RETROSPECTIVĂ Finanţele României în 2020: de la tratamentul pentru imunitate la V-ul speranţei

Criza sanitară fără precedent la nivel mondial, generată de pandemia Covid 19, a prins România trăind pe datorie, cu un deficit bugetar peste limitele UE şi promisiuni de majorări de pensii şi salarii.
Încă din ianuarie, ministrul Finanţelor a încercat să ţină sub control "febra" anului electoral, anunţând că sunt bani pentru finanţarea deficitului şi nu va fi nevoie de majorări de taxe sau impozite. În luna ianuarie, în România se vorbea despre un deficit bugetar de maximum 3,6% din PIB iar şeful de la Finanţe promitea finanţarea prin împrumuturi. Florin Cîţu sublinia, chiar, că un nivel mai mare al deficitului va îndepărta investitorii străini, România nu se va mai putea împrumuta ieftin de pe pieţe iar fără finanţare economia nu va putea merge mai departe.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
"Indiferent de situaţie, în anul acesta deficitul nu va depăşi 3,6% din PIB şi nu creştem taxele. Constrângerile mele sunt două şi ţin foarte mult la ele: deficitul nu poate depăşi 3,6% din PIB şi nu introducem taxe. Pieţele financiare nu sunt interesate de titluri de can can sau de nu ştiu ce senator care vrea să mai câştige un mandat. Ei vor să ştie dacă România creşte probabilitatea de a plăti datoria sau scade această probabilitate. De aceea trebuie să fim foarte atenţi când comunicăm şi mesajul meu pentru pieţele financiare este că nu depăşim deficitul de 3,6% din PIB şi nici nu creştem taxe. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns la minister a fost să cer situaţia reală a deficitului bugetar. Situaţia reală era că va fi peste 4%. Bugetul pentru anul trecut a fost construit pe un deficit de 2,76%. Necesarul de finanţare a fost construit pe un deficit de 2,76%. Deci, diferenţa trebuia acoperită de undeva şi aveam două variante: împrumuturi sau taxe şi tăieri de cheltuieli", a menţionat Cîţu în 8 ianuarie.
Nu la fel de optimişti, reprezentanţii Consiliului Fiscal atrăgeau atenţia, la început de an, că deficitul va trece de 4,6% din PIB având în vedere deteriorarea peste aşteptări a execuţiei bugetare aferente anului 2019, modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020 şi ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai prudente.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Tot la final de ianuarie apar primele îngrijorări cu privire la efectele în buget ale majorării pensiilor, reprezentanţii Consiliului Fiscal arătând că măsura vine în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent. Imediat, ministrul Finanţelor a precizat că majorarea este inclusă în buget.
Între timp, România iese pe pieţele internaţionale de capital, în 28 ianuarie, şi împrumută 3 miliarde de euro, prin două emisiuni de obligaţiuni cu scadenţe la 12 şi la 30 de ani. Potrivit ministrului Finanţelor, pentru scadenţa la 12 ani ţara a obţinut cel mai ieftin cost din istorie iar economiile la buget realizate prin cele două emisiuni au fost de 22 milioane de euro.
În context, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a afirmat, la început de februarie, că împrumutul de pe piaţa internaţională este o dovadă de responsabilitate şi a subliniat că deficitele ţării sunt preocupante.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
"Preocupante, element de îngrijorare sau cum vreţi să spuneţi, nu de panică însă, sunt deficitele ţării. Suntem preocupaţi de mărimea deficitelor. Când ai deficit bugetar, al doilea lucru pe care trebuie să-l faci când constaţi că ai deficit încasezi. Deci nu ai bani, că tot se discută mereu dacă sunt bani. Bineînţeles că dacă ai deficit nu ai bani. Te gândeşti de unde să împrumuţi. A doua judecată este aşa: cam cât de mari sunt deficitele acestea şi care sunt disponibilităţile de lei, de monedă, cu care se poate finanţa deficitul de pe piaţa internă. Din experienţa mea, din 92 sau 93 încoace mereu, dar în fiecare an, România a avut o nevoie mai mare de finanţare, chiar când a avut deficite mai mici, decât ce putea să ofere piaţa internă. Deci împrumutul de pe piaţa internaţională, ca să mă refer în primul rând la el că am văzut că acolo e mare preocupare, este o dovadă de responsabilitate. Noi am salutat această reuşită a Ministerului de Finanţe cu acest împrumut, care e mare, dar e mare pentru că avem deficite mari, nu e mare pentru că e aşa în general mare, aşa cum am salutat şi împrumutul făcut în vară de Ministerul de Finanţe sau de ministrul de Finanţe de atunci", a spus guvernatorul Isărescu.
