Societatea de Transport Bucureşti (STB) a solicitat creşterea tarifului de călătorie la 2,5 lei, în condiţiile în care actualul tarif nu a mai fost modificat de 11 ani, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al STB, Andrei Creci.

El susţine că veniturile lunare ale societăţii din majorarea titlului de călătorie ar putea creşte cu 6-7 milioane de lei.

Directorul general al STB a mai vorbit în interviu despre planul de investiţii pentru 2020, care vizează, printre altele, achiziţionarea a 40 de tramvaie de 18 metri, în contextul unui deficit acut de astfel de mijloace de transport la nivelul Capitalei, despre producţia de tramvaie la Uzinele URAC, dar şi despre transformarea unor autobuze vechi de 15 ani, în autobuze Euro 6, pe gaz natural comprimat, care vor avea un "consum mult mai mic şi noxe mult mai puţine".

Andrei Creci a mai anunţat că titlurile de călătorie pot fi plătite din februarie cu cardul pe telefonul mobil prin noua aplicaţie Bpay.


AGERPRES: Capitala ocupă locul 2 din 14 într-un clasament european pe segmentul transportului public datorită tarifelor scăzute la biletele de călătorie şi densităţii staţiilor, anunţa recent un raport Greenpeace România. Cum comentaţi acest clasament şi pe ce loc consideraţi că ne clasăm la calitatea serviciilor oferite bucureştenilor?
Andrei Creci: Din punct de vedere al tarifelor eu aş spune că suntem pe locul I, adică avem cele mai mici tarife. Este clar însă că nu suntem cei mai costisitori operatori de transport din Europa, costisitori ca preţ de exploatare, ne situăm undeva pe la mijlocul clasamentului. Şi nici măcar nu suntem cei mai costisitori ca valoare a subvenţiei, care de anul trecut se cheamă compensaţie. În orice oraş civilizat unde există transport în comun, municipalitatea este cea care subvenţionează într-o formă sau alta transportul public, pentru că, prin natura sa, acesta nu este profitabil din punct de vedere economic. Nu s-a dovedit profitabil nicăieri, iar unele municipalităţi din Europa au chiar gratuitate absolută la transportul public, deci primăria suportă cheltuielile. Ceea ce nu e cazul la noi.

AGERPRES: Cât suportă Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) din cheltuielile cu transportul public?
Andrei Creci: În jur de 80%. De fapt este diferenţa între venituri şi cheltuieli. Pot să vă spun că veniturile au crescut în ultimii ani cu aproape 5% pe an. Cred că se datorează în primul rând faptului că a crescut cuantumul amenzilor şi atunci lumea este dispusă să plătească un titlu de călătorie valabil, decât să ia amendă. Cred că a contribuit şi faptul că publicul călător din Bucureşti s-a civilizat într-un fel sau altul. În prezent, au gratuitate pensionarii, elevii, dar şi alte categorii prevăzute în lege, dar ceilalţi trebuie să înţeleagă că trebuie să-ţi plătească titlurile de călătorie. Numai anul trecut au fost sancţionate peste 125.000 de persoane pentru neplata titlului de călătorie, valoarea amenzilor fiind de peste 5 milioane de lei, respectiv un milion de euro, dar acestea se fac venit la bugetele locale, nu la bugetul societăţii de transport. Tot anul trecut, din suprataxa de călătorie s-au încasat peste 5,7 milioane lei, adică în jur de 1,2 milioane de euro. Cuantumul amenzilor aplicate călătorilor care nu respectă regulile de utilizare a serviciului de transport în comun de suprafaţă este între 100 şi 500 de lei. Pentru neplata călătoriei amenda este de 500 lei, dar în cazul în care este de acord să plătească pe loc suprataxa de călătorie, în valoare de 50 lei, amenda nu se mai aplică.

