Deficitul bugetar a urcat la 4,7% din PIB, după primele şapte luni din 2020
![Imagine din galeria Agerpres](https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/11412380.jpg)
Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 49,68 miliarde de lei (4,7% din PIB), conform datelor publicate miercuri de Ministerul Finanţelor Publice.
După primele şase luni ale anului 2020, bugetul a consemnat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB).
Anul trecut în aceeaşi perioadă, execuţia bugetului general consolidat indica un deficit de 18,14 miliarde de lei, respectiv 1,76% din PIB.
Potrivit MFP, sume în valoare de 27,01 miliarde de lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.
"Creşterea deficitului bugetar aferent primelor şapte luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie din cauza crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (12,5 miliarde de lei), de creşterea cu 3,05 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-iulie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde de lei. De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 4,61 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 6,56 miliarde de lei", se arată în comunicatul de presă al MFP.
Potrivit sursei citate, veniturile bugetului general consolidat au însumat 175,15 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,7% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut.
Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,4 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracţia încasărilor nete din TVA (ca urmare a rambursărilor mai mari de TVA şi a amânării plăţii obligaţiilor fiscale) şi de cea a veniturilor nefiscale.
MFP menţionează că, după ce luna anterioară a marcat o recuperare a încasărilor bugetare, în luna iulie dinamica veniturilor totale a revenit în teritoriul negativ (-8,1% an/an), ca urmare a contracţiei economice şi a extinderii facilităţilor fiscale. De altfel, declinul sever al activităţii economice din trimestrul II (-10,5%) s-a reflectat în încasările aferente perioadei aprilie - iulie. În plus, facilităţile fiscale acordate în conjunctura actuală au condus la o volatilitate crescută a încasărilor lunare în acest interval.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 14,34 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului curent, consemnând o creştere de 6,5% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declaraţiei unice, cu 50% mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii şi dividende, de 41,3%, respectiv 11,6% (an/an).
În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada decembrie 2019 - iunie 2020 (an/an), cea mai importantă componentă - încasările din impozitul pe salarii , au crescut cu doar 0,5% în primele şapte luni a.c. în principal ca urmare a prorogării termenului de plată a obligaţiilor fiscale.
Contribuţiile de asigurări au totalizat 64,78 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2020, prezentând o stagnare faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, dinamica încasărilor din contribuţii din luna iulie (-0,1% an/an) converge către evoluţia a fondului de salarii din economie.
MFP menţionează că încasările din contribuţii sociale au fost afectate de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,24 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului curent, în scădere cu 14,8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 10,5%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,3%.
Evoluţia negativă este explicată de contracţia activităţii economice, de amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020), precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de 0,5 miliarde de lei).
Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,06 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului, în scădere cu 16% (an/an).
De asemenea, această evoluţie este explicată de declinul economic, amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020 aprobată prin Legea nr.54/2020, modificată prin OUG nr. 99/2020).
Încasările nete din TVA au înregistrat 29,86 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2020, în scădere cu 16,4% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. După recuperarea de luna trecută, în luna iulie dinamica încasărilor brute din TVA a redevenit negativă (-12,8% an/an), în concordanţă cu evoluţia bazei macroeconomice relevante.
Evoluţia încasărilor din TVA în primele şapte luni ale anului a fost influenţată negativ de: creşterea rambursărilor de TVA cu 27,8% (an/an) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate; evoluţiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).
Veniturile din accize au însumat 16,57 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,4% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Declinul este explicat de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice , de 13,6% (an/an) în perioada ianuarie - iulie 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi începând din luna martie, în contextul crizei actuale. În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12,6% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.
Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au totalizat 2,38 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului. MFP precizează că, deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza negativă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM .
Totodată, în cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc au scăzut în perioada analizată cu 25% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate (OUG nr. 48/2020) şi amânării la plată a unor obligaţii.