El a precizat că împrumutul extern este un act de responsabilitate şi nu de iresponsabilitate pentru că altminteri, dacă ai încerca să iei toţi banii de pe piaţa internă, la mărimea deficitului şi la cât absoarbe economia românească există riscul ca dobânzile să se "ducă foarte puternic în sus". Tot atunci se creează un cerc vicios, când dobânzile cresc atunci creditorii sunt mai reticenţi să ofere împrumuturi.
Pe aceeaşi linie cu şeful băncii centrale, ministrul Finanţelor a arătat, în februarie, că România trebuie să rezolve problema deficitelor pentru a avea dobânzi mai mici. Totodată, Cîţu a promis că politica fiscală nu o să mai fie o problemă pentru stabilitatea macroeconomică în perioada următoare, nici din punctul de vedere al predictibilităţii, nici al transparenţei.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
"Domnul guvernator (al Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, n.r.) are dreptate în mare parte: în România, problema nu o reprezintă dobânzile direct, ci deficitele. Deficitul bugetar reprezintă o problemă, dar în 2020 am arătat că vrem să reducem această problemă în economie şi îl asigur pe domnul guvernator că intrăm pe o cale de reducere a deficitului bugetar sustenabilă. Vom reveni sub acel prag de 3%, în 2022 aşa cum am promis. Dobânzile sunt strâns legate de evoluţia deficitului. Cu toţii vrem dobânzi mai mici, dar ca să avem dobânzi mai mici trebuie să avem un deficit mai mic. Deja am văzut că inflaţia arată pentru sfârşitul de an o reducere sub estimarea anterioară. Deficitul rămâne în 3,6%, poate chiar mai bine în acest an. De aceea, dacă este vreo intenţie de reducere a dobânzilor la Banca Naţională, poate să fie luată cât mai devreme pentru că noi ne vom ţine de această reducere a deficitului în acest an. Trebuie să rezolvăm această problemă a deficitelor, dacă vrem să avem dobânzi mai mici în viitor. Politica fiscală nu o să mai fie o problemă pentru stabilitatea macroeconomică în perioada următoare, nici din punctul de vedere al predictibilităţii, nici al transparenţei, iar deficitele nu o să mai reprezinte o problemă în perioada următoare", a spus Cîţu.
Acesta a menţionat, în acelaşi timp, că în bugetul pentru 2020 sunt prevăzuţi 50 de miliarde de lei pentru investiţii, din care jumătate legaţi de fondurile europene.
România intră în procedură de deficit excesiv, autorităţile promit un plan sustenabil de reducere a soldului negativ
În timp ce, la Bucureşti, discuţiile cu privire la deficit şi majorări de pensii şi alocaţii nu mai contenesc, de la Bruxelles Comisia Europeană anunţă, în 14 februarie, că România nu respectă criteriul deficitului iar deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, se arată într-un raport adoptat de Comisia Europeană.
Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor, decizie adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.
Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale", se arată în raportul executivului comunitar.
În aceste condiţii, ministrul Cîţu declară, în 4 martie, că România are un plan de sustenabil şi credibil de reducere a deficitului iar propunerea Executivului comunitar pentru ieşirea României din procedura de deficit excesiv este în linie cu strategia fiscal-bugetară care prevede o scădere graduală a deficitului de la 3,8% din PIB în 2019 la 3,4% din PIB în 2021.
COVID 19 rescrie planurile bugetare de la Bucureşti
Primăvara vine cu veşti tot mai proaste de pe frontul pandemiei COVID 19 iar România îşi vede toate planurile bugetare date peste cap.