De altfel, noi ne-am extins cu reţeaua de distribuţie a acestor titluri de călătorie. Avem în prezent 220 de chioşcuri şi cinci puncte automate de vânzare, iar acest lucru a contribuit foarte mult la creşterea încasărilor. Zilnic, noi încasăm peste 500.000 de lei. Numai anul trecut am avut încasări de peste 16 milioane de lei/lună din vânzarea titlurilor de călătorie şi din publicitate.

AGERPRES: Recent, aţi anunţat că titlurile de călătorie pot fi plătite şi cu cardul de pe telefonul mobil...
Andrei Creci: Da, este disponibilă o aplicaţie pe Android şi pe App Store - Bpay, o aplicaţie foarte interesantă. Este vorba despre plata cu cardul. Avem un parteneriat în acest sens cu Mastercard. La Londra s-a lansat deja o astfel de aplicaţie. Noi nu am făcut-o în mod oficial, dar se poate plăti cu cardul orice titlu de călătorie: abonament, o călătorie simplă, expres, regional, chiar şi pe linia turistică. Este funcţională, foarte uşor de folosit şi foarte prietenoasă. Cu ocazia aceasta cred că vor creşte foarte mult şi încasările. Mai avem şi plata prin SMS, care funcţionează şi mai cresc şi de aici încasările. Pot să vă spun că în alte capitale europene ponderea celor care folosesc aceste aplicaţii este undeva la 10% din încasări, dar la noi este de numai la 1%, dar sper să crească în perioada următoare.

Foto:(c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Veţi solicita în 2020 o majorare a titlului de călătorie, care a rămas la 1,3 lei de mai bine de 10 de ani?
Andrei Creci: Noi am solicitat deja şi sper să se majoreze anul acesta, pentru că de 11 ani suntem la acelaşi tarif de 1,3 lei. E ruşinos că în alte oraşe din ţară, nu în Cluj sau în Oradea, ci în Craiova, este 2,5 lei. Dacă se va majora la 2,5 lei titlul de călătorie, cât cred eu că se va face şi sper că se va face, veniturile noastre lunare cresc cu 6-7 milioane de lei. Există şi posibilitatea transportului gratuit total, dar părerea mea este că efortul Primăriei ar creşte nejustificat şi, paradoxal, s-ar constata şi o scădere a calităţii serviciului. Sunt oraşe în Europa, cum e Talin din Estonia, unde transportul public este gratuit. Pe de altă parte, Londra are 27 de operatori publici şi privaţi, iar societatea de transport din Paris a câştigat unele rute la Londra.

AGERPRES: Cum arată STB din punct de vedere financiar după un an de când s-a transformat din regie în societate?
Andrei Creci: 2019 a fost primul an în care am funcţionat pe principii strict economic. Noi avem un contract de prestări servicii de transport public cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti - Ilfov (ADITPB), un contract ferm încheiat în 2018, pe o perioadă de doi ani, adică şi anul acesta este în vigoare, după care legislaţia europeană ne permite să încheiem un nou contract pe 10 ani, cu o valoare de 1,2 - 1,3 miliarde de lei, fără TVA. De fapt acesta este şi bugetul nostru pe anul acesta, 1,339 miliarde de lei. Încasările anul trecut au fost de circa 161,7 milioane de lei, fără TVA, din vânzarea titlurilor de călătorie şi servicii, iar pentru anul acesta estimăm 190 de milioane de lei.

AGERPRES: Aş vrea să revenim la calitatea serviciilor oferite bucureştenilor de transportul public....
Andrei Creci: Eu zic că suntem şi aici pe primele locuri, dar necesarul de mijloace de transport este problema noastră. Nu de autobuze, pentru că au fost cumpărate şi în anii 2005-2006, dar şi în 2018, iar anul acesta vin şi cele 130 de autobuze hibride. Vor veni şi troleibuze. De asemenea, o să transformăm autobuze Euro 3 în GNC (gaz natural comprimat), deci pe partea auto stăm bine. Acum pe stradă sunt zilnic 1.100 de autobuze şi în Bucureşti şi în Ilfov.

