Lâna de oaie Ţurcană, la câţiva paşi de obţinerea certificării europene cu Indicaţie Geografică Protejată

România ar putea deveni a doua ţară din Uniunea Europeană care va cere înregistrarea ca produs agricol a lânii de oaie - Ţurcană- pe o schemă de calitate europeană, după Marea Britanie, care a obţinut în anul 2011, pe când era membră a UE, certificarea lânii de oaie Shetland cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Documentaţia pentru certificarea lânii de oaie Ţurcană cu Indicaţie Geografice Protejată (IGP) va fi depusă în acest an la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale spre evaluare şi ulterior va fi trimisă Comisiei Europene pentru certificare.
"Rasa Ţurcană este rasa reprezentativă a sectorului ovin în România, dar, din păcate, lâna acestei rase reprezintă o problemă majoră prin prisma cantităţii foarte mari disponibile şi observăm că devine şi o problemă de mediu. În prezent, suntem în etapa de cercetare, studiu şi întocmirea documentaţiei de către colectivul Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului (FSAIAPM) din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, împreună cu studenţii de la specializările Montanologie şi Protecţia Mediului. Ne propunem ca în cursul acestui an să finalizăm procedurile pentru depunerea documentaţiei, conform procedurii, la Ministerul Agriculturii spre evaluare, urmând ca ulterior să fie trimisă la Bruxelles. Dat fiind faptul că suntem o facultate de profil într-o zonă geografică cu o puternică tradiţie în colectarea şi prelucrarea lânii am iniţiat, şi suntem coordonatori în acest proiect, un parteneriat cu asociaţii ale crescătorilor de ovine din judeţul Sibiu. Ne dorim astfel să aducem recunoaşterea Comisiei Europene, prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE pentru Lâna de oaie Ţurcană - Indicaţie Geografică Protejată", a declarat pentru AGERPRES decanul Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului, Camelia Sava.
Grupul aplicant este format din Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prin FSAIAPM, şi trei Asociaţii ale crescătorilor de ovine, respectiv Asociaţia crescătorilor de ovine din Sibiu - ACOS Mărginimea, Eco Mioriţa şi Asociaţia judeţeană a crescătorilor de ovine şi caprine - AJCOC Mărginimea. Documentaţia şi studiul aplicat pe fibra de lână este făcut de studenţii de la FSAIAPM.
Iniţiativa vine în urma unei analize făcute la această instituţie de învăţământ superior din Sibiu, din care a rezultat că România are o mare problemă cu valorificarea unei foarte mari cantităţi de lână de oaie din rasa Ţurcană, întrucât fibra grosieră îşi găseşte cu greu utilitate în industria textilă.
"Elementele de specificitate identificate în urma studiilor sunt prezenţa în secţiunea fibrei a mai multor straturi de celule aerate, calitate care o recomandă pentru industria construcţiilor ca şi material termoizolant. De asemenea, s-au consemnat şi proprietăţi certe de higroscopicitate şi hidrofilicitate (capacitatea de absorbţie a vaporilor de apă, respectiv a apei n.r.) proprietăţi care pot aduce o serie de avantaje pentru folosirea lânii ca şi fertilizant în agricultură", spun iniţiatorii acestui proiect.
Vasile Bratu, preşedintele asociaţiei ACOS Mărginimea, spune că în primul rând este important de ştiut care sunt principalele calităţi ale lânii de Ţurcană, pentru a putea ulterior cere Comisiei Europene recunoaşterea acestor calităţi.
"Pentru a putea cere sprijin sustenabil privind valorificarea lânii şi a propune programe sustenabile trebuie să ştim care sunt principalele calităţi ale lânii de Ţurcană şi pe urmă să cerem Comisiei Europene recunoaşterea acestor calităţi. Iar acest lucru, la Sibiu, îl poate face Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului, cu care suntem parteneri în acest proiect. Aşa ne-am propus, întâi identificăm, certificăm, apoi propunem şi noi măsuri", a spus reprezentantul crescătorilor de ovine.
Unul dintre studenţii implicaţi în acest proiect, Robert Bonciu, student în anul I la specializarea Montanologie, afirmă că este pregătit să facă faţă tuturor provocărilor, deşi este un proiect "complex şi de durată".
"Mă bucur că am ocazia, încă din anul I de studiu, să particip activ la un proiect de ţară, prin care noi, studenţii, împreună cu cadrele didactice punem umărul la recunoaşterea europeană a unui produs atât de valoros pentru agricultura României: lâna de oaie din rasa Ţurcană. Acest proiect pe care deja l-am început va fi unul complex şi de durată, dar suntem pregătiţi să facem faţă tuturor provocărilor. Sunt convins că vom avea satisfacţii", a adăugat Robert Bonciu.
