Dăianu: Intrarea SUA în insolvenţă este un nonsens; ţările dezvoltate nu pot practica deficite mari la nesfârşit

Intrarea SUA în insolvenţă este un nonsens, dar ţările dezvoltate nu pot practica deficite mari la nesfârşit pentru că la un moment dat se poate intra într-o "capcană a datoriilor", susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
"Este multă încordare politică în SUA privind plafonul datoriei publice, de circa 31 trilioane (mii de miliarde) de dolari, care era în 2022 aproximativ 124% din PIB-ul american. Nu este prima dată când spectrul de depăşire a unui plafon stabilit de Congres provoacă încleştare între politicieni. Dar este prima dată în istorie când SUA ar intra în "default". Ce adaugă greutate situaţiei este afirmaţia unor responsabili cu politica economică. Secretarul Trezoreriei, ministrul de finanţe al SUA, Janet Yellen (predecesor al lui Jerome Powell la Fed, Banca Centrală a SUA) vorbeşte despre o "catastrofă" dacă nu este ridicat plafonul. Este SUA ameninţată de un faliment propriu-zis? Bunul simţ economic îţi spune că nu, şi argumente sunt menţionate mai jos în acest sens. Ce se poate întâmplă în schimb este că guvernul federal să nu poate onora unele plăţi la timp întrucât ar fi limitate emisiuni de obligaţiuni. În această situaţie Trezoreria americană are disponibile măsuri temporare de avarie. Conducători de pe Wall Street au anunţat că au în vedere un scenariu urât", comentează Daniel Dăianu, într-un articol postat pe publicat pe blogul OpiniiBNR.ro.
Economistul enumeră şi unele motive pentru care un faliment al SUA este un nonsens: pieţele nu semnalează că economia americană, statul american, găsesc greu finanţare; o limită impusă în mod instituţional este cauza disputei actuale; economia americană reprezintă cca. 25% din PIB-ul mondial, iar dolarul SUA înseamnă aproape 60% din rezervele valutare deţinute în lume (spre comparaţie, euro înseamnă în jur de 20%); SUA sunt prima forţă tehnologică şi ştiinţifică a lumii; inflaţia în SUA a atins un platou cu ceva timp în urmă, scade în mod gradual, iar mersul inflaţiei în SUA dă tonul în economiile avansate.
De asemenea, un "default" fie şi de scurtă durată ar trimite economia americană sigur în recesiune şi ar accentua o comprimare a creditării ce era oricum indusă de întărirea politicii monetare, consideră Dăianu.
"Este greu de imaginat o situaţie în care administraţia democrată şi republicanii din Congres nu vor ajunge la un compromis care să înlăture impasul intern. Întrucât nu este vorba numai de funcţionarea statului american, de credibilitate, ci şi de implicaţii pe pieţele internaţionale. O erodare puternică a cotaţiilor hârtiilor de valoare americane, obligaţiuni şi bonuri de tezaur (prin mark to market, vezi şi dinamică la CDS-uri), rezultată dintr-un blocaj prelungit al unor noi emisiuni, ar afecta portofolii de active în lume, dincolo de consecinţele întăririi agresive (cu peste 5%) a politicii monetare a Fed. Dolarul SUA probabil s-ar deprecia, cu implicaţii asupra cotaţiilor mărfurilor pe pieţele internaţionale. Am avea noi turbulenţe financiare ce ar amplifică tumultul produs de necazurile unor bănci. Şi geopolitic SUA ar primi o lovitură având în vedere responsabilităţi internaţionale explicite şi implicite. Să ne gândim că aranjamente de tip swap sunt căutate de bănci centrale în primul rând cu Fed; dolarul este văzut că principalul activ monetar de refugiu în lume. Asemenea reverberaţii arată de ce este greu de acceptat că politicienii de la Washington nu vor găsi un compromis care să protejeze SUA ca pivot al sistemului financiar internaţional şi să ţină cont de posibile efecte foarte rele pentru economia globală", spune Daniel Dăianu.