Problema noastră sunt tramvaiele, pentru că avem o reţea foarte mare. În loc să avem 500 de tramvaie pentru această reţea, suntem cam la jumătate, adică 280. Ne trebuie tramvaie mai mari decât cele pe care le avem acum, de 27 de metri. Primăria va cumpăra 100 de tramvaie din gama de 36 de metri, mult mai încăpătoare, iar noi, la rândul nostru, vom cumpăra 40 de tramvaie de 18 metri, care se vor putea cupla, câte două-trei, în vârf de trafic. Licitaţia este în curs, au fost depuse două oferte de către doi producători români, Astra Arad şi VFU Paşcani, care sunt în analiză din punct de vedere tehnic şi financiar. Avem nevoie de astfel de tramvaie, mai mici, pentru că sunt linii cu mai puţini călători şi cu un grad de încărcare mai mic, dar sunt şi linii mari, cum sunt 41, 21, 1 şi 10, unde merită să circule tramvaie mari. În Berlin, Viena sunt tramvaie de până la 50 de metri. Dar acolo sunt mult mai mulţi călători. Conform ultimelor sondaje, în Bucureşti, numărul de călătorii, nu de călători/pasageri, se ridică la o medie zilnică de peste 2,4 milioane. Ponderea cea mai mare se înregistrează la autobuze - 56% din total călătorii, deoarece parcul este mare comparativ cu celelalte tipuri de vehicule şi prestaţia acoperă şi zona regio, urmate de tramvaie - 42%, care au capacitate mare de preluare şi de troleibuze, circa 2%. Cu ceea ce vom cumpăra consider că vom acoperi necesarul. În fond, călătoria cu tramvaiul este cea mai economicoasă şi cea mai ecologică, iar odată cu înnoirea parcului auto şi a celui de tramvaie scad cheltuielile de exploatare.

AGERPRES: Care este termenul de finalizare al licitaţiei privind achiziţionarea de către STB a 40 de tramvaie?
Andrei Creci: Suntem foarte înaintaţi. Dacă totul merge lin, în aprilie se poate semna contractul şi tramvaiele ar putea să vină chiar de anul acesta. Consider că în cel mult 9 luni de la semnarea contractului ar putea veni primele tramvaie. Pentru celelalte 100 de tramvaie avem o procedură pe care o derulează PMB, dar aici au fost probleme din cauza unei contestaţii. S-a câştigat la organismul competent, care a dat o soluţie de reanalizare a ofertei din Turcia. Acum urmează din nou procedura. Nu cred că se va finaliza licitaţia anul acesta.

AGERPRES: În altă ordine de idei, aş vrea să vorbim despre curăţenia din mijloacele de transport în comun, care lasă încă mult de dorit. Aţi anunţat anul trecut că veţi externaliza serviciile de curăţenie...
Andrei Creci: Nu am făcut acest lucru pentru că este o investiţie mare. Nu ştiu dacă economic este eficient, deşi sunt convins că ar fi o calitate mult mai bună. Economic, nu ştiu dacă nu vom da de două ori mai mult decât o facem cu spălătorii noştri. Este de analizat acest lucru. La fel, ar trebui să externalizăm şi paza obiectivelor noastre. De asemenea, acum, cu precădere în perioada aceasta cu epidemia de gripă, vom face dezinfecţie şi dezinfestare, doar noaptea, în toate mijloacele de transport în comun.

AGERPRES: Ministrul Finanţelor spunea recent că 80% din bugetul STB se duce pe salarii...Cum comentaţi?
Andrei Creci: Într-adevăr s-a afirmat că STB are ponderea mare din total buget pe salarii. Suntem criticaţi, dar trebuie să nu se uite că STB este un operator. El nu are alt gen de cheltuieli decât cu salariile, cu motorina, cu energia şi eventualele piese de schimb. Investiţiile care se fac, se fac din surse proprii în anumite zone unde suntem noi proprietari, dar marile investiţii pe infrastructură, pe calea de rulare, pe autobaza nouă sau depozit modernizat o face proprietarul acestora, deci Primăria. STB este un operator de prestări servicii, nu produce ceva, nu face comerţ.

