CNSP: Câştigul salarial lunar real este estimat să scadă cu circa 2% în 2022, pe fondul inflaţiei accentuate
![Imagine din galeria Agerpres](https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/7543972.jpg)
Câştigul salarial mediu brut este estimat să crească în 2022 cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei, însă, pe fondul inflaţiei accentuate, câştigul salarial real probabil va scădea cu circa 2%, potrivit Prognozei pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).
"Pentru anul curent, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei. Corespunzător, câştigul salarial mediu net se va majora cu 11,3%, ca urmare a unor măsuri de care beneficiază atât personalul din sectorul bugetar cât şi din sectorul concurenţial. Cu toate acestea, pe fondul inflaţiei accentuate din acest an, câştigul salarial real este estimat să scadă cu circa 2,0%", spune CNSP.
Pentru perioada 2023 - 2026, ritmul mediu anual de creştere a câştigului salarial mediu brut va fi de 9,1%, iar puterea de cumpărare se va reînscrie pe un palier superior, cu o dinamică medie de 3,9%, în concordanţă cu contextul economico-social.
Potrivit CNSP, câştigul salarial mediu brut va fi în 2023 de 6.789 lei/lună, iar "netul" se va majora cu 11,4%, însă, din cauza inflaţiei, majorarea reală va fi de doar 1,7%. În 2024, câştigul salarial mediu brut este estimat la 7.484 lei/lună, în timp ce câştigul salarial mediu net lunar va ajunge la 4.686 lei, în creştere cu 10,6%, dar cu un plus de doar 4,7% în mod real.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, aceasta va urma o traiectorie pozitivă pe termen lung, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, iar în intervalul 2024 - 2026 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 0,9%. Numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 2%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.
CNSP prognozează pentru 2022 un număr de 5,175 milioane de salariaţi (plus 1,6% faţă de 2021), iar pentru 2023 - 5,252 milioane (+1,5%). În 2024, în România vor fi 5,383 milioane de salariaţi (+ 2,5%), în 2025 un număr de 5,523 milioane (+ 2,6%), în timp ce în 2026 vor munci 5,635 milioane de persoane (în creştere cu 2%).
"România a reuşit să păstreze un echilibru economic relativ stabil, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă care a fost susţinută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, o îmbunătăţire a flexibilităţii la locul de muncă, precum şi redirecţionarea resurselor umane, unde a fost posibil, către sectoarele mai puţin afectate de criză şi cu perspectivă de creştere în următorii ani. Îmbunătăţirea estimărilor de creştere economică şi noile date disponibile au condus la revizuirea populaţiei ocupate de la 0,7% la 1,0% pentru anul 2022, iar estimările numărului mediu de salariaţi au fost ajustate în sus cu 0,2 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,8%). Totodată, încetinirea activităţii economice prevăzută pentru anul 2023 a condus la ajustări în jos ale nivelurilor estimate anterior pentru indicatorii de ocupare, cu 0,2 puncte procentuale, atât în cazul populaţiei ocupate (de la 0,9% în prognoza de vară la 0,7% în prognoza de toamnă), cât şi în cazul numărului de salariaţi (de la 1,8% în prognoza de vară la 1,6% în prognoza de toamnă)", se arată în document.
Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză (anul 2026), de la 5,4% în 2022, 5,3% în 2023, 4,8% în 2024 şi 4,5% în 2025.
În semestrul I 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a fost de 63,0% cu un punct procentual mai mare decât în anul 2021, iar numărul de salariaţi s-a majorat cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior ajungând la 6,649 milioane de persoane, nivel care marchează nu numai o recuperare a pierderilor de salariaţi datorate pandemiei, dar şi o depăşire cu peste 71.000 de persoane a nivelului existent înaintea pandemiei.
Rata şomajului BIM a fost de 5,7% în primul semestru din acest an (în scădere de la 6,0% în trimestrul I 2022, la 5,3% în trimestrul II 2022).
Câştigul salarial mediu brut pe total economie a ajuns în primele 8 luni ale anului 2022 la 6.307 lei, cu 10,7% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2021.
Corespunzător, câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 11,5%, însă sub rata inflaţiei, astfel încât câştigul salarial real (la care se raportează puterea de cumpărare a salariaţilor) a cunoscut o scădere cu 1,0% în aceeaşi perioadă de analiză.
În agricultură, silvicultură şi pescuit componentă a sectorului concurenţial, câştigul salarial real a crescut cu 4,7%. Această majorare s-a datorat intrării în vigoare a Legii nr. 135/2022, prin care salariaţii din agricultură şi industria alimentară beneficiază de un salariu minim brut garantat în plată de minimum 3.000 de lei.
În industrie, câştigul salarial real a înregistrat o uşoară creştere de 0,2%, în timp ce în construcţii s-a redus cu 0,9%.
