilor din accizele pentru produsele energetice se menţine în teritoriul negativ (-1,1%), pe fondul scăderii comerţului cu amănuntul al carburanţilor. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (preponderent venituri suplimentare din sectorul energetic) au însumat 15,11 miliarde de lei, sporind cu 9,0%, faţă de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.
Veniturile nefiscale au însumat 37,35 miliarde de lei, consemnând un avans de 3,9% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare a încasărilor din redevenţe - pe fondul evoluţiei descendente a preţurilor energiei, respectiv a vărsămintelor din veniturile nete ale BNR.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 38,86 miliarde de lei, în creştere cu 11,7% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 481,66 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 30,2% din PIB la 30,4% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 108,05 miliarde de lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 62,48 miliarde de lei, în creştere cu 12,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 15,5% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 28,13 miliarde de lei, cu 3,72 miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 161,52 miliarde de lei în creştere cu 10,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei indemnizaţii compensatorii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele zece luni ale anului 2023, au fost în sumă de 4,22 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 15,38 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,76 mld lei) care reprezintă 37,46% din total subvenţii.
Alte cheltuieli au fost de 7,87 miliarde de lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 45,42 miliarde de lei, cu 22,87% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 63,99 miliarde de lei, în creştere cu 34,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 47,56 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,87% din totalul cheltuielilor pentru investiţii. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Transelectrica a înregistrat la Registrul Comerțului compania care va implementa proiectul Coridorul Verde
Compania de stat Transelectrica a informat vineri că a înregistrat la Registrul Comerțului societatea Joint Venture GECO Power Company - Green Energy Corridor Power Company, societate cu răspundere limitată, cu sediul în România, care va implementa proiectul Coridorul Verde. Potrivit unui comunicat de presă publicat pe Bursa
Hidroelectrica: O eroare tehnică a cauzat încălcarea securității datelor personale a 69 de clienți; a fost remediată prompt
O eroare tehnică a făcut ca securitatea datelor personale a 69 de utilizatori dintre cei peste 500.000 de clienți Hidroelectrica să fie încălcată, în timpul procesului de migrare către aplicația iHidro, precizează compania, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES. 'În urma publicării articolului privin
MIPE: Investiții europene de peste 849 milioane euro pentru comunitățile vulnerabile și pentru elevi
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a deschis trei apeluri de proiecte ce vor finanța extinderea serviciilor sociale în comunitățile rurale defavorizate, îmbunătățirea calității învățământului contribuind la reducerea disparităților sociale și educaționale, a anunțat, vineri, instituția. Fondurile europene vor fi asi
VIDEO Boloș: Urmează să definitivăm cu Comisia modalitatea pentru a înainta în îndeplinirea jalonului privind guvernanța corporativă la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz
Modalitatea în care se va înainta în ceea ce privește jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență privind guvernanța corporativă la companiile din sectorul energetic va fi definitivată cu Comisia Europeană, cu ocazia unei vizite pe care reprezentanții acesteia o vor efectua în perioada 10-14 februarie, a declarat, într-un inte
Vameșii ieșeni și suceveni au confiscat diverse articole sportive în valoare de 910.000 lei
Vameșii ieșeni și suceveni au confiscat diverse articole sportive în valoare de 910.000 lei, în urma unui control asupra unui camion, informează vineri Autoritatea Vamală Română (AVR), într-un comunicat. Astfel, inspectorii vamali de la Serviciul Echipe Mobile Iași și Suceava, ca urmare a unor suspiciuni cu privire la p
VIDEO Boloș: Am luat măsura de reducere cu 5% a cheltuielilor de personal; aici, periclitarea unei anumite funcții înseamnă riscul de suspendare a fondurilor
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a luat măsura privind reducerea cu 5% a cheltuielilor de personal, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a precizat că în ceea ce privește o posibilă restructurare se va face o analiză, însă o decizie în acest sens treb
Tanczos Barna: Bugetul asigură plata salariilor și pensiilor și îi ajută pe cei vulnerabili
Cu alocări record, de 150 miliarde de lei pentru investiții, și reducerea deficitului la 7% din PIB, România are un buget care asigură plata salariilor și pensiilor, îi ajută pe cei vulnerabili și oferă fondurile necesare pentru dezvoltarea economiei și comunităților locale, a declarat vineri ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, într-o postare pe Fa
VIDEO Marcel Boloș: Anul acesta vom da două vouchere pentru alimente și două pachete de alimente
Voucherele pentru alimente pentru persoanele vulnerabile vor fi acordate și în 2025, dar va fi schimbată periodicitatea acordării acestora, de la două luni la trei luni, adică se vor acorda două vouchere, de 250 de lei fiecare, și două pachete de alimente, de 125 de lei, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Leul s-a depreciat în fața euro și a dolarului; aurul, la o nouă valoare-record, de 430,9 lei
Moneda națională s-a depreciat, vineri, în raport cu euro, până la un curs de 4,9767 lei, în creștere cu 0,06 bani (+0,01%) față de cotația precedentă, de 4,9761 lei, conform Băncii Naționale a României (BNR). De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,7959 lei, mai mult c
Spătaru: Ceea ce se întâmplă în industria apei este un exemplu că banii europeni au fost investiți acolo unde trebuie
Ceea ce se întâmplă în industria apei este un exemplu că banii europeni au fost folosiți acolo unde trebuie și este foarte important să avem foarte multe localități cu proiecte de apă și canalizare și din ce în ce mai mulți bani în acest sector, a declarat, joi seara, Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Min
ONRC: 7.274 de firme și PFA au intrat în insolvență în 2024
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.274, în creștere cu 9,38% față de 2023, când au fost înregistrate 6.650 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe firme și
VIDEO INTERVIU/Boloș:Dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3 riscăm să pierdem 1,76 miliarde euro
România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă că va rămâne cu 'o brumă de bani', în contextul în care valoarea netă a întregii cereri este de două miliarde de euro, a declarat,
Opt din zece beneficiari ai tichetelor de masă au o stabilitate financiară îmbunătățită (studiu)
Peste trei sferturi dintre utilizatorii tichetelor de masă (78%) raportează o stabilitate financiară îmbunătățită, în timp ce 63% dintre beneficiarii tichetelor sociale declară o reducere a stresului financiar, arată rezultatele unui studiu de specialitate, publicat vineri. Potrivit cercetării YouGov Shopper Intelligence, ambele ti
Viitorul sistemului de pensii din România trebuie să fie construit pe echitate, sustenabilitate și performanță (studiu)
Viitorul sistemului de pensii din România trebuie să fie construit pe trei componente esențiale: echitate, sustenabilitate și performanță, în condițiile în care estimările arăta că România, similar cu restul Uniunii Europene, va avea o populație mai puțin numeroasă și mai în vârstă în viitor, arată un studiu lansat de Asociaț
ANOFM: 182 de locuri de muncă în UE prin intermediul EURES România
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 182 de locuri de muncă, informează vineri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Locurile de muncă sunt în: Germania - 50 de posturi (sudor MAG, electrician, lucrător ajutor la prelucrarea metalelor, operator stivuitor, muncitor în producție); Ita