Pe 30 martie, ministrul Finanţelor anunţă că ţara îşi poate acoperi necesarul de finanţare pentru o perioadă de cinci luni, însă pandemia de coronavirus afectează în mod semnificativ veniturile iar deficitul bugetar pe 2020 ar putea depăşi 5% din Produsul Intern Brut. La jumătatea lunii martie, Guvernul aprobase deja un pachet de măsuri în valoare de 3% din PIB care variau de la garantarea liniilor de credit şi subvenţionarea costurilor cu împrumuturile pentru IMM-uri până la majorarea bugetului pentru sănătate şi acordarea de ajutoare pentru şomaj tehnic. Tot atunci, şeful de la Finanţe precizează că nu are în vedere un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
"Obiectivele pe termen scurt sunt finanţarea deficitului existent, plata pensiilor şi salariilor şi a cheltuielilor medicale, desigur, şi există finanţare pentru ele. Rezerva de finanţare acoperă puţin peste cinci luni", a spus Cîţu.
Analiştii avertizau, însă, că spaţiul fiscal al României necesar pentru a aborda criza coronavirusului este unul limitat deoarece România se confruntă cu o adâncire a deficitului de cont curent, iar măsurile fiscale generoase aprobate înaintea alegerilor locale şi parlamentare din acest an au pus presiuni asupra perspectivelor de rating.
Tot în martie, Cîţu vorbeşte despre o revenire economică în formă de "V" în a doua jumătate a anului, pe baza comportamentului multor companii care au decis să îngheţe producţia în loc să facă concedieri.
La nicio lună mai târziu, în 15 aprilie, are loc prima rectificare bugetară care majorează deficitul la 6,7% din PIB. Pe cash, deficitul bugetului consolidat a crescut, la momentul respectiv, cu 31,9 miliarde de lei. Florin Cîţu a explicat atunci că cea mai amplă scădere a încasărilor este aşteptată la contribuţiile de asigurări sociale (8,36 miliarde de lei), ca urmare a măsurilor privind şomajul tehnic şi a reducerii sau opririi activităţii în unele sectoare.
Tot atunci, ministrul Finanţelor a vorbit despre estimări ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză care indică o contracţie a economiei de 1,9% în acest an şi un PIB nominal în scădere la 1.082 miliarde de lei.
Avertismente din partea organismelor internaţionale
Veştile proaste nu se opresc, iar în aprilie agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch Ratings a înrăutăţit perspectiva de rating a României, de la stabilă la negativă. Ministrul Finanţelor cataloghează decizia drept un avertisment dat populiştilor din Parlament.
Fitch Ratings prognozează că deficitul guvernamental al României se va agrava până la 8% din PIB în 2020, ca urmare a unei aşteptate scăderi a veniturilor în contextul pandemiei de COVID-19, urmând ca în 2021 să se reducă la 4,2% din PIB pe fondul revenirii activităţii economice. Potrivit Fitch, economia României ar urma să se contracte cu 5,9% în 2020, după un avans de 4,1% în 2019, în timp ce rata şomajului ar urma să urce la 8% în 2020, de la un minim istoric de 3,9% în 2019, aceasta fiind cea mai mare creştere înregistrată vreodată într-un singur an.
"În comunicat Fitch confirmă ceea ce am spus. Este uşor să faci un deficit mare pe hârtie dar problemele pot apărea la finanţare dacă deficitul este crescut fără să se prezinte sursele de finanţare. De aceea am spus mereu că cel mai periculos lucru pentru stabilitatea economică a României în aceste momente este populismul manifestat în Parlament de iniţiative legislative votate de toate partidele de opoziţie. Proiecte care fără nicio fundamentare reduc veniturile şi cresc cheltuielile bugetului de stat. Niciunul din aceste proiecte nu spune de unde vine finanţarea pentru un deficit mai mare. Sunt iniţiative legislative care tranzacţionează în cel mai cinic mod sănătatea romanilor şi stabilitatea economică pe câteva voturi. Iar agenţia de rating îi sancţionează, pe aceşti populişti cinici din Parlamentul României", a scris Cîţu în 18 aprilie pe pagina sa de Facebook.
La sfârşit de primăvară devenise tot mai clar că marea provocare a acestui an o reprezintă finanţarea economiei.
