Comisia Europeană a aprobat Planul de Redresare şi Rezilienţă al României, în valoare de 29,2 miliarde euro
Comisia Europeană a adoptat, luni, o evaluare pozitivă a Planului de redresare şi rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).
Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde euro sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.
Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investiţiile şi reformele cuprinse în plan sprijină tranziţia verde şi cea digitală, contribuie la soluţionarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european şi consolidează potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică şi socială a României.
În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41% din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziţiei verzi. Printre aceste măsuri se numără şi eliminarea treptată a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero şi transferul modal către transportul feroviar şi transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor private şi publice.
În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21% din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziţiei digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administraţiei publice şi a întreprinderilor, de îmbunătăţire a conectivităţii, a securităţii cibernetice şi a competenţelor digitale şi de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate şi telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educaţiei vor contribui la dezvoltarea competenţelor atât în rândul elevilor, cât şi al profesorilor şi vor fi susţinute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor şcolare şi de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinaţional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.
De asemenea, Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme şi investiţii care se consolidează reciproc şi care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice şi sociale evidenţiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părţi semnificative a acestora.
Se preconizează că realizarea reformelor şi a investiţiilor în domeniul social şi educaţional va aborda o serie de vulnerabilităţi şi deficienţe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administraţiei publice, inclusiv prin îmbunătăţirea eficacităţii sistemului judiciar şi prin combaterea corupţiei, precum şi măsuri de sprijinire a investiţiilor private, în special pentru IMM-uri, şi de îmbunătăţire a mediului de afaceri prin reducerea obligaţiilor administrative pentru întreprinderi.
Potrivit CE, se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educaţiei şi al locurilor de muncă vor crea o piaţă a forţei de muncă mai puternică, favorizând creşterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui şi decarbonizarea transporturilor, precum şi investiţiile care promovează tranziţia verde şi tranziţia digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea şi să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor şi a investiţiilor din domeniul educaţiei incluse în plan, rezilienţa socială ar trebui să crească. Datorită forţei de muncă bine calificate şi reducerii părăsirii timpurii a şcolii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la şocurile viitoare, iar populaţia, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.
Planul României propune proiecte în toate cele şapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiţii specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă şi creştere economică şi care sunt necesare pentru tranziţia verde şi cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor şi a serviciilor de date ale administraţiei publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetăţeni şi întreprinderi, precum şi introducerea cărţilor de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetăţeni.
În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerinţele prevăzute în Regulamentul MRR.
Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autorităţile naţionale vor preveni, depista şi corecta cazurile de conflict de interese, corupţie şi fraudă legate de utilizarea fondurilor.
"Sunt încântată să anunţ aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare şi rezilienţă al României, în valoare de 29,2 miliarde euro. Fiind axate pe asigurarea tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale şi mergând de la îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor până la îmbunătăţirea conectivităţii şi a competenţelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potenţialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investiţiile şi reformele ambiţioase prevăzute în plan sunt implementate integral", a declarat preşedinta Ursula von der Leyen.
"Odată cu unda verde dată astăzi de Comisie pentru planul de redresare şi rezilienţă, România face un pas important către un viitor mai prosper, mai competitiv şi mai sustenabil. Este un plan de mare amploare, atât în ceea ce priveşte valoarea finanţării pe care România urmează să o primească, cât şi natura ambiţioasă a reformelor şi a investiţiilor prevăzute. Comisia Europeană va sprijini autorităţile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriaşe cetăţenilor şi întreprinderilor din România", a declarat la rândul său comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
În principiu, Consiliul are acum la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.
