Industria de software din România va creşte cu aproximativ 12,5% în 2020, ajungând la un volum de business de aproximativ 8,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor specialiştilor KeysFin.

Cu toate acestea, creşterea este mai temperată decât în 2019, când sectorul a înregistrat o cifră de afaceri de 7,3 miliarde de euro, cu aproape 20% mai mare decât în 2018 şi peste 69% raportat la anul 2015.

Industria de software din România se menţine în topul industriilor cheie pentru economia ţării, ponderea întregului sector IT&C în produsul intern brut fiind de 6,1% în 2019 şi 7,1% în prima jumătate a lui 2020.

"Considerăm că inovaţia ar trebui să stea la baza dezvoltării durabile a României, iar industria de software este pilonul principal al inovaţiei locale. Tocmai de aceea, am ajuns la a patra ediţie consecutivă a studiului dedicat industriei de software din România, probabil una din cele mai complexe şi detaliate analize dedicate IT-ului local, prin intermediul căruia identificăm de fiecare dată tendinţele din piaţă şi analizăm cei mai importanţi indicatori de business. Astfel, pentru 2020, ne este deja clar că, paradoxal, pandemia a reprezentat o oportunitate pentru acele companii care au venit cu soluţii de digitalizare potrivite pentru nevoile multor industrii, obţinând rezultate peste aşteptări", a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

În 2019, în România activau peste 24.000 de companii din domeniul software-ului, cu 6,2% mai multe faţă de 2018 şi cu 38,9% mai multe faţă de 2015, dintre care: 22.600 micro, 1.100 companii mici, 328 companii medii şi 20 de companii mari. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 37,4% din total, acestea fiind urmate de corporaţii cu 25,7%, companii mici cu 19,8% şi microîntreprinderi cu 17,1%. De altfel, industria software este una din cele mai echilibrate industrii locale din punct de vedere al repartizării cifrei de afaceri pe tipuri de companii, diferenţa de maxim 20 puncte procentuale dintre categorii fiind relativ minoră în comparaţie cu alte sectoare cheie din ţara noastră.

Cea mai mare companie de software din România rămâne în continuare Oracle România SRL, cu o cifră de afaceri de peste 200 milioane de euro (2,7% din total). Clasamentul este completat de IBM România (peste 197 milioane de euro - 2,6% din total), Ericsson Telecommunications România SRL (peste 161,3 milioane de euro, 2,2% din total), Bitdefender SRL (aproximativ 140,5 milioane euro) şi Endava România SRL (aproximativ 135,5 milioane de euro).

Cele mai mari 10 companii din industrie au cumulat afaceri de aproximativ 1,3 miliarde euro, reprezentând 17,6% din total. Şi în ceea ce priveşte profitabilitatea, rezultatele sunt pozitive: profitul net a crescut cu 27,3% faţă de 2018 şi cu peste 110% faţă de 2015, ajungând la peste 1 miliard de euro în 2019. Mai mult, din cele 24.000 de companii analizate, 16.000 (67%) au înregistrat profit, aproximativ 6.000 (25%) au fost în pierdere, iar restul au avut un rezultat nul în 2019. De asemenea, numărul de insolvenţe a scăzut cu peste 25% faţă de 2018, la 56 de insolvenţe în 2019.

Pe primul loc în topul celor mai profitabili jucători din domeniu se află şi în 2019 SAP România, cu un profit net de 36,4 milioane de euro, mai mic însă decât în 2018, când acesta a depăşit 40 de milioane de euro (în moneda naţională, scăderea a fost de sub 8%). Cele mai profitabile 5 companii au avut în 2019 un profit net cumulat de 104,2 de milioane de euro, respectiv 9,7% din total.

Potrivit analizei, numărul de angajaţi din industria de software a crescut cu 43,3% în ultimii 5 ani, la 130.000 în 2019. Cu toate acestea, potrivit datelor Eurostat din acest an, România se află pe primul loc în UE la deficitul de angajaţi în acest domeniu, necesarul fiind estimat la câteva zeci de mii de specialişti, conform asociaţiilor profesionale. Bineînţeles, cursa de a atrage angajaţii în IT, şi mai ales pe cei mai buni, a dus la creşterea costului mediu per angajat cu aproape 45% în ultimii 5 ani şi cu 9% faţă de 2018, la 25.500 euro în 2019.

