România trebuie să realizeze, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară de amploare,pentru a face faţă noilor provocări (analiză)

România trebuie să realizeze, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară de amploare pentru a asigura sustenabilitatea şi a face faţă noilor provocări, iar o pondere mare a acestei ajustări trebuie să vină din creşterea veniturilor, conform unei analize realizate de un grup de lucru al Consiliului Fiscal.
Potrivit autorilor analizei, la începutul anului 2022, România avea de realizat o ajustare fiscală (o reducere a deficitului bugetar) de aproximativ 4 procente din PIB, de la circa 7,2% din PIB deficit ESA în 2021 la circa 3% din PIB în 2024. La aceasta se adaugă efectele războiului din Ucraina, care implică, printre altele, cheltuieli bugetare sporite cu apărarea, cu asigurarea securităţii energetice şi alimentare, cu protejarea gospodăriilor vulnerabile în raport cu creşterea preţurilor la energie, cu primirea şi găzduirea refugiaţilor ucraineni etc.
"România are de realizat, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară mai mare, pentru a asigura sustenabilitatea fiscal-bugetară şi pentru a face faţă la noile provocări. Este evident că o pondere mare a acestei ajustări de amploare trebuie să vină din creşterea veniturilor fiscale şi bugetare, cheltuielile bugetare fiind pe un trend crescător. Cu 26% din PIB venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) colectate în anii ultimi, România se situează cu mult în spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36% din PIB) sau Ungaria (cca. 36,3% din PIB) şi chiar în urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB). Cauzele acestei rămâneri în urmă sunt bine cunoscute: un grad scăzut de colectare a impozitelor şi taxelor datorate; o multitudine de exceptări şi scutiri care
diminuează baza impozabilă; anumite rate de impozitare foarte scăzute în comparaţie cu ale statelor din Europa Centrală şi de Est", menţionează analiza.
Aceasta semnalează şi deficitele gemene, existenţa unor deficite externe (de cont curent) în creştere în ultimii ani. Astfel, deficitul de cont curent a fost în jur de 5% în 2019 şi 2020 şi s-a majorat la circa 7% în 2021, iar deficitul comercial a fost în creştere constantă, ilustrând şi o problemă de competitivitate, dincolo de cererea în
exces.
Totodată, sursa citată subliniază că este necesară corecţia bugetară şi pentru că politica monetară nu poate menţine singură stabilitatea leului, mai ales întrucât deficitele externe au cauze preponderent fiscale şi de natura lipsei reformelor structurale.
"Cu cât mai neclară şi neconvingătoare ar fi corecţia dezechilibrului bugetar, cu atât mai dificilă ar fi sarcina BNR de a asigura stabilitatea macroeconomică şi protejarea monedei", se arată în analiza publicată de CF.
Autorii susţin că nu procedura de deficit excesiv este prima raţiune pentru care este necesară corecţia dezechilibrului bugetar, ci situaţia economiei în sine, care face nesustenabilă traiectoria datoriei publice dacă nu va avea loc o corecţie, fie şi graduală, având în vedere amploarea şocurilor adverse.
Astfel, este evident că ajustarea bugetară nu poate fi decât graduală, însă ea trebuie să aibă loc, să fie concretizată prin măsuri credibile, care să aibă un gir politic solid şi sprijinul unor largi cercuri economice şi sociale - inclusiv al mediului de afaceri. În acest context, este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic şi administrativ să nu mai promoveze reduceri de impozite şi taxe, ca şi creşterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare.
"Este de notat că unul din avantajele cotei unice de impozitare (pierdut în timp prin numeroase exceptări şi derogări) este tratamentul fiscal similar aplicat contribuabililor. Tocmai de aceea, reforma fiscalităţii ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii şi inechităţi în taxare, astfel încât impozitarea să fie uniformă şi proporţională, indiferent de natura activităţii şi de forma de organizare a acesteia. Alternativa nedorită ar consta în creşteri ad-hoc de impozite şi taxe, impuse de constrângerile de finanţare a deficitelor gemene, ceea ce ar lăsa neabordate tratamentele inechitabile asupra contribuabililor", se mai menţionează în analiză.
Autorii analizei nu contestă necesitatea unor politici sectoriale şi a unor intervenţii punctuale ale statului în economie, mai ales că actualul context internaţional face inevitabile astfel de politici în domenii precum industria energetică, sectorul agro-industrial, sectorul apărării, în plus faţă de provocările generate de modificările climatice, pandemie, refugiaţii ucraineni etc.