AGERPRES: Ce investiţii aveţi programate pentru 2020 în vederea îmbunătăţirii transportului public de suprafaţă?
Andrei Creci: Avem o serie de investiţii programate pentru anul acesta, dar şi pentru anii următori. Acum, ca societate comercială, ne putem permite să gândim în perspectivă. Nu mai avem un buget limitat anual, putem face acorduri cadru şi contracte pe mai mulţi ani. În primul rând, am început să modernizăm peroanele pe linia tramvaiului 41, iar lungimea acestora va creşte. Este absolut necesar. În acest moment sunt peroane unde nu vor putea opri tramvaiele de 36 de metri care vor veni. Mai sunt vreo 4,5 kilometri de delimitare a amprizei de tramvai cu carosabilul, adică instalarea celebrelor garduri. Mai punem în zona Chitila, pe Camil Ressu, pe Mihai Bravu, nu peste tot, pentru că nu permite traficul.

Gardurile s-au dovedit a fi o investiţie mică, făcută cu bani puţini, dar care a făcut extraordinar de bine traficului din Capitală. Nici şoferii nu au perceput atât de grav, aşa cum de altfel ne aşteptam, pentru că nu mai pot intra pe linie. Am văzut că s-au disciplinat, iar tramvaiele, acolo unde avem garduri, merg foarte bine. Chiar primim reclamaţii că merg prea încet.

Foto:(c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În aceste condiţii, linia de tramvai mai poate deveni bandă unică pentru autobuze? E fezabil acest lucru în Capitală?
Andrei Creci: Este un studiu făcut în acest sens, dar încă nu a apărut modificarea Codului Rutier, pentru că acesta interzice ca pe calea de rulare a tramvaiului să intre altceva, în afară de Salvare, Poliţie, dar sunt zone, într-adevăr, unde autobuzul poate să meargă şi să oprească în staţia de tramvai. Vom vedea unde se poate efectiv face acest lucru. Pe linia 41 nu se poate, dar e posibil pe liniile 21,1 şi 10. Nu ştiu dacă va fi chiar o revoluţie în trafic prin acest demers, dar în mod sigur se va îmbunătăţi circulaţia. Însă nu va fi o regulă, va fi o excepţie unde se va merge aşa, pentru că nu se poate în tot Bucureştiul.

AGERPRES: Aţi anunţat anul trecut un program pentru producţia de tramvaie la uzina societăţii URAC, 18 tramvaie în perioada 2019-2021. A ieşit vreun tramvai pe porţile uzinei?
Andrei Creci: Nu a ieşit, dar e posibil să iasă în primăvara acestui an, în luna mai sper, pentru că există deja scheletul. Vom face 18 tramvaie pentru început. Dar un tramvai este greu de produs pentru că nu poţi să le ai pe toate în curtea ta. Cu cât eşti mai serios producător cu atât ai nevoie de alţii să îţi facă frânele, boghiurile, roţile, sistemele de ventilaţie. Sunt o groază de piese care nu se pot face la noi şi toate acestea durează între 6 şi 8 luni numai că să le aducă producătorul.

De asemenea, un tramvai se personalizează în funcţie de oraş şi nu mă refer doar la culoare şi la bot. Fiecare oraş are o reţea proprie. E ca o amprentă. Când o municipalitate comandă nişte tramvaie acelea se adaptează pe reţeaua pe care o deţine. De aceea vine la început un prototip, pentru că tramvaiele trebuie adaptate. În schimb, autobuzele sunt la fel, fie că le vinzi în Praga, Varşovia. Londra sau Bucureşti.

Ceea ce facem noi la URAC este un fel "Bucur - Low Floor (LF)", tramvaiul care circulă pe linia l, dar mult mai modernizat. Vor fi nişte elemente astfel încât să îl recunoşti că e un tramvai românesc. Şi nu o spun în sensul peiorativ. Un Mercedes, un BMW, un Lamborghini, toate aceste maşini le cam recunoşti, pentru că au nişte elemente ce apar şi la maşinile fabricate în anii '60, în anii '80, dar şi cele din 2000.