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
"Ne dorim programe solide de susţinere a economiei, dar să avem în vedere resursele disponibile. Finanţarea economiei ar fi facilitată în 2021 dacă bugetul UE va fi mărit, dublat chiar, pentru a ajuta redresarea economică şi socială în Uniune (un nou Plan Marshall). Finanţarea economiei este marea provocare a anului 2020 şi reclamă responsabilitate. Dacă nu o vom dovedi, vom ajunge la un program de corecţie dureros nu peste mult timp - cum a fost cel din 2009-2011", sublinia academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, în 7 mai.
La jumătatea lunii mai, datele de la Statistică indică un avans timid al PIB de 0,3% în primul trimestru faţă de trimestrul precedent şi de 2,4%, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
În context, ministrul Finanţelor arată că această creştere reduce foarte mult probabilitatea unei recesiuni tehnice în România în 2020. Cîţu a subliniat, totodată, că firmele private din România au răspuns foarte bine la stimulii injectaţi în economie.
"Am returnat în economie prin rambursări de TVA 6 miliarde de lei în două luni. Am decontat concedii medicale în medie de 400 de milioane de lei în martie şi aprilie. Până am venit noi la guvernare erau şi de 50 de milioane de lei. Am dat banii companiilor înapoi, banii lor de drept, iar companiile au răspuns, au plătit la rândul lor alte facturi şi acei bani s-au întors către buget", a explicat Cîţu.
El a vorbit din nou despre o revenire în V a economiei, începând din trimestrul trei, şi a subliniat, de asemenea, că este prima dată în istorie când politica fiscală şi politica monetară lucrează aproape perfect.
"Pe lângă politica fiscală relaxată acum avem un alt impuls. Avem politica monetară care vine la susţinere şi vă spun că este o armă importantă în a ajuta economia. Pe lângă aceasta, am văzut că deja analiştii, economiştii, au luat în calcul informaţiile din primul trimestru şi dau şanse foarte mari a ceea ce eu spun deja de o lună de zile: o revenire a economiei în V, o revenire în trimestrul III. Şi pe ce mă bazez în trimestrul II: mixul de politică fiscală şi cea monetară. Acest lucru care doar era prezentat teoretic şi îl vedeam scris în ultimii ani de zile în România, cred că este prima oară în istorie când cele două politici, politica fiscală şi politica monetară lucrează, zic eu, aproape perfect. Vă spun, mesajul de astăzi de la Banca Centrală este un mesaj foarte, foarte important. Nu trebuie ignorat pentru că astăzi ne-am asigurat că în trimestrul II avem şanse să ieşim mult mai bine decât estimam acum două luni de zile", a menţionat Florin Cîţu, la B1 TV, în data de 18 mai.
La sfârşitul primăverii, România accesează din nou pieţele externe, de unde atrage 3,3 miliarde de euro. Aceasta a fost cea mai mare emisiune de euroobligaţiuni lansată de un emitent suveran din zona non-euro şi a doua cea mai mare din regiunea CEE. Potrivit Ministerului Finanţelor, tranzacţia a reprezentat cel mai mare volum de finanţare realizat de Romania într-o singură zi şi s-a bucurat de cea mai mare cerere înregistrată vreodată la o emisiune din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro), dar şi la închiderea tranzacţiei când nivelul cererii s-a menţinut la un nivel record, de 12 miliarde euro.
În plus, ministerul precizează că, la această tranzacţie, s-a realizat cea mai mare reducere a costului faţă de nivelul iniţial lansat în piaţă, de 50 de puncte de bază.
Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi două miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rata de dobândă de 3,624% pe an.
Potrivit ministrului Finanţelor, împrumutul urma să asigure confortul de a finanţa toate cheltuielile prevăzute în buget, fără probleme.
În vară, mai precis în luna iulie, România iese din nou pe pieţele internaţionale de unde împrumută 3,3 miliarde de dolari americani. Era prima tranzacţie în dolari realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă, fiind cel mai mare volum atras de pe pieţele externe de capital în dolari americani.
"Succesul recentei tranzacţii denotă interesul investitorilor în titlurile emise de România în dolari americani, precum şi încrederea acestora în capacitatea de răspuns a ţării noastre în faţa crizei generate de pandemia COVID-19 şi în planul de relansare economic pe termen mediu al actualului Guvern. Împrumutul va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare în creştere, rezultate din deficitul bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice", a declarat Florin Cîţu.
Valoarea totală a emisiunii a fost de 3,3 miliarde de dolari, cu o subscriere finală de 7,4 miliarde de dolari, prin participarea unui număr de peste 400 de investitori.
Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde de dolari cu maturitatea de 10 ani lung, cu un randament de 3,045% şi o rată de dobândă de 3,00% pe an şi două miliarde de dolari cu maturitatea de 30 ani lung, cu un randament de 4,00% şi o rată de dobândă de 4,00% pe an.
Factura COVID 19 creşte
În luna august a acestui an, ministrul Finanţelor anunţă că România va evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările unor instituţii internaţionale precum agenţii de rating, Comisia Europeană sau Fondul Monetar Internaţional.
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
Şeful de la Finanţe a reiterat că economia globală trece prin cea mai dură perioadă din ultima sută de ani, în condiţiile în care şocul suferit de toate economiile este dublu: o criză de sănătate prelungită care s-a transformat într-o criză economică.
De altfel, ministrul Finanţelor a explicat că, în cazul României, jumătate din deficitul bugetar din 2020 reprezintă costul crizei economice.
Tot în august, autorităţile revizuiesc din nou în creştere ţinta de deficit pentru finalul anului, de la 6,7% din PIB, la 8,6% din PIB iar ministrul Cîţu explică faptul că cinci puncte procentuale sunt legate direct de perioada de criză.
Şeful de la Finanţe a menţionat că pentru a înţelege magnitudinea cifrelor ar trebui să ne uităm la situaţia din Europa unde media majorărilor este de 7,7%.
A doua rectificare de buget din acest an include şi nota de plată a celor două luni de primăvară în care economia a fost închisă. Comisia Naţională de Prognoză are o nouă estimare pentru evoluţia economiei în anul pandemic 2020, indicând o contracţie de 3,8%, faţă de un declin estimat iniţial la 1,8%.
La rectificarea din august deficitul bugetar a crescut cu 50 de miliarde de lei faţă de bugetul adoptat în decembrie 2019.
Toamna readuce în discuţie majorarea cu 40% a pensiilor, programată pentru luna septembrie, conform legii aprobate în 2019.
Un raport de analiză a convergenţei "România - Zona Euro, Monitor", publicat în septembrie, pe site-ul Băncii Naţionale a României, atrăgea atenţia că majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Documentul face referire, între altele, şi la opinia Consiliului Fiscal, în care se menţionează că este esenţial să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40%, care ar destabiliza economia şi mai mult, "în vremuri tare complicate", când trebuie să luptăm cu COVID-19, să atenuăm efectele crizei economice.
"Este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă. Acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, dar mult mai problematică ar putea fi acoperirea finanţării pe termen mediu în lipsa unui program clar de corecţie macroeconomică. Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerinţele PSC, regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate şi în 2021", se arată în raport.
Pentru evitarea unei crize viitoare, autorii documentului recomandă creşterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a avea un buget public mai robust. Totodată, raportul precizează că o creştere a bazei de impozitare ar ajuta corecţia macroeconomică din următorii ani.
Potrivit sursei citate, marea provocare macroeconomică începând cu 2021 este corecţia deficitului bugetar şi a dezechilibrului macroeconomic.
România scapă cu ratingul "neatins"; Comisia Europeană recomandă măsuri suplimentare pentru corectarea deficitului
În octombrie, ministrul Finanţelor anunţă discuţii foarte dure cu agenţiile de rating, care urmau să evalueze România, dar şi cu Comisia Europeană.
Până la finalul anului, România a scăpat cu ratingul neatins. Toate cele trei mari agenţii de rating, S&P, Moody's şi Fitch Ratings, atribuie ţării un rating "BBB minus", cel mai scăzut calificativ din categoria investment grade, toate trei ratingurile având o perspectivă negative. Toate agenţiile indică, însă, un deficit bugetar peste 9% din PIB pentru acest an, urmând ca soldul negative să se reducă gradual în următorii ani, şi o contracţie de peste 5%.
Scăderea economiei estimate de agenţiile de evaluare financiară este în linie cu ultimele cifre avansate în noiembrie de Comisia Europeană, care indică un declin de 5,2%, mai puţin sever decât estimările iniţiale. Veştile bune vin din zona investiţiilor şi a lucrărilor de construcţii, în mare parte neafectate de măsurile de izolare, după cum scrie Comisia Europeană.