El afirmă că este legitimă însă întrebarea dacă SUA îşi pot permite continuarea unor deficite bugetare mari, care să pună în discuţie sustenabilitatea datoriei lor publice.
Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, atât timp cât rată dobânzii de îndatorare este inferioară ratei de creştere a PIB, datoria publică poate creşte fiind sustenabilă - se poate menţine la un nivel rezonabil ca pondere în PIB. Dar datorii publice au crescut în SUA şi în alte economii avansate ca pondere în PIB în ultimele decenii (la finele celui de-al doilea război mondial, în 1945, datoria publică a SUA a fost în jur de 112% din PIB). Criză financiară globală, pandemia, criza energetică şi războiul din Ucraina, alte evenimente extreme, au mărit înclinaţia guvernelor de expansiune a cheltuielilor bugetare, de a creşte deficite bugetare.
Daniel Dăianu menţionează că ţările dezvoltate nu pot practica "la nesfârşit", deficite şi datorii tot mai mari. La un moment dat se poate intra într-o "capcană a datoriilor", care ar obliga pieţele să reacţioneze cu vehemenţă, să ceară dobânzi considerabil mai înalte la finanţare. În plus, scăderea inflaţiei nu va mai ajuta execuţii bugetare (datorii publice ca pondere în PIB) aşa cum s-a întâmplat în 2022, anul marelui puseu inflaţionist, ca "inflaţie surpriză".
"Bugetele publice au nevoie de corecţii în pofida faptului că sunt presiuni mari pe partea de cheltuieli ce derivă din dispariţia "dividendului păcii"' (cresc cheltuieli militare), schimbări climatice, demografie (criza sistemului asistenţial/pensii). Guvernele vor avea dificultăţi mari în restructurarea cheltuielilor publice, mai ales unde veniturile bugetare sunt mici. Pentru SUA, o analogie cu Japonia (ce are o datorie publică de peste 220% din PIB) are relevanţă limitată deoarece cvasitotalitatea obligaţiunilor suverane nipone sunt deţinute de rezidenţi japonezi şi, în plus, aceştia economisesc mult. Pentru economii emergente, corecţii ale deficitelor bugetare sunt cu atât mai necesare. Importanţa fondurilor europene pentru România este de văzut şi în acest context, ca şi calitatea investiţiilor şi reformelor ce se fac. Până una alta, SUA se pot împrumută mai lesne decât restul economiilor din lume datorită puterii economice, rating-ului suveran deţinut. Impasul politic de acum nu văd cum să nu fie depăşit. Dar şi SUA trebuie să nu considere datoria publică în creştere ca fiind lipsită de limite", a transmis Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Sebastian Burduja: Interesul este să nu fim vulnerabili în fața experților în șantaj energetic de la Est
Primul interes ar trebui să fie să livrăm românilor securitate energetică, să nu depindem de alții, să nu fim vulnerabili în fața celor care sunt experți în șantaj energetic de la Est, așa cum am fost ani de zile, a afirmat, luni, în plenul Senatului, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ''România are, a
Valentin Ștefan: Modernizarea Poștei Române depinde și de partenerii săi economici sau de instituțiile statului
Modernizarea Poștei Române nu depinde numai de companie, ci și de partenerii săi economici sau instituțiile statului, a declarat, luni, directorul general al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), Valentin Ștefan, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. ''Moderni
Ministerul Finanțelor a atras, luni, 930,6 de milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 930,6 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 25 luni, la un randament mediu de 6,93% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500
Sterică Fudulea: Decizia politică se vede mai mult decât dialogul social din spatele acesteia
Decizia politică este aceea care se vede mai mult decât orice dialog social din spatele deciziei, noi neavând o cultură a dialogului social și civic privind implementarea și parcursul legislativ, a declarat, luni, președinte al Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea, la Conferința ''Tendințe Economice 2025'', aflată la a tre
Tarifele vamale ale lui Trump apasă pedala de frână a industriei auto; tarife reciproce la orizont (analiză)
