Creştere de 6,6% în transportul aerian de pasageri pe aeroporturile din România, în T1 (INS)
Transportul aerian de pasageri înregistrat pe aeroporturile din România a crescut cu 6,6% în primul trimestru al anului, până la 4,644 milioane de persoane, faţă de 4,356 milioane consemnate în aceeaşi perioadă a anului 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii, în primele trei luni din 2019, atât transportul comercial internaţional de pasageri, cât şi transportul de mărfuri (inclusiv poştă) al aeroporturilor deţine ponderea cea mai însemnată în total, astfel: transportul de pasageri - de 87,1% la pasageri îmbarcaţi şi 86,1% la pasageri debarcaţi; transportul de mărfuri (inclusiv poştă) - de 98,3%, atât la mărfuri încărcate, cât şi la mărfuri descărcate.
Datele INS relevă faptul că ponderile cele mai mari în ceea ce priveşte transportul de pasageri şi mărfuri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă - Bucureşti, Avram Iancu - Cluj-Napoca şi Traian Vuia - Timişoara.
Activitatea aeroporturilor care au înregistrat cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri şi mărfuri se prezintă după cum urmează: Henri Coandă - Bucureşti - cu 1,539 milioane de pasageri îmbarcaţi şi 1,446 milioane de pasageri debarcaţi, respectiv 4.371 tone mărfuri încărcate şi 4.920 tone mărfuri descărcate; Avram Iancu - Cluj-Napoca cu 294.300 de pasageri îmbarcaţi şi 268.700 pasageri debarcaţi, respectiv 344 tone mărfuri încărcate şi 490 tone mărfuri descărcate; Traian Vuia - Timişoara, cu 172.700 pasageri îmbarcaţi şi 162.300 pasageri debarcaţi, respectiv 435 tone mărfuri încărcate şi 829 tone mărfuri descărcate.
În transportul internaţional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine (de unde provin pasagerii debarcaţi în România), stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, sunt: Londra - Luton (202.573 de pasageri), Milano-Bergamo (99.570 pasageri), Munchen (84.707 pasageri), Tel Aviv (76.630 pasageri), Viena (73.209 pasageri), Roma - Ciampino (65.464 pasageri), Madrid - Barajas (63.450 pasageri), Istanbul - Ataturk (60.655 pasageri), Bologna (50.151 pasageri) şi Paris - Charles de Gaulle (48.093 pasageri).
În ceea ce priveşte îmbarcările, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru: Londra-Luton (223.692), Milano-Bergamo (110.716), Munchen (93.419), Tel Aviv (80.017), Viena (77.439), Roma - Ciampino (70.058), Madrid - Barajas (66.938), Istanbul - Ataturk (57.945), Bologna (54.595) şi Amsterdam - Schipol (53.270).
Potrivit sursei citate, principalele ţări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcaţi în România au fost: Italia - cu 369.636 de pasageri, Regatul Unit al Marii Britanii (335.724), Germania (275.106), Spania (157.073), Franţa (120.271), Israel (80.112), Austria (73.209), Belgia (70.012), Turcia (69.179) şi Olanda (64.797).
Totodată, după ţara de destinaţie, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru: Italia (409.898), Regatul Unit al Marii Britanii (371.550), Germania (308.845), Spania (169.653), Franţa (126.015), Israel (83.456), Austria (77.439), Belgia (77.221), Olanda (75.322) şi Turcia (65.905).
Cele mai însemnate ponderi în transportul intern au fost înregistrate pentru aeroporturile: Henri Coandă - Bucureşti, Traian Vuia - Timişoara şi Avram Iancu - Cluj-Napoca.