AGERPRES: Si care ar fi acel element de recunoaştere?
Andrei Creci: Nu vi-l pot spune acum, dar am făcut o selecţie foarte riguroasă şi pentru amenajarea interioară şi cea exterioară. Vă spun doar că va fi un tramvai mult mai aerodinamic, mult mai bine împărţit pe interior şi mult mai prietenos cu culorile, materialele vor fi mult mai bune, iar geamurile vor fi complet diferite. Bineînţeles vor avea cele 3 -4 cerinţe sine-qua-non. Dacă nu ai aer condiţionat, dacă nu ai podea coborâtă, nu ai Wi-Fi şi nu ai USB se cheamă că nu ai făcut ce trebuie pentru bucureşteni. La ora actuală avem autobuze care au reţea Wi-Fi, nu chiar în toate, dar avem o mulţime de autobuze. Din păcate nu avem aer condiţionat în toate tramvaiele. Pentru că pe unele tramvaie costă aerul condiţionat mai mult decât tramvaiul.

AGERPRES: Dacă tot aţi amintit de aer condiţionat în tramvaie, pe câte aţi instalat până în prezent?
Andrei Creci: În jur de 10 tramvaie, dar vom continua modernizarea şi instalarea aerului condiţionat pe toate tramvaiele vechi.

AGERPRES: Sunt cele pe care le-aţi pus gaj la Fisc în contul datoriei de 230 de milioane de lei?
Andrei Creci: Este primul an în care am funcţionat pe principii economice. Din punct de vedere economic, societatea faţă de regie se schimbă, şi aşteptările oamenilor faţă de tine, dar şi modul de lucru. Pe de o parte, a fost transformarea în societate comercială, iar pe de altă parte, semnarea contractului de delegare de prestare de servicii de transport public cu Autoritatea (ADITPB). Adică, noi facturăm şi primim, iar dacă facturăm şi nu primim, avem o problemă. Aşa e în economia de piaţă. Ca să ai cash-flow să poţi să cumperi motorină, pentru că nu poţi să stai la mila Primăriei o dată pe lună când îţi dă banii, trebuie să derulezi nişte activităţi care pot să îţi producă şi nişte datorii.

Unde faci cel mai uşor datorii? La stat. Acele 230 de milioane de lei erau nişte datorii la ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală n.r) din TVA. E ceva comun, iar procedura de eşalonare a acestor datorii care este prevăzută de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală presupune gajarea unor bunuri sau depunerea unei scrisori de garanţie. Noi am ales să gajăm acele bunuri. Nişte autobuze, fără Otokare, pentru că ele nu sunt în proprietatea noastră, nişte tramvaie şi clădirea, pentru că altceva nici nu avem în proprietate. Deja am început să plătim eşalonat, lunar, pe o perioadă de cinci ani şi am început să ne revenim.

ANAF, strict ca şi condiţii de "finanţare", este mai drastică decât o bancă comercială. Adică pentru o anumită sumă pe care o ai datorie la ANAF mai bine te împrumuţi la o bancă să plăteşti datoria decât să faci o reeşalonare la ANAF. Nu am vrut să ne împrumutăm la bancă, pentru că STB este o societate tânără şi dacă începem din prima cu datorii la bănci nu prea e corect... Cu toate că în curând este posibil să facem şi acest lucru, pentru că ne trebuie capital.

