Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.

"Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 aprilie 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară", se precizează în comunicatul citat.

Totodată, reprezentanţii CA al BNR au decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35% în ianuarie şi la 8,53% în februarie, de la 8,19% în luna decembrie 2021. Contribuţia componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaţionistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de preţurile energiei electrice şi gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază şi al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influenţele creşterii relativ mai pronunţate a preţului combustibililor, a preţurilor LFO şi a celor administrate.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat peste aşteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, mărindu-se la 5,2% în ianuarie şi la 5,9% în februarie, de la 4,7% în decembrie 2021, în principal ca efect al accelerării creşterilor generalizate ale preţurilor alimentelor procesate. Prin urmare, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ale costurilor cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare, potenţate de cotele tot mai înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în februarie 2022 la 6,0 şi la 5,0%, de la 5,0%, respectiv, 4,1%, în luna decembrie 2021.

Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1% faţă de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii. Evoluţiile fac probabilă menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicaţiile noii revizuiri a datelor statistice privind creşterea economiei pe parcursul anilor 2020 şi 2021.

În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunţată decât cea prognozată, la 2,4%, de la 6,9% în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreşterii la o valoare semnificativ negativă a contribuţiei variaţiei stocurilor. Consumul gospodăriilor populaţiei şi-a diminuat doar foarte uşor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix şi-a ameliorat întrucâtva contribuţia.

La rândul său, exportul net şi-a redus uşor aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care scăderea variaţiei importurilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, creşterea anuală a soldului negativ al balanţei comerciale a decelerat semnificativ faţă de trimestrul III, dată fiind şi restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor. În schimb, deficitul de cont curent şi-a mărit substanţial avansul în termeni anuali, sub influenţa deteriorării semnificative a balanţei veniturilor secundare, pe seama scăderii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, în raport cu perioada similară a anului precedent.

BNR menţionează că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o uşoară revenire a activităţii economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreşterea dinamicii anuale a PIB şi în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază.

Astfel, în luna ianuarie 2022, menţinerea constantă a variaţiei anuale a comerţului cu amănuntul a fost acompaniată de scăderea amplă a celei din comerţul auto-moto şi mai ales a celei din serviciile prestate populaţiei. În schimb, dinamica anuală a producţiei industriale a revenit uşor în teritoriul pozitiv, cea a valorii comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a dublat, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat puternic creşterea. Totodată, majorarea mult mai pronunţată consemnată în ianuarie de variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a exporturilor s-a datorat prioritar evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe. Aceasta a provocat însă o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, precum şi o creştere chiar mai amplă în termeni anuali a deficitului de cont curent, inclusiv din cauza deteriorării uşoare a balanţei veniturilor primare.

Potrivit BNR, piaţa muncii s-a caracterizat, la rândul ei, prin evoluţii mixte în perioada recentă. Astfel, efectivul salariaţilor din economie s-a mărit uşor în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, în timp ce rata şomajului BIM a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7 la sută, iar în ianuarie şi februarie 2022 s-a menţinut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019. Deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat însă creşterea în primele trei luni din 2022, rămânând totuşi considerabil inferior vârfului său, iar intenţiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia şi de sancţiunile internaţionale instituite ca răspuns.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au accelerat creşterea în februarie şi martie 2022, atingând maxime ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul înăspririi pronunţate a condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind continuarea creşterii ratei dobânzii-cheie.

Randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat, la rândul lor, mişcarea general ascendentă, consemnând creşteri ample în primele zile din martie, doar parţial corectate ulterior, în condiţiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales faţă de pieţele din regiune, odată cu declanşarea războiului din Ucraina şi cu instituirea sancţiunilor internaţionale. În această conjunctură, şi cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuşi decât cele evidenţiate în regiune, şi succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acţiunilor BNR în sfera gestionării lichidităţii, dar şi pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, inclusiv sub influenţa iniţierii de către Fed a ciclului de creştere a ratei dobânzii reprezentative.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în primele două luni din 2022, ajungând la 15,8% în februarie şi la 15,49% pe ansamblul intervalului, de la 14,31% în trimestrul IV 2021, în principal sub impactul unei noi majorări a variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei - până la 19,8%, ca medie a perioadei -, dar şi cu aportul accelerării creşterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit în februarie la 72,5%. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)