Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB, faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată, acest sold negativ luând în considerare venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 miliarde de lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 miliarde de lei.

"Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, CF apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată), trebuind spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 miliarde de lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 miliarde lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare). Amânarea unor plăţi pentru anul 2023 măreşte diferenţa între deficitul cash şi cel ESA în 2022", subliniază CF în Opinia pe marginea proiectului de rectificare bugetară, aprobat joi de Guvern.

Potrivit Consiliului Fiscal, proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanţială, fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent, atât a veniturilor (+31,7 miliarde lei, reprezentând +7,2%), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 miliarde lei, reprezentând +6,8%). Deficitul BGC este cu 3,2 miliarde lei peste ţinta iniţială însă, exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC este de 5,84%, identic celui din construcţia bugetară iniţială, pe fondul majorării proiecţiei PIB nominal cu 55,2 miliarde de lei.

În context, CF atrage atenţia asupra faptului că, pe partea de venituri bugetare, este probabilă manifestarea unui gol de venituri de aproximativ 9 miliarde de lei comparativ cu ţintele asumate în proiectul de rectificare bugetară, reprezentând circa 0,66% din PIB. Pe partea de cheltuieli, instituţia a identificat o subdimensionare de 6,2 miliarde lei, adică 0,45% din PIB.

"Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creşte, inevitabil, în mod considerabil. Şi evoluţii de preţ nefavorabile pe pieţe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală", avertizează Consiliul Fiscal.

Potrivit sursei citate, resursele europene din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forţă contra-ciclică ce poate contracara efectele contracţioniste ale consolidării fiscale. Absorbţia într-o proporţie cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât şi rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public şi vulnerabilităţile balanţei externe, mediul internaţional extrem de nefavorabil.

"Execuţia bugetară din acest an se desfăşoară sub auspicii extrem de nefavorabile în economia europeană, cu implicaţii majore asupra economiei româneşti. Este vorba de criza energetică, dereglarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare, inflaţia înaltă cvasi-generalizată, efecte exacerbate ale schimbărilor climatice, pandemia şi, nu în cele din urmă, războiul din Ucraina. Aceste evenimente şi fenomene formează o combinaţie de şocuri adverse care pune o presiune extraordinară pe economiile statelor membre ale UE, pe bugetele publice, loveşte cumplit traiul oamenilor. Modificarea în preţul relativ al energiei are consecinţe distribuţionale între şi în interiorul economiilor, implică o suire majoră a costului vieţii", se mai arată în Opinia CF.

Mai mult, documentul arată că inflaţia, ce a crescut la niveluri nemaiîntâlnite de mulţi ani, amputează drastic puterea de cumpărare şi rezervele de economisire ale cetăţenilor. Inflaţie înaltă, chiar dacă în scădere, este prognozată şi pentru 2023.

În aceste condiţii, analiştii atrag atenţia că o vulnerabilitate aparte a României este balanţa externă, unde deficitul de cont curent va depăşi în acest an 7% din PIB (7% a fost în 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri negeneratoare de datorie va fi probabil sub 50%. Totodată, România este în procedura de deficit excesiv de la începutul anului 2020.

"Ea are de realizat consolidarea fiscală într-un mediu internaţional foarte nefavorabil, când veniturile sale fiscale (inclusiv contribuţiile) sunt între cele mai joase din UE - circa 27% din PIB faţă de media de circa 41% din PIB în UE. Veniturile sale fiscale trebuie să crească în mod substanţial, un laitmotiv al documentelor CF în ultimii ani. Nivelul foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare este inacceptabil în raport cu nevoi actuale şi viitoare ale României. Şi este greu de imaginat că am putea realiza consolidarea fiscală numai prin inflaţie. În acelaşi timp, este nevoie de o utilizare cât mai chibzuită a banului public, de o restructurare a aparatului administrativ, de creşterea eficienţei cheltuielilor bugetare", subliniază CF.

Cea mai recentă prognoză a CNSP - din iulie 2022 - în comparaţie cu cele anterioare, în special cu cea care fundamentează bugetul pe anul 2022 - din 15 noiembrie 2021 - are în vedere o creştere economică reală de 3,5%, doar uşor mai redusă în comparaţie cu ceea ce fundamenta proiectul de buget - de 4,6%.

"Privind acest tablou economic, există indicatori care par să arate că în cea de-a doua parte a anului dinamica economiei va fi diminuată în raport cu cea anterioară. Evoluţia macroeconomică depinde de păstrarea angajamentelor de ajustare fiscală agreate cu Comisia Europeană, ce garantează un calendar de reforme, inclusiv fiscale/în privinţa colectării şi un volum de finanţare substanţial, în condiţii deosebit de favorabile, atât prin cadrul bugetar european multianual, cât şi prin PNRR", se mai precizează în documentul menţionat. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)