AGERPRES: Ce alte investiţii mai aveţi în vedere în acest an?
Andrei Creci: Mai avem un proiect pe ordinea de zi a Consiliului General care se poate realiza cu bani din Fondul de Mediu, în perspectiva ecologizării transportului public în comun. Este vorba de transformarea autobuzelor Euro 3, vechi de 15 ani, în autobuze Euro 6, pe gaz natural comprimat (GNC), care vor avea consum mult mai mic şi noxe mult mai puţine. Va costa în jur de 150.000 de euro o astfel de transformare şi vrem să facem pentru început 100 de autobuze. În banii aceştia nu numai motorul va fi schimbat ci şi interiorul - scaunele, podelele, tavanul. Alte 100 de autobuze, tot Euro 3, vrem să le transformăm în troleibuze, tot cu bani din Fondul de Mediu. Clujul a făcut acest lucru acum câţiva ani, a cumpărat autobuze second-hand şi le-a transformat în troleibuze. Primăria este autoritatea care trebuie să aplice, iar proiectul de hotărâre este de a ne da nouă mandat să derulăm acest proiect.

De asemenea, Primăria va cumpăra şi 100 de troleibuze noi. Licitaţia este destul de avansată, cred că luna viitoare ar trebui să se semneze contractul. Este vorba de troleibuze cu autonomie. Adică ai o problemă la reţea, este o avarie, este întreruptă dintr-un motiv sau altul, troleibuzul ajunge singur să se lege la fir mai departe. Are 20 de kilometri de autonomie. Iarna avem mari probleme şi cu tramvaiele şi cu troleibuzele, pentru că îngheaţă firele. Şi nu există altă modalitate, deşi lumea chiar râde de noi şi zice că suntem primitivi, decât să dăm cu băţul la fir să sară gheaţa. Anul trecut au fost astfel de probleme şi am luat decizia, pentru prima oară, să retragem troleibuzele din circulaţie pe acea perioadă de îngheţ. Există la ora actuală nişte maşini speciale care ung firele, dar sunt şi costisitoare şi trebuie să ştii foarte precis când este îngheţ ca să poţi să dai înainte pe fire. Ar trebui să cumpărăm destul de multe astfel de maşini, pentru că avem o reţea mare şi de troleibuze. Deci, cel mai eficient este să dai cu băţul.

AGERPRES: Care este stadiul licitaţiilor organizate de PMB pentru achiziţia de tramvaie, autobuze şi troleibuze?
Andrei Creci: Primăria a organizat patru licitaţii. Una pentru autobuze hibrid, care s-a încheiat şi s-a semnat contractul, iar începând din martie şi până în noiembrie vor veni toate 130. Primele două-trei vor veni chiar de la sfârşitul lunii februarie. Noi trimitem deja oamenii la instructaj la Mercedes să se obişnuiască cu ele. De asemenea, s-a reluat licitaţia pentru 100 de autobuze electrice, mai este licitaţia pe acele 100 de troleibuze şi sper să se semneze contractul cât mai repede, dar suntem într-un fel de blocaj la licitaţia pentru tramvaie. Mai trebuia să fie o licitaţie pentru autobuze GNC, dar nu s-a mai făcut, în schimb avem acest program de transformare despre care am vorbit deja, bun pentru toată lumea. Plus aceste 40 de tramvaie ale noastre, cu posibilitatea să cumpărăm până la 100, dacă avem bani şi dacă îşi dovedesc utilitatea. Sperăm să ne retehnologizăm şi la uzină ca să putem face tramvaie în condiţii economice şi chiar să vindem. Nu ştiu dacă singuri sau într-o asociere. Ideea este că şi Bucureştiul poate redeveni producător de tramvaie. Un astfel de tramvai ar putea ieşi la un preţ de 1,5 milioane de euro.

De asemenea, municipalitatea ne-a majorat capitalul social cu nişte sume de bani pentru a cumpăra teren în vederea construirii unei noi autobaze, întrucât ducem lipsă de locuri de parcare, Acum am pierdut Pipera pentru că acolo se va face spitalul Metropolitan. Avem modernizarea fostei autobaze Giurgiului şi am achiziţionat teren pentru o nouă autobază în Giuleşti. Terenul este lipit în mod fericit de fostul depou Giuleşti, care nu mai era funcţional, iar acum lucrăm la studiul de fezabilitate pentru o nouă autobază pe care vrem să o realizăm din fonduri europene sau de la Banca Europeană de Investiţii. Va fi cred cea mai modernă din ţară. Este o tendinţă la ora actuală, aş zice una firească, ca toate unităţile de exploatare să se mute la periferia oraşului, inclusiv uzina de reparaţii - URAC care ocupă 9 hectare în buricul Bucureştiului.