MRR este instrumentul principal al iniţiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în întreaga UE. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandem ia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi să consolideze rezilienţa economică şi socială şi coeziunea pieţei unice. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citiţi şi:
LIVE UPDATE FOTO/VIDEO Preşedintele Comisiei Europene - în vizită la Bucureşti
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu
Traseul liniei 205 va fi deviat, vineri, timp de două ore, pentru evenimentul Ziua Drapelului Național
Autobuzele liniei 205 vor funcționa pe un traseu modificat, vineri, între orele 9:00 - 11:00, pentru desfășurarea ceremoniei militare prilejuite de 'Ziua Drapelului Național', la dispoziția Brigăzii Rutiere de Poliție, a anunțat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public (TPBI). Astfel, având în vedere restricțion
ANSVSA: Măsuri și recomandări pentru siguranța alimentelor în perioadele cu temperaturi ridicate
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) recomandă populației ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde o atenție deosebită modului de păstrare și preparare a alimentelor, precum și sursei din care acestea sunt achiziționate. Astfel, consumatorii trebuie să cumpere produse alimentare numai din locuri s
Iacubowicz: Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate
Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate, în condițiile în care avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproximativ 11%, unul dintre cele mai mari deficite, iar datoria publică se apropie de 60%, însă, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%, a afirmat, joi, președintele Asociației
APIA plătește peste 2,9 milioane de lei pentru crescătorii de animale
Crescătorii de animale din România vor primi un sprijin financiar în valoare de peste 2,9 milioane lei, acordat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a anunțat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Potrivit sursei citate, suma plătită este d
România, cea mai slabă performanță dintre țările CEE în privința atragerii și păstrării talentelor în 2025 (raport)
Mobilitatea internațională a profesioniștilor de înaltă calificare a scăzut puternic în 2025, iar numărul relocărilor transfrontaliere s-a redus cu 11,6% față de anul precedent, până la 3,3 milioane de persoane, în timp ce România a înregistrat cea mai slabă performanță dintre țările din Europa Centrală și de Est (CEE) în privința at
ANPIS a virat sumele aferente lunii mai către beneficiarii de asistență socială
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a virat, în luna iunie, fondurile necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii mai, cu cele mai importante alocări, de peste 1,2 miliarde de lei în cazul alocațiilor de stat pentru copii. Potrivit unui comunicat de pre
Un sistem de stocare a energiei în baterii de 220 MWh va fi construit la Drăgănești-Olt
ENEVO Group și Kraftfeld au semnat un contract pentru construcția unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) cu o putere de 110 MW și o capacitate de 220 MWh, la Drăgănești-Olt, în județul Olt, România. Potrivit unui comunicat, proiectul include și racordarea la rețeaua de înaltă tensiune. Contractul a fost semnat în cadr
DNSC: 1.126 de organizații și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică în cadrul unui proiect cu finanțare PNRR
Un număr de 1.126 organizații din România și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică în cadrul proiectului 'Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie', iar cu această ocazie obiectivele pentru un nou jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) au fost atinse, a anunțat Directoratul Na
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja (studiu)
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja, 60% dintre ei nefiind pregătiți pentru o urgență financiară majoră, relevă un studiu realizat la inițiativa Allianz-Țiriac, prin Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), dat joi publicității. 'Românii sunt tot mai conștienți de riscurile care le pot afecta st
Adrian Negrescu: Scăderea deficitului bugetar la 1,75% reprezintă o gură de oxigen în perspectiva discuțiilor cu Moody's și Fitch
Scăderea deficitului bugetar la 1,75%, după primele cinci luni din 2026, reprezintă o gură de oxigen pentru România în perspectiva discuțiilor din luna iulie cu Moody's și Fitch, consideră consultantul economic Adrian Negrescu. 'E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în c
ANOFM: 106 programe de formare profesională vor începe în luna iulie, la nivel național
București, 25 iun /Agerpres/ - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza, în luna iulie, 106 programe de formare profesională pentru 1.726 de persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București. Prog
BNR a lansat volumul 'Sustenabilitatea financiară - De la deficite la convergență nominală'
Prioritățile economice actuale și viitoare ale României, care vizează problematici precum sustenabilitatea finanțelor publice, guvernanța corporativă în sectorul companiilor de stat, disciplina financiară în mediul economic și ajustarea dezechilibrelor externe și gestionarea datoriei publice, sunt teme abordate în cadrul unui volum de analiză lansat,