Cu toate acestea, IT-iştii români au şi o productivitate excelentă: productivitatea per angajat a crescut cu mai mult de 18% în ultimii 5 ani şi peste 11% faţă de 2018, ajungând la un nivel mediu de 56.200 euro/angajat în 2019.

În topul celor mai mari angajatori locali din software se regăsesc Oracle România, pe primul loc, cu 3.400 angajaţi în 2019, fiind urmat de IBM România, cu 3.300 de angajaţi, Endava România, cu 2.600 de angajaţi, Ericsson Telecommunications România, cu 2.600 de angajaţi, şi Atos IT Solutions and Services, cu 2.200 de angajaţi.

În total, primii 5 angajatori locali au concentrat 10,8% din totalul forţei de muncă locale din piaţa de software.

Cât despre distribuţia angajatorilor în funcţie de cifra de afaceri a companiei, experţii au remarcat că cea mai mare concentrare a forţei de muncă au avut-o companiile medii, cu 40% din total, urmate de multinaţionale cu 24%.

Potrivit specialiştilor KeysFin, Bucureştiul atrage în continuare cele mai mari firme de software locale, cifra de afaceri a companiilor din acest sector cu sediul social în Capitală fiind de 4,3 miliarde de euro (58,7% din total). Pe locul al doilea din punct de vedere al cifrei de afaceri se situează judeţul Cluj, cu 1,1 miliarde euro în 2019 (15,5 % din total), fiind urmat de Timiş, cu 347,7 milioane de euro (4,8%), Iaşi, cu 341,4 milioane de euro (4,7%), şi Braşov, cu 185,3 milioane de euro (2,5%). În total, primele 5 judeţe însumează 86% din cifra de afaceri a industriei de software locale.

"Pandemia de coronavirus, care a debutat rapid în primul trimestru al acestui an, a dus la o nevoie imediată şi stringentă de digitalizare a multor domenii cheie din România, astfel că firmele de IT au avut oportunitatea să dezvolte şi să livreze rapid soluţii de software relevante. De la dezvoltarea site-urilor de e-commerce, procentul cumpărăturilor online crescând cu cel puţin 8% în acest an, şi până la digitalizarea unor servicii cheie, precum cele ale industriei bancare, dezvoltatorii de software locali au răspuns cu succes cerinţelor pieţei", se arată în analiză.

Acesta e şi cazul Starbyte, o companie locală cu capital 100% autohton, specializată în soluţii B2B, care a reuşit ca în 2020 să adauge module noi şi inovatoare deja popularei soluţii de înrolare digitală 4Apply. Astfel, Starbyte a lansat un modul prin intermediul căruia companiile pot afla în timp real dacă angajaţii sau vizitatorii poartă mască atunci când se află în spaţiile proprii, precum şi un modul care adaugă noi funcţionalităţi de verificare şi securitate a procesului de înrolare digitală, tot mai des folosit în sectorul bancar, în vederea aprobării de credite online.

"Anul 2020 a fost fără doar şi poate anul digitalizării, iar sectorul financiar a avut un răspuns rapid la realităţile pieţei, accelerând dezvoltarea de soluţii potrivite unei experienţe online uşoare pentru consumatori. Expertiza noastră în acest sector şi, totodată, capacitatea de a dezvolta rapid module noi şi inovatoare, au fost două elemente care au contribuit decisiv la începerea unor noi colaborări sau la extinderea celor deja existente, astfel că, acum la final de an, nu putem decât să fim mândri de rezultatele echipei noastre", a declarat Ana Petrache, Marketing Manager Starbyte.

Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 5821 (activităţi de editare a jocurilor de calculator), 5829 (activităţi de editare a altor produse software), 6201 (activităţi de realizare a softului la comandă), 6202 (activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei), 6203 (activităţi de management - gestiune şi exploatare - a mijloacelor de calcul) , 6209 (alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei), 6311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe) sau 6312 (activităţi ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit a fost cel oficial afişat de Banca Naţională a României (la sfârşitul perioadei). AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)