În acelaşi timp continuăm proiectul de relocare a depoului Victoriei din spatele Guvernului. Acela este un teren de aproape 3,5 hectare care a ajuns la noi în capitalul social cu scopul de atrage venituri suplimentare. Orice venituri suplimentare uşurează Primăria din ceea ce ar trebui să ne dea. O să facem o asociere cu un investitor prin cea mai transparentă procedură. Terenul este bine poziţionat şi regimul urbanistic este generos şi putem să facem bani pentru societatea noastră. Nu e vorba de niciun tun, pentru că nu se va vinde şi nici nu va fi ipotecat. Este vorba de o activitate comercială pe care societatea să o desfăşoare, dar încă nu avem un proiect anume.

Foto:(c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Care sunt liniile de transport profitabile şi care consideraţi că ar trebui eliminate?
Andrei Creci: Nu avem o astfel de statistică.Toate liniile sunt în acelaşi coş. Am scos linia culturală pentru că şi-a dovedit inutilitatea. În schimb, un succes este linia şcolară. Am început cu şcoala 195 din Titan, sectorul 3, cea mai mare şcoală din România, cu 5 trasee. Acum avem 12 trasee, la Şcoala Herăstrău şi la Pia Brătianu şi la încă trei şcoli din sector 6, Elena Cuza, Sf. Andrei şi 297. Este o linie normală, cu autobuze Otokar de 10 metri, cele mai micuţe, unde se urcă elevii de la şcolile respective. Avem câte un controlor pe post de baby-sitter care are grijă de ei, dar trebuie să mai angajăm oameni, pentru că avem solicitări şi de la alte şcoli. Din câte ştiu, Primăria vrea să achiziţioneze vreo 300 de microbuze şcolare, efectiv dedicate, pentru că şi autobuzele de 10 metri sunt cam mari pentru staţiile întortocheate dintre blocuri. Avem vreo 30 de staţii noi, iar în total vreo 128 de staţii.

În ceea ce priveşte linia turistică, aceasta funcţionează anual din mai până în octombrie. De ce aşa de puţin? Pentru că autobuzele nu sunt acoperite. Aşa am găsit noi să închiriem atunci la Constanţa. Acum în bugetul PMB pe lângă cele 300 de microbuze şcolare sunt şi şase Double-Deck-uri pe care o să le cumpere Primăria şi o să le opereze. STB nu are în obiectul de activitate aceste linii turistice. Cred că acestea ar putea fi profitabile dacă ar circula o perioadă mai mare de timp şi dacă ne-ar lăsa să punem publicitate, care s-a scos de câţiva ani. Noi nu introducem linii, nu facem nici măcar o staţie, doar Autoritatea stabileşte şi noi prestăm serviciile.

AGERPRES: Care este stadiul lucrărilor la linia 41? Când sa va relua circulaţia în mod normal pe Podul Grant?
Andrei Creci: Ne-am fi dorit ca până la 1 februarie să începem să circulăm pe ambele sensuri, pe Podul Grant, dar din păcate nu s-a putut. Cred că în cel mult două săptămâni se va merge pe două fire. Linia 41 a fost gâtuită în trei locuri, de lucrări care nu au fost derulate de STB. Au fost lucrările la Podul Ciurel, reabilitarea podului Grant şi staţia de metrou de la Drumul Taberei. PMB a vorbit cu constructorul ca să fie făcute în acelaşi timp în aşa fel încât linia 41 să nu fie suspendată decât o lună şi jumătate, în vara anului trecut. Acum mergem la paletă pe podul Grant, pe o singură linie, dar sperăm să revenim curând pe două linii. Sunt 22 de peroane pe linia lui 41 care trebuie modernizate. Avem şase până acum, iar termenul de finalizare este 31 decembrie 2020. Când se vor muta lucrările la Podul Grant pe sensul celălalt, circulaţia tramvaielor pe linia 41 nu va mai fi întreruptă total, ci se va merge din nou pe o singură linie.