Veniturile nefiscale au înregistrat 15,58 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2020 şi prezintă o scădere 12,2% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost determinată în principal de contracţia veniturilor din dividende (-1,2 miliarde de lei), ca efect al prorogării cu două luni a termenului de depunere a situaţiilor financiare aferente exerciţiului financiar 2019 pentru toate categoriile de entităţi raportoare (până la 31 iulie 2020 inclusiv, OUG nr. 48/2020).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 10,52 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2020, în creştere cu 19,9% faţă de perioada similară a anului trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 224,83 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 2,5 puncte procentuale de la 18,7% din PIB 2019 la 21,3% din PIB în 2020.
În comunicat se menţionează că majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei.
Astfel, până la finele lunii iulie s-au plătit 3,94 miliarde de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 785,7 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 66,8 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.
Cheltuielile de personal au însumat 63,2 miliarde de lei, în creştere cu 5,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.
Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6% din PIB, cu 0,33 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 228 milioane de lei.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 30,1 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.
De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 12,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 79,99 miliarde de lei în creştere cu 22,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.
Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 3,94 miliarde de lei şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 785,7 milioane de lei.
De asemenea, se continuă decontările ale indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că până la sfârşitul lunii iulie plăţile au fost de 2,47 miliarde de lei, în creştere cu 79,4% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,25 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.
Alte cheltuieli au fost de 3,74 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (66,8 milioane lei).
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 12,03 miliarde de lei, cu 19,7% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 20,41 miliarde de lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 7 luni ale anului, în creştere cu 29,1% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 301,28 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat recent că deficitul bugetar este estimat să crească în acest an de la 6,7% din PIB, la 8,6% din PIB, cinci puncte procentuale fiind legate direct de perioada de criză prin care trece România.
AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
BCE extinde aranjamentul cadru privind furnizarea de lichiditate în euro BNR printr-o linie repo
Banca Centrală Europeană (BCE) extinde aranjamentul-cadru privind furnizarea de lichiditate în euro Băncii Naționale Române (BNR) printr-o linie repo până la 31 ianuarie 2027. 'Banca Centrală Europeană (BCE) a agreat să reînnoiască aranjamentul-cadru privind furnizarea de lichiditate în euro Băncii Naționale a
Cea mai mare parte a companiilor imobiliare din sectorul comercial mizează pe creșterea veniturilor, în 2025(studiu)
Aproape 90% dintre companiile imobiliare din sectorul comercial (spații comerciale, centre de afaceri și birouri, spații logistice) se așteaptă ca veniturile lor să se majoreze în 2025, dar rămân prudente cu privire la evoluția condițiilor de piață, relevă studiul global Deloitte 2025 Commercial Real Estate Outlook, dat publicității vineri. Î
Republica Moldova a reușit să facă față unui șantaj energetic dur din partea Rusiei (ambasador)
Republica Moldova a reușit să facă față unui șantaj energetic destul de dur din partea Federației Ruse, dar împreună cu România, care ne-a oferit gaze naturale la preț plafonat, am reușit să asigurăm cu energie electrică și cu căldură malul drept al Nistrului, a declarat, vineri, ambasadorul Victor Chirilă. Acesta a participat la u
Cristian Popa: Ritmul de absorbție și implementare a PNRR este extrem de lent; fără reforme miliardele nu vor mai veni
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este cea mai ambițioasă inițiativă de reforme și investiții pe care România a avut-o vreodată la dispoziție, însă ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent, iar fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de A