România are în prezent 10 produse alimentare protejate la nivel european, în general produse din carne, lapte şi peşte, dar şi nouă băuturi spirtoase din fructe, însă în registrul UE al indicaţiilor geografice şi al sistemelor de calitate pot fi înscrise orice alte produse agricole precum fânul, lâna, cârmâzul sau florile şi plantele ornamentale.
În anul 2007, în tratatul României de aderare la UE, în anexa 1, lâna nu a fost introdusă ca produs agricol şi din această cauză au apărut o serie de probleme în accesarea de fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pentru achiziţia de echipamente pentru spălarea şi prelucrarea lânii.
"Consider categoric că lâna este produs agricol şi nu un subprodus de origine animală care trebuie neutralizat. De aceea, prin regulamentul european 1151/2012 avem această oportunitate de o obţine recunoaştere la Comisia Europeană, proiect prin care o putem cupla cu măsurile de finanţare pentru mediul rural. Sperăm ca acest lucru să se regăsească în prelucrarea, creşterea preţului la valorificare ca materie primă, fiind un sprijin real pentru fermierii din sectorul zootehnic", a spus Ionuţ Diaconeasa, profesor la Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului (FSAIAPM), expert pe indicaţii geografice şi fonduri europene.
În anii 2017- 2020, România colecta aproximativ 15.000 de tone de lână care aproape integral lua calea exportului, una dintre destinaţii fiind Turcia. Din cele 15.000 de tone de lână, 80%, adică 12.000 de tone, era lâna de oaie din rasa Ţurcana.
Această rasă locală predominantă a fost aclimatizată de foarte mult timp pe teritoriul Romaniei, fiind foarte rezistentă atât pentru păşunatul la câmpie cât şi pentru pajiştile alpine. Cele mai multe efective se regăsesc în zona Banatului şi a Dobrogei, iar producţia de lână de la o oaie Ţurcană este în medie, 3,5 kg o dată pe an, în sezonul pentru tuns care începe în luna mai.
"Lâna de Ţurcană, ca materie primă, nu este certificată şi recunoscută de niciun organism naţional sau european, în niciun domeniu. Nu ştie nimeni ce calităţi are şi care este utilitatea ideală pentru ea. La export, odată certificată, se prezintă pe piaţa mondială cu calităţi recunoscute. Vrem certificarea ei deoarece este în cantitate mare, dar în acelaşi timp are şi cea mai mare problemă la valorificare întrucât fibra grosieră de aproximativ 40 de microni, în comparaţie cu Merinos sau Ţigaie, care au 20, respectiv 30 de microni. Lâna de Ţurcană nu poate fi utilizată în industria textilă pentru îmbrăcăminte, în timp ce lâna din rasele menţionate anterior se valorifică încă destul de uşor. Aceasta se exporta şi în prezent, dar la un preţ extrem de mic", a explicat Diaconeasa.
România are în prezent un efectiv de aproximativ 10 milioane de capete de ovine, din care 8 milioane reprezintă rasa Ţurcană.
Înainte de 1990, România avea în jur de 22 de milioane de ovine, din care 60% erau din această rasă. În acele vremuri lâna se valorifica integral, iar cea de Ţurcană era folosită în principal ca material textil de uz industrial, respectiv pentru saltele, covoare de trafic intens, preşuri, lavete, dar şi ca material de protecţie termică la încălţăminte. De asemenea, din această lână se mai făceau pături şi plapume. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa fotografiilor din deschidere: Ionuţ Diaconeasa / Arhivă personală
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
ANPC a propus suspendarea temporară a activității la restaurantul din Parlament
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a propus oprirea activității pentru o perioadă de cel mult șase luni pentru restaurantul de la Parlament și a dat amenzi de 72.000 de lei pentru aceeași unitate, în urma neregulilor constatate de comisarii care au mers joi în control. 'ANPC a efectuat astăzi, 13 martie 2025, un contro
Peste 5.000 de joburi vor fi oferite de 80 de companii la Angajatori de TOP, în 28-29 martie
Angajatori de TOP, unul dintre evenimentele de carieră din România, va avea loc pe 28-29 martie la Sala Palatului din București, anunță organizatorii într-un comunicat transmis AGERPRES. Persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă vor putea aplica la peste 5.000 de joburi disponibile, oferite de 80 de companii. Ediția din această primă
ANAF: Prejudiciu de aproape 1,73 milioane lei, identificat la un operator economic din București
Un operator economic din București a adus un prejudiciu de aproape 1,73 milioane lei bugetului de stat, reprezentând TVA și impozitul pe profit, pentru recuperarea căruia au fost instituite măsuri asigurătorii și au fost sesizate organele de cercetare penală, informează, joi, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). 'În urma unui contr