Ei semnalează însă că intervenţiile statului în economie ar trebui să respecte o serie de principii, care în ultimii ani au fost ignorate, respectiv: cheltuielile publice trebuie stabilite pe baze foarte stricte, astfel încât să se evite risipa banului public şi un sistem transparent şi eficient de cheltuire a banului public ar trebui să fie implementat concomitent cu măsurile de creştere a veniturilor fiscale; cota unică de impozitare se bazează pe principiul impozitării proporţionale a muncii şi, prin numeroase derogări de la acest tip de impozitare, unii contribuabili ajung sa fie impozitaţi regresiv, în timp ce alţi contribuabili sunt impozitaţi proporţional, ceea ce erodează spiritul de echitate şi solidaritatea din societate; firmele nu ar trebui să beneficieze de privilegii fiscale multiple; politicile de ajutorare ale unor sectoare ar trebui sa vizeze creşterea capacităţii investiţionale şi productive a acestora şi nu doar păstrarea unui anumit nivel al puterii de cumpărare sau al consumului; nu se pot finanţa cheltuieli permanente cu venituri de natură temporară, fie ele granturi din partea Comisiei Europene.
Autorii analizei mai subliniază că primul front de acţiune urgentă priveşte reducerea semnificativă a evaziunii fiscale şi eliminarea de excepţii şi scutiri, implicit o ameliorare majoră a colectării taxelor şi impozitelor în următorii ani. O asemenea acţiune ţine cont de actualul context, marcat de încetinirea creşterii economice, criza energetică, războiul din Ucraina etc., context care nu permite majorarea de cote de impunere pentru contribuabilii care nu beneficiază de scutiri. În funcţie de circumstanţe pot fi examinate şi măsuri suplimentare de echilibrare a bugetului public, respectiv o creştere a unor impozite, precum cele de mediu sau pe proprietate.
"Alternativa la a nu creşte veniturile fiscale în mod semnificativ pentru a diminua deficitul bugetar este reducerea drastică de cheltuieli (cu câteva procente din PIB), ceea ce este o ecuaţie pe care membrii Grupului o consideră imposibil de rezolvat. Aceasta nu înseamnă că eficientizarea cheltuielilor publice nu este necesară/posibilă, dar considerăm că eficientizarea ar putea să însemne o alocare mai bună a acestor cheltuieli (care să genereze creşterea calităţii serviciilor publice, pe care
mulţi contribuabili o reclamă ca fiind insuficientă) şi nu neapărat reducerea lor. Avalanşa de noi provocări reclamă considerarea următoarelor aspecte: cea mai mare parte a consolidării bugetare va trebui facută pe partea de venituri bugetare; orice nouă iniţiativă legislativă în sensul relaxării fiscale va face mult mai dificil procesul de ajustare; etapizarea creşterii veniturilor bugetare va trebui actualizată, în sensul legiferării în cursul anului 2022 şi a implementării începând cu ianuarie 2023", punctează autorii analizei.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PAID lansează campania de conștientizare 'Adevărata tragedie nu e dezastrul, ci lipsa pregătirii'
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a lansat pe 1 aprilie campania de conștientizare 'Adevărata tragedie nu e dezastrul, ci lipsa pregătirii', care își propune să atragă atenția cu privire la impactul devastator al dezastrelor naturale asupra comunităților din România. Potrivit unui comunicat al
Peste 40 de lideri din industria IT&C se reunesc miercuri, la București, la ANIS International Summit 2025
Peste 40 de speakeri din partea autorităților, mediului de afaceri și al celui academic vor participa, miercuri, la ANIS International Summit 2025, un eveniment de referință al industriei IT din România, organizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Tema ediției din acest an 'Tehnologie și Inovație: Construind un viito
Ministrul Mediului: Undă verde pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca
Acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca a fost emis marți, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet. 'Undă verde pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca, un proiect care face parte din pachetul de investiții strategice care pun România pe dr
Fenomenul șomajului în rândul tinerilor în România ia amploare; este nevoie de o politică socială și economică dedicată tinerilor (raport)
România a devenit țara din UE cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani (26,3%), conform datelor Eurostat din decembrie 2024, astfel că țara noastră a depășit state precum Spania și Grecia, unde șomajul în rândul tinerilor a fost mereu o problemă constantă, se arată în Monitorul Social, un proiect al Fundaț