Anunțul de săptămâna trecută al președintelui Donald Trump privind introducerea, din data de 2 aprilie, a unor tarife vamale de 25% pentru automobilele și principalele componente importate a provocat o undă de șoc în industria mondială a automobilelor, cu posibile implicații grave pentru producătorii europeni, este de părere analistul eToro, Bogdan Maiore
Niculescu (ANRE): Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos
Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos, iar în perioada următoare Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) dorește simplificarea modalității prin care operatorii economici obțin autorizații de înființare și licențe, a afirmat, luni, președintel
România produce carne de pui în proporție de 100% față de nevoile naționale, cu posibilități de export (președinte companie)
România produce carne de pui, în ferme, în proporție de 100% față de nevoile naționale, având și posibilități de export, a afirmat luni Ioan Popa, președinte și fondator Transavia. ''Este singura zonă, mă refer la mâncare, la produse alimentare, în care producem în proporție de 100% față de nev
România poate exporta produse alimentare de origine vegetală proaspătă către Indonezia
Laboratorul de testare a siguranței alimentelor al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a obținut recunoașterea oficială din partea Autorității de Carantină din Indonezia și, în acest fel, România are posibilitatea să exporte produse alimentare de origine vegetală proaspătă (FFPO), în special grâu,
Apostol (FPE): Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum e lansat în transparență, presupune ca această taxă să devină permanentă
Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum este lansat în transparență decizională, presupune ca această taxă să devină una permanentă, ceea ce ar însemna o penalizare permanentă a proiectelor de investiții, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), Daniel Apostol. &
Oprea: România are oportunitatea de a fi cel mai bun hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei
România se pregătește pentru momentul reconstrucției Ucrainei, având oportunitatea de a fi cel mai bun hub din punct de vedere logistic pentru aceasta, a declarat, luni, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. '
APIA a publicat Ghidul informativ pentru sprijinul financiar în sectorul apicol; cererile de plată se depun până la 31 iulie
Cererile pentru acordarea de sprijin financiar în sectorul apicol se pot depune până la data de 31 iulie 2025, iar Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat Ghidul informativ dedicat acestui segment. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis luni AGERPRES, materialul de informare intitulat
Jianu: IMM-urile au început să investească în noile tehnologii, nu și în resursele umane
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) au început să investească mai mult în noile tehnologii, dar mai puțin în resursele umane, a afirmat, luni, senatorul PSD Florin Jianu, fost președinte al Consiliului Național al IMM-urilor, la
Oprea: Industria de apărare poate să fie unul dintre motoarele de dezvoltare în 2025
Industria națională de apărare poate să fie unul dintre motoarele de dezvoltare în tendințele economice pentru anul 2025, a declarat, luni, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la 'Conferința 'Tendințe Economice 2025', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. 'Industria națională de apărare poate să fie unul dintre motoa
Tarifele lui Trump ar putea lăsa fermierii americani cu porumbul nevândut (analiză)
Investitorii așteaptă data de 2 aprilie, când Statele Unite urmează să impună tarife și să decidă cu privire la evoluția comerțului cu Mexic și Canada, situație ce ar putea declanșa răspunsuri pe măsură din partea celor două țări, unul putând fi o majorare a prețului la porumb, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România. &
Andreea Negru: PEFA va lansa Indexul Antreprenoriatului Feminin, în premieră în România
Patronatul European al Femeilor de Afaceri, PEFA, va lansa în premieră în România, pe 20 mai, la Guvern, în colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Indexul Antreprenoriatului Feminin, un indicator care va arăta impactul pe care îl are antreprenoriatul feminin în economia lumii astăzi, a anunțat, luni, președinta PEFA, Andre