Ministerul Finanțelor a atras, joi, peste 500 de milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 505,1 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 104 luni, la un randament mediu de 7,39% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 400 de milioane de lei
Alexandrescu (INS): România are un deficit comercial consistent care a crescut an de an
România are un deficit comercial consistent, care a crescut an de an, a declarat, joi, șeful de cabinet al președintelui Institutului Național de Statistică (INS), Vladimir Alexandrescu, la o conferință de specialitate. 'România a ajuns la un nivel al exporturilor de 92,6 miliarde de euro în 2024 și al importurilor de 133,4 miliarde de eu
Aproape 2,7 milioane de pensionari români au venituri mai mici sau egale cu 2.574 lei
Aproape 2,7 milioane de pensionari români au venituri mai mici sau egale cu 2.574 lei iar dintre aceștia 86.263 locuiesc în străinătate, potrivit Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS). Executivul a aprobat joi o ordonanță de urgență privind acordarea, în anul 2025, a unui sprijin financiar în valoa
Stocklosa (CCIB): Una din problemele economice ale României o constituie deficitul cronic al balanței comerciale
Una din problemele economice ale României o constituie deficitul cronic al balanței comerciale, 30 de miliarde de euro în primele 10 luni ale anului trecut, deficit care nu poate fi acoperit cu surplusul balanței din comerțul cu servicii, a declarat, joi, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, la o conferință
ANPC: Amenzi în valoare de 41,094 milioane lei, aplicate în perioada 7 februarie - 10 martie
Comisarii pentru protecția consumatorilor au aplicat amenzi de 41,094 milioane lei în perioada 7 februarie - 10 martie și au dispus oprirea definitivă de la comercializare a unor mărfuri neconforme, în valoare totală de 3,27 milioane lei. 'Valoarea totală a amenzilor aplicate este de 41.094.350 lei, reflectând severitatea abaterilor desco
APIA a demarat plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru trimestrele II și III din 2024
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează începând de joi, 13 martie, plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, aferentă perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2024 (trimestrul II/2024 - îmbunătățiri funciare), respectiv 1 iulie - 30 septembrie 2024 (trimestrul III/2
Bursa de Valori București lansează o secțiune de educație financiară pe platforma BVB Research Hub
Bursa de Valori București (BVB) lansează o nouă secțiune de educație financiară pe platforma BVB Research Hub, dedicată investitorilor de retail, conform unui comunicat de presă. BVB, ca operator al pieței de capital, demarează acest proiect din necesitatea de a crește nivelul de educație financiară și de a promova cultura investițională. Plat
România își extinde producția de energie curată printr-un sprijin de 30 de milioane de euro de la BEI
Banca Europeană de Investiții (BEI) angajează până la 30 de milioane de euro pentru un proiect important de energie eoliană în România, accelerând tranziția verde și independența energetică a țării, conform unui comunicat al băncii. Sprijinul BEI cofinanțează cel de-al doilea parc eolian terestru planificat în Peș
Margarina, igiena și cosmetica și serviciile poștale, în topul scumpirilor din februarie 2025
Margarina, igiena și cosmetica și serviciile poștale se află în topul scumpirilor înregistrate în februarie 2025, comparativ cu luna similară a anului anterior, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, margarina s-a scumpit cu 17% comparativ cu februarie 2024, igiena și cosmetica, plu
Tsakiris (BEI): România este un partener cheie pentru Grupul BEI; finanțări de 2,49 miliarde de euro în 2024
România este un partener cheie pentru Grupul Băncii Europene de Investiții, iar în 2024 instituția a acordat finanțări în valoare de 2,49 miliarde de euro, a declarat, joi, vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris. 'România este un partener cheie pentru Grupul Băncii Europene de Investiții. Angajamentul nostru față de
Ministrul Mediului: România exportă mai mult lemn decât importă, cu precădere lemn procesat
România exportă mai mult lemn decât importă, cu precădere lemn procesat, ceea ce dovedește că îi dăm valoare adăugată produsului, iar statul român câștigă bani într-o industrie orizontală, a declarat, joi, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, la evenimentul 'Balanța Lemnului în România'.
Fechet: România este încă dependentă de lemnul de foc; industria lemnului contribuie cu 3,5% la PIB
România este încă dependentă de lemnul de foc, iar industria lemnului contribuie cu 3,5% la Produsul Intern Brut (PIB) al țării, a declarat, joi, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, la o conferință de specialitate. ''Balanța Lemnului din România' va fi un instrument care va deschide către publi