Consumul de bere la terasă rămâne scăzut în România; un factor important, puterea redusă de cumpărare a populației
Consumul de bere la draft a crescut cel mai mult anul trecut, respectiv cu 13%, față de 2023, însă România se află în continuare sub vârful pe care l-a avut 'în perioada de glorie' din 2008, puterea scăzută de cumpărare a populației fiind unul din factorii care au dus la această situație. De altfel, î
Piața asigurărilor din România a crescut cu 11% în 2024, la 23,4 miliarde lei
Piața asigurărilor din România a înregistrat, în 2024, un volum total al primelor brute subscrise de 23,4 miliarde lei, în creștere cu 11% față de anul anterior, potrivit unui raport publicat marți de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Conform sursei citate, ponderea asigurărilor generale în total subsc
Comănescu (Consiliul Concurenței): Înțeleg tentația ca un monopolist să-și încurajeze companiile din grup, dar îl sfătuiesc să nu facă asta
Tentația ca un monopolist să-și încurajeze companiile din grup este mare, dar totuși îl sfătuiesc să nu facă acest lucru, pentru că poate să contravină legislației pe concurență, a declarat, marți, la o dezbatere despre rolul sectorului energetic în dezvoltarea economică a României, Adrian Comănescu, membru al boardului Consiliului Concurenței
Lorant Antal: Rețelele de distribuție au fost dintotdeauna în urma economiei, din nefericire
Rețelele de distribuție nu au fost niciodată cu un pas înaintea economiei, ci dintotdeauna au fost în urmă, a declarat, marți, la o dezbatere despre rolul sectorului energetic în dezvoltarea economică a României, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan-Lorant Antal.
Wizz Air a deschis la Băneasa o nouă bază operațională și a prezentat o aeronavă Airbus A321neo de ultimă generație
Wizz Air a prezentat, marți, aeronava Airbus A321neo de ultimă generație, care va deservi baza nou înființată de la Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu, oferind opțiuni de călătorie din Capitală către șapte destinații, a anunțat compania aeriană, într-un comunicat. O aeronavă suplimentară va opera și de pe Aer
Câștigătorul premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49 de duminică și-a ridicat câștigul
Câștigătorul premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49 de duminică, 30 martie 2025, și-a ridicat câștigul în valoare de 31,56 milioane lei (peste 6,34 milioane de euro), a anunțat marți Loteria Română. 'Un tânăr corporatist de 39 de ani, stângaci, dar nu și în ceea ce privește norocul, s-a pre
Rezervele valutare ale BNR au scăzut la 61,993 miliarde euro, în martie
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României totalizau 61,993 miliarde de euro la finele lunii martie 2025, în scădere cu 0,96% comparativ cu nivelul de 62,593 miliarde de euro înregistrat la 28 februarie 2025, se arată într-un comunicat al Băncii Centrale, transmis marți AGERPRES. În cursul lunii au avut lo
ASF: Finanțarea cu peste 96 milioane lei a proiectului de transformare digitală a instituției cu fonduri europene a fost aprobată
Finanțarea proiectului de transformare digitală a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), depus în decembrie 2024 în cadrul apelului de proiecte aferent Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), a fost aprobată, a anunțat marți instituția. 'Digitalizarea ASF constituie una dintre
Bende Sandor: Repornirea industriei nu se poate face fără energie
O repornire a industriei românești nu se poate face fără energie, iar relansarea economică a României și energia merg oarecum 'mână în mână', a declarat, marți, la o dezbatere despre rolul sectorului energetic în dezvoltarea economică a României, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Bende
Curtea de Conturi a României găzduiește cea de-a 16-a întâlnire anuală a Subcomitetului Auditului Performanței al INTOSAI
Curtea de Conturi a României organizează, în perioada 1-2 aprilie 2025, la București, a 16-a întâlnire anuală a Subcomitetului Auditului Performanței (PAS ) al INTOSAI, conform unui comunicat de presă al instituției. Întâlnirea reunește reprezentanți ai instituțiilor supreme de audit (SAI) membre PAS din întreaga lume
Șeful ANRE: Luăm în considerare eliminarea Avizului Tehnic de Racordare pentru o reducere a birocrației
Autoritățile analizează o nouă modificare a Regulamentului de racordare la rețea, pentru eliminarea Avizului Tehnic de Racordare, potrivit președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. 'Din punctul de vedere al autorității de reglementare, această rată de rentabilitate trebuie să țină cont de nivel