În luna noiembrie, bugetul este rectificat din nou iar deficitul urcă la 9,1% din PIB, construit pe o contracţie economică de 4,2% pentru acest an.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
"La începutul anului era în buget o estimare a creşterii de 4,2%, acum ne aflăm la o contracţie de 4,2%. Este o diferenţă de 8 procente care se vede bineînţeles şi în deficit, care se majorează cu 5 miliarde de lei", a anunţat Cîţu, într-o conferinţă de presă.
Potrivit ministrului Finanţelor, majorarea deficitului este generată, în principal, de neîncasarea unei sume de 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului ca urmare a deciziei de eşalonare a datoriilor pe care companiile le-au acumulat din martie până în octombrie 2020.
De la Bruxelles, Comisia Europeană susţine, însă, că România are nevoie de noi măsuri structurale pentru a corecta deficitul excesiv. Într-o comunicare privind situaţia fiscală din România prezentată de CE în cadrul pachetului de toamnă pentru politica economică, Executivul European reaminteşte că, începând din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. De asemenea, în prognozele sale de toamnă, Comisia estimează că deficitul României va trece de 10% din PIB în 2020 şi va continua să crească în anii următori.
La sfârşit de noiembrie, România iese din nou pe pieţele externe, de unde atrage 2,5 miliarde euro. Potrivit Ministerului Finanţelor, tranzacţia a marcat şi o serie de performanţe notabile în istoria emisiunilor realizate de România pe pieţele externe de capital printre care şi aceea că randamentul de 1,468% aferent tranşei de 9 ani este cel mai scăzut obţinut vreodată de România pentru o emisiune denominată în euro
"Cu toate că trecem printr-o perioadă extrem de dificilă, marcată de extinderea pandemiei COVID-19, prin succesul înregistrat de această ultimă tranzacţie din 2020, România a dovedit că se bucură în continuare de o încredere sporită din partea comunităţii internaţionale a investitorilor. Împrumutul contractat va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare în creştere, rezultate din deficitul bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice, dar şi pentru prefinanţarea nevoilor din anul 2021. Priorităţile actualului Guvern rămân combaterea efectelor sanitare şi sociale negative generate de criza coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi relansarea economică a României", a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
Pe final de 2020, criza economică este departe de a se fi sfârşit iar pandemia nu pare deloc în parametrii controlabili.
PIB-ul românesc cu imunitate decompensată despre care vorbea recent Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României, îşi măsoară încă saturaţia de oxigen, iar bugetul închide anul pe avarii. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 (raport)
PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 și se poate apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, la un ritm de creștere reală de aproximativ 3% anual și o inflație medie similară, potrivit macroeconomiștilor din ING Bank. Aceste estimări ar poziționa România în competiție cu țări precum Austria și Su
AFM a semnat contractul de finanțare pentru realizarea a 26 de fabrici de reciclare, cu bani din PNRR
Contractul de finanțare pentru construirea a 26 de fabrici de reciclare, în valoare de aproape 674,75 milioane de lei, a fost semnat miercuri, a anunțat președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), Florin Bănică, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES. 'Am semnat cele 26 de contracte de finanțare care reprezintă ținta asumată
ANAF: Nou program de conformare pentru persoanele care realizează venituri din activității de asistență medicală
Agenția Națională de Administrare Fiscală va desfășura, până la finalul anului, la nivel național, un nou program de conformare, ce se adresează persoanelor fizice înregistrate sub forma cabinetelor medicale individuale (CMI) sau ca persoană fizică independentă (PFI) și care realizează venituri din prestarea activității de asistență medicală (generală ori special
Incendiile, printre printre principalele amenințări la adresa locuințelor; 67 milioane de lei, despăgubiri plătite de asigurători în 2024
Incendiile rămân printre principalele amenințări la adresa locuințelor din România, membrii UNSAR achitând anul trecut despăgubiri în valoare de 67 milioane lei doar pentru daunele provocate de foc locuințelor asigurate prin polițe facultative, aproape triplu decât în 2021. Potrivit unui comunicat al Uniunii Naționale a Soci