"Ca urmare a stresului financiar resimţit de angajaţi, unele companii din sectorul concurenţial au pus un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului", mai notează Comisia de Prognoză. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Rolul Guvernului este să promoveze profesionalizarea meseriei de expert contabil și auditor pe partea de sustenabilitate (secretar de stat)
Rolul Guvernului este să promoveze profesionalizarea meseriei de expert contabil și auditor pe partea de sustenabilitate, context în care a fost înființat Departamentul de Dezvoltare Durabilă, la nivelul Guvernului, pentru a încerca o anumită standardizare a raportării nefinanciare, a declarat, marți, într-o conferință de specialitate, Mihai P
Ministerul Finanțelor a atras, marți, 90 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni
Ministerul Finanțelor a atras, marți, 90 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni, când a împrumutat 1,028 miliarde de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark cu o maturitate reziduală la 66 luni, la un randament mediu de 7,39% pe an. Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 90
ANCOM a aplicat sancțiuni de peste 2,57 milioane de lei pe piața comunicațiilor electronice și a serviciilor poștale, în 2024
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) aplicat sancțiuni de peste 2,57 milioane de lei, în urma celor 4.241 de controale derulate pe parcursul anului 2024 în domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis marți
DNSC avertizează în legătură cu mesajele primite din surse necunoscute folosind imaginea unor autorități
Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează în legătură cu mesajele, link-urile și documentele primite din surse necunoscute sau suspicioase, folosind imaginea unor autorități în tentative de fraudă online. 'Adesea, infractorii cibernetici se folosesc de imaginea unor autorități pentru a oferi o doză mare de &ic
Studiu: 80% dintre românii din mediul urban utilizează, zilnic, diferite platforme de social media
Opt din zece români (80%) de la oraș utilizează zilnic diferite platforme de social media, iar o persoană din două postează cel puțin o dată pe săptămână pe contul pe care îl deține, potrivit unui studiu de specialitate, publicat marți. Datele centralizate de Reveal Marketing Research arată că 30% dintre românii care po
Ministerul Muncii: Programe de ucenicie pentru tinerii de sub 30 de ani, derulate printr-un proiect de 30 de milioane de euro
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) anunță derularea unui proiect destinat programelor de ucenicie prin care tinerii cu vârsta de până în 30 de ani se pot califica la locul de muncă și, în același timp, sunt și remunerați. Este vorba despre proiectul 'START - Investește î
Cea mai mare expoziție green din România va avea loc la Romexpo, în perioada 9 - 11 aprilie
Cea mai mare expoziție green din România - Green Energy Expo & Romenvirotec - se va desfășura în perioada 9 - 11 aprilie, în complexul expozițional Romexpo, și va îngloba inovații pentru producția de energie regenerabilă (energie solară, eoliană), pentru colectarea, sortarea și reciclarea inteligentă a deșeurilor, pentru filtrarea și purif
Stocul de spații logistice și industriale în România a ajuns la 7,6 milioane mp, la finele anului trecut (consultanți)
Dezvoltatorii au finalizat, anul trecut, peste 570.000 de metri pătrați (mp) de spații logistice și industriale, în creștere cu 27% față de 2024, astfel că la nivel național stocul de acest tip de spații a ajuns la aproximativ 7,6 milioane mp, arată o analiză de specialitate, publicată marți. Potrivit datelor consultanților Cushman &
Bursa de la București a început în scădere ședința de tranzacționare de marți
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere ședința de marți, iar rulajul se cifra la 3,3 milioane de lei (665.455 euro), după 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 0,19%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluția
AEI: Record la diferența între prețul spot al gazelor de pe bursele din România și cele din Europa
Situația incertitudinii de pe piața de gaze din România a împins ca tranzacțiile în prezent să fie realizate aproape exclusiv pe piața spot, fapt ce creează un mare risc pe creșterea prețului gazelor la cea mai mică variație a cererii, deja fiind înregistrată cea mai mare diferență din toate timpurile între prețul spot al gazelor de pe b
Copiii din România primesc de la părinți primul smartphone, în medie, la vârsta de opt ani (studiu)
Vârsta medie la care părinții le oferă copiilor propriul smartphone este de opt ani, iar majoritatea celor între 5 și 12 ani petrec online, în medie, de la o oră la trei ore pe zi, arată rezultatele unui studiu, publicat marți de Google România. Conform cercetării, publicată marți, aproape jumătate dintre părinți au dec
Petrescu (ASF): Autoritatea analizează cu atenție evoluțiile din piața financiară non-bancară; este pregătită să intervină prompt
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) analizează cu atenție evoluțiile din piața financiară non-bancară, stabilitatea și integritatea sectoarelor pe care le supraveghează fiind esențiale pentru economia României, mai ales în contextul actual, a declarat marți, pentru AGERPRES, președintele ASF, Alexandru Petrescu. Acesta a p
Scădere de 10,4% a înmatriculărilor de autovehicule noi în România, în ianuarie; diminuare de 28,4% la autoturismele electrice (asociație)
Înmatriculările de autovehicule noi, în România, au înregistrat o scădere de 10,4%, în prima lună a acestui an, față de ianuarie 2024, în timp ce pe segmentul autoturismelor full electrice s-a raportat o diminuare de 28,4%, respectiv o cotă de piață de 9,8%, reiese din datele Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatri
Păun: Mă aștept ca președintele interimar să pună presiune mai mare pe instituțiile statului din sfera securității
România va avea un președinte interimar conform Constituției, cu toată legitimitatea în spatele său, care va putea să pună presiune mai mare pe instituțiile statului din sfera securității, apărării, având în vedere că, până în prezent, nu au fost luate măsuri împotriva manipulărilor care au loc pe rețelele de socializare, consideră C
Hidroelectrica a produs mai puțină puțină energie electrică în 2024, comparativ cu 2023
Grupul Hidroelectrica raportează o producție de energie electrică brută de 14.224 GWh în 2024, în scădere cu 22% față de 2023, din care 13.928 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, potrivit unor date preliminare publicate luni pe site-ul Bursei de Valori București. Producția de energie electrică netă reprezintă 13.864 GWh (minus