Bursa de la București a început în scădere ședința de tranzacționare de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere ședința de vineri, iar rulajul se cifra la 3,07 milioane de lei (618.108 euro), după 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 0,02%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluția celor mai lichi
Centrul Național de Coordonare Cybersecurity sprijină implementarea Cyber Resilience Act, la nivelul UE
Centrul Național de Coordonare Cybersecurity (NCC România) va colabora cu partenerii europeni și cu celelalte Centrele Naționale de Coordonare pentru Securitate Cibernetică din Uniunea Europeană pentru a sprijini implementarea CRA (Cyber Resilience Act) printr-o platformă online ce va integra documentația tehnică, proceduri de evaluare a riscurilor și resurse pentru pr
CONAF organizează a treia ediție a Maratonului pentru Educație Antreprenorială
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) lansează vineri a treia ediție a 'Maratonului pentru Educație Antreprenorială', o inițiativă care pune în mișcare idei, conectează oameni și creează perspective, cel mai amplu program național care îi pune pe liceeni în centrul transformării. După primele do
Depogaz anunță diminuarea programelor de extracție gaze, începând de vineri; gradul de umplere este de 42,8%
Depogaz anunță că, în prezent, gradul de umplere al depozitelor de gaze este de 42,8% din capacitatea tehnică de stocare și că, începând de vineri, va diminua programele agreate de extracție. 'Având în vedere: gradul de umplere al depozitelor la această dată, de 42,8% din capacitatea tehnică de stocare; gradul
Ministrul Mediului: Reorganizarea Romsilva începe de sus în jos
Reorganizarea Romsilva începe de sus în jos, iar acesta este și unul dintre motivele pentru care am respins propunerea primită din partea conducerii Regiei, prin care 1.200 persoane și-ar pierde locurile de muncă, dintre care mai bine de jumătate ar fi pădurari, susține ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet. 'E
Luca Niculescu: Am încheiat cu succes toate evaluările OCDE pe care ni le propuseserăm pentru 2024
Toate evaluările OCDE propuse pentru anul 2024 au fost încheiate cu succes, respectiv 12 din 12, a anunțat, joi, Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE. 'Cu bucurie am aflat azi că am încheiat cu succes toate eval
Tranzacția de vânzare a Telekom Mobile către Vodafone și Digi, cu șanse mari să fie aprobată în primul semestru(Chirițoiu)
Decizia mare în acest an, din punct de vedere al concentrărilor economice, va fi legată de dispariția Telekom, iar operațiunea are șanse mari să fie aprobată undeva în primul semestru, însă trebuie să vedem ce condiții le impunem celor doi cumpărători ale activelor operatorului german - Vodafone și Digi - legate de gradul de acoperire și de calitate
Andronie (CMVRO): România riscă să se confrunte cu probleme grave de siguranță alimentară, din cauza fondurilor insuficiente alocate ANSVSA
România riscă să se confrunte cu probleme extrem de grave în ceea ce privește sănătatea animalelor, siguranța și securitatea alimentară, din cauza fondurilor insuficiente alocate în acest an pentru implementarea programului strategic de supraveghere, control și eradicare a bolilor la animale, a declarat, joi, pentru AGERPRES, președintele Colegiului
CONAF organizează pe 10 februarie, la Oradea, a doua ediție a Forumului Național 'De Vocație Antreprenoare'
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, în parteneriat cu Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA) și Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), va organiza în data de 10 februarie 2025, la Oradea, a doua ediție a Forumului Național 'De Vocație Antreprenoare' . Potrivit unui comunicat al CONAF, remis j
Chirițoiu: A fost un an record din punct de vedere al numărului de concentrări economice, peste 100 de operațiuni analizate
Anul 2024 a fost unul record din punct de vedere al numărului de concentrări economice, peste 100, cea mai mare tranzacție pe piața de retail din România, respectiv preluarea Profi de către Mega Image, fiind autorizată, în premieră, cu impunerea de proceduri transparente pentru listarea/delistarea furnizorilor actuali, a declarat, joi, președintele Consil
Producătorii și importatorii de automobile din România susțin subvenții de 8.500 de euro pentru mașinile electrice în 2025
Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) susține implementarea unui nou Program 'Rabla' cu subvenții eficiente, de 8.500 de euro pentru mașinile electrice (EV), care să ofere predictibilitate cel puțin până în anul 2030, susține președintele organizației, Dan Vardie. 'APIA contin