Ratele creditelor ipotecare scad ca pondere în veniturile unui debitor pe termen lung, în ciuda variației dobânzilor (analiză)
Ratele creditelor ipotecare scad ca pondere în veniturile unui debitor pe termen lung, în ciuda variației dobânzilor, care pot ajunge și la câteva puncte procentuale, potrivit unei analize realizate de brokerul online Ipotecare.ro. Datele companiei arată că durata medie de rambursare a u
Angajatorii mici și foarte mici din România au scos la concurs 28.000 de joburi, în primele patru luni (platformă)
Companiile mici și foarte mici din România, cu maximum zece angajați, au postat de la începutul acestui an și până în prezent, 28.000 de locuri de muncă, în creștere cu 10% față de primele patru luni din 2024, arată o analiză publicată, miercuri, de o platformă de recrutare online. Datele centralizate de eJobs relevă faptul că, di
ONRC: 21.006 firme au fost radiate la nivel național în primul trimestru din 2025
Un număr de 21.006 firme au fost radiate la nivel național, în primul trimestru din 2025, cu 16,95% mai puține comparativ cu perioada similară din 2024, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul București, respectiv 3.480 (număr în scădere cu 9,04
OMV Petrom a înregistrat un profit net de un miliard de lei, în primul semestru, în scădere cu 24%
OMV Petrom a încheiat primul trimestru al acestui an cu un profit net de 1,07 miliarde lei, în scădere cu 24% față de cel obținut în perioada similară din 2024, conform datelor transmise, miercuri, Bursei de Valori București. Rezultatul din exploatare CCA excluzând elemente speciale a fost de 1,3 miliarde lei, mai mic cu 29%, reflect&ac
ANAR: Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare a crescut la 75%
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare din România a crescut de la 56% la aproape 75%, datorită precipitațiilor recente, a anunțat Administrația Națională ''Apele Române'' (ANAR) pe pagina de Facebook. ''La sfârșitul lunii martie, coeficientul de umplere în princi
Alba: Cel mai mare parc fotovoltaic finanțat din PNRR, inaugurat la Teiuș de un dezvoltator danez
Cel mai mare parc fotovoltaic din România finanțat cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o investiție totală de 55 milioane de euro, din care 15 milioane de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă, a fost inaugurat marți în Teiuș, fiind, de asemenea, cel mai mare astfel de obiectiv realizat în cele 16 țări în care
STB: Parada tramvaielor de odinioară, muzică de fanfară și povești din Capitală, de 1 Mai
Tramvaiele de odinioară vor circula de 1 Mai alături de noile tramvaie din flota Societății de Transport București (STB) pe calea dintre Depoul Victoria - Bucur Obor - Piața Sfântu Gheorghe, într-o călătorie desfășurată pe muzică de fanfară și și povești despre oameni, tramvaie și oraș, a anunțat, marți, STB. 'Societatea de Tra
ANRE introduce activitatea de market making pe piețele de energie și gaze
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat Ordinul privind Regulile generale pentru implementarea activității de market making pe piețele organizate de energie electrică, începând din 1 iulie 2025, respectiv pe cele centralizate de gaze naturale, de la 1 aprilie 2026. Potrivit unui comunicat d
Grindeanu, despre pana de curent din Spania: Situații de acest tip, care par de domeniul SF-ului, ar trebui luate în calcul
Scenariile în care ar putea avea loc o pană masivă de curent, precum cea de Spania, deși par să țină de domeniul științifico-fantastic (SF), ar trebuie să fie luate în calcul de cei care se ocupă cu situațiile de urgență, a afirmat, marți, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu. Acesta a fost întrebat d
Un sfert dintre români asociază ziua de 1 Mai cu grătarele și socializarea (studiu)
Un sfert dintre români consideră sărbătoarea de 1 Mai în primul rând o zi dedicată grătarelor și socializării (24%), în special tinerii cu vârste între 25-34 de ani (29%), relevă rezultatele unui studiu dat publicității marți. Potrivit datelor centralizate de Reveal Search Marketing, în topul semnifica
Chirițoiu: Telekom de doi ani tot se grăbește să vândă și cred că în curând îi va reuși; important e să luăm și o decizie bună
Telekom de doi ani se tot grăbește să vândă și cred că în curând îi va reuși treaba asta, însă piața de telecomunicații trebuie să rămână o piață care să funcționeze bine atât din punct de vedere al prețului, cât și al calității, a declarat, marți, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la un eveniment