De asemenea, ne dorim să se dea drumul la linia 5, dar din păcate nu ţine de noi, noi am vopsit stâlpii, am refăcut peroanele pe Barbu Văcărescu, dar care, ca şi acum 10 ani, nu are unde să întoarcă, în zona Băneasa. În perspectiva Euro 2020 facem împreună cu Administraţia Străzilor reabilitarea completă a căii de rulare la Depoul Vatra Luminoasă, tot ce duce la stadion.

AGERPRES: Cum staţi cu forţa de muncă la STB? Câţi angajaţi are societatea în prezent?
Andrei Creci: Suntem 11.140 de angajaţi: 1.000 la TESA, 3.300 conducători de autobuz, 554 conducători de troleibuz şi 913 vatmani. Mai avem 253 de controlori, 708 casieri, 264 la pază, 162 de spălători şi încă 3.000 de muncitori, inclusiv în uzină. Însă numărul de şoferi trebuie să crească pentru că există o normă de 2,8 şoferi la maşină. Orice mărire a parcului presupune şi o mărire de personal. Când vor fi suficienţi şoferi vor dispărea şi anomaliile precum plata de ore suplimentare, chemări din libere consecutive, pentru că sunt situaţii în care pe hârtie un şofer ia 3.000 de lei, dar unii au luat şi 9.000 de lei. Dacă am avea un număr suficient de şoferi, ar scădea cheltuielile cu aceste ore suplimentare care sunt de 100%, 150% şi chiar de 200%. De asemenea, anul acesta vrem să facem trei clase pe învăţământ dual, în sectorul 3, la fostul liceu ITB. Sper să fie şi copii doritori.

AGERPRES: Aţi distribuit cardurile de călătorie gratuite pentru pensionari?
Andrei Creci: Am început să le distribuim. Noi le dăm carduri şi ei ne fac plângere la Autoritatea de Protecţie cu Caracter personal, pentru că le luăm datele. Ei de fapt nu ar fi vrut să circule cu carduri, le era de ajuns cu talonul, dar din păcate nu se mai poate să mergi cu talonul în 2020. Statistic, sunt 500.000 de pensionari în Bucureşti şi noi plătim TVA la 500.000 de pensionari, dar până în prezent nu au aplicat toţi, ci doar vreo 260.000, dar plătim TVA la 500.000 de pensionari.

AGERPRES: La un an de la transformarea în societate, care consideraţi că sunt cele mai grave probleme cu care vă confruntaţi?
Andrei Creci: Orele pierdute în trafic. Orice minut pierdut are un echivalent în lei şi de aceea încercăm să le recuperăm de la persoanele vinovate, atunci când ele există şi sunt identificate. Le recuperăm pe cale judecătorească. Anul trecut am avut 32.000 de ore pierdute numai la tramvaie din cauza parcărilor neregulamentare. O altă problemă: infrastructura pentru tramvaie, liniile vechi, neînlocuite de ani de zile, care nu fac decât să încetinească mersul tramvaielor, dar şi lipsa efectivă a tramvaielor. Curăţenia în mijloacele de transport în comun este o altă problemă şi de aceea fac apel şi la cetăţeni, pentru că găsim orice, de la seminţe şi coji de banane, la sarmale şi prezervative.

AGERPRES: Vedeţi în viitor privatizarea STB sau o listare la bursă?
Andrei Creci: De privatizare nu se pune problema, iar o listare la bursă, nu văd cine ar investi, dacă societatea nu este profitabilă economic. Încă avem probleme de supravieţuire, în ghilimele, ca să zic aşa. Suntem nou-născuţi. Avem doar un an, abia învăţăm să mergem. Încă nu mă pot pronunţa, dar tendinţa oricărui manager şi acţionar aceasta ar trebui să fie: listarea la bursă. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)