În trafic intern, activitatea principalelor aeroporturi româneşti se prezintă astfel: Henri Coandă - Bucureşti a realizat 49,4% în numărul total de pasageri îmbarcaţi, 10,4% în total tone mărfuri încărcate şi 46,4% în numărul total de zboruri; Traian Vuia - Timişoara cu 17,6% în numărul total de pasageri îmbarcaţi, 56,3% în total tone mărfuri încărcate şi 14% în numărul total de zboruri; Cluj-Napoca cu 14,9% în numărul total de pasageri îmbarcaţi, 33,3% în total tone mărfuri încărcate şi 14,3% în numărul total de zboruri. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și mai mult orez (INS)
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și produse din cereale, însă a crescut consumul de orez, potrivit datelor publicate în luna ianuarie 2025 de Institutul Național de Statistică (INS). Consumul mediu anual de cereale și produse din cereale în echivalent boabe a fost de 198,5 kilograme/locuitor, față de
Urtoi (CNIR): Proiectul autostrăzii A8 a ajuns într-un impas pe tronsonul Lețcani-Ungheni
Cătălin Urtoi, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a anunțat că proiectul autostrăzii A8, care leagă estul de vestul țării, a ajuns într-un impas. Potrivit sursei citate, 'se întârzie prea mult cu predarea documentației către Consiliul de Administrație' pentru
Mititelu(ASF): 2024 a fost probabil cel mai bun din ultimii 5 - 10 ani ai pieței de asigurări
Anul 2024 a fost cel mai bun pentru piața asigurărilor din ultimii 5 - 10 ani, estimarea fiind de creștere cu 11 - 12%, a declarat, pentru AGERPRES, Sorin Mititelu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și coordonator al sectorului Asigurări - Reasigurăƒri. '2024 a fost un an bun, chiar foarte bun pentru piața
ONRC: Peste 6.000 de societăți cu capital străin au fost înființate în 2024
Un număr de 6.084 de societăți cu capital străin au fost înființate în România în 2024, în scădere cu 13,21% comparativ cu anul anterior, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele 6.084 de societăți noi aveau un capital social subscris în
Burduja: Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României
Toate investițiile în energie curată vor continua și vom absorbi toți banii europeni disponibili, însă, în același timp, tranziția energetică trebuie să fie pragmatică și sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian
Patronatele din industria ospitalității solicită majorarea bugetului de promovare turistică a României la 4 milioane de euro în 2025
Patronatele din industria ospitalității solicită autorităților majorarea bugetului de promovare turistică a României pentru 2025 la cel puțin 4 milioane de euro, de la 1,1 milioane de euro în 2024, participarea la cele mai importante târguri de profil din lume și înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național
Posibile reluări ale proceselor de dezvoltare la culturile de rapiță,orz și grâu de toamnă, pe fondul temperaturilor mai ridicate (agrometeo)
Procesele de creștere și dezvoltare la culturile de rapiță, orz și grâu de toamnă s-ar putea relua lent, în special în zonele de câmpie, datorită regimului termic din aer și sol mai ridicat decât în mod normal, potrivit prognozei agrometeorologice emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) până pe 7 februarie.
Burduja: Bugetul în energie e cu peste 152% mai mare; majoritatea creditelor bugetare merg pe proiectele din fonduri nerambursabile
Ministerul Energiei are în 2025 un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut, iar cea mai mare parte a creditelor bugetare merge pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja. 'Avem un buget bazat pe responsabilitate și pr
Tanczos: România a lăsat în urmă șapte state membre, care au PIB per capita mai mic
România a lăsat deja în urmă șapte state membre care au Produsul Intern Brut per capita mai mic decât cel din România și suntem în urcare, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Dacă ne uităm la Produsul Intern Brut și la recuperarea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniu
Tanczos Barna: Săptămânile viitoare vom ieși cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto
Ministerul Finanțelor urmează să iasă săptămânile viitoare cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto, a anunțat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Statul trebuie să se pregătească pentru aceste noi provocări, nu doar în perspectiva campaniei electorale, ci și în perspectiva oricăr
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de peste 8 miliarde lei de la bănci, în februarie
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna februarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 840 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 8,04 miliarde lei, este cu 2,27 m
Ministrul Finanțelor: Noi nu calculăm nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Autoritățile nu calculează majorări de taxe sau de impozite în acest an, iar instituțiile sunt sub presiune constantă pentru a realiza partea de venituri, dar și pentru a ține cheltuielile sub control, a afirmat sâmbătă ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Noi nu calculăm cu nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Tanczos: Bucureștiul contribuie la Fondul Național de Solidaritate; și-a dat seama că țara are Capitală și nu Capitala are țară
Bucureștiul va contribui anul acesta la Fondul Național de Solidaritate în ceea ce privește cele 14 procente cu care fiecare primărie, indiferent cât e de mare sau cât e de mică, a contribuit ani de zile în acest fond, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern.
Tanczos: Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile
Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile, iar acele contracte trebuie renegociate, regândite de manageri raționali și de lideri de sindicat raționali și responsabili, a declarat sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. El a răspuns astf
Ministrul Finanțelor: Industria alimentară nu produce suficient; va fi nevoie de programe de susținere chiar peste fondurile europene
Industria alimentară din România are nevoie de programe de susținere și în anii următori, chiar peste fondurile europene, pentru că nu produce suficient, iar anul acesta vor fi două-trei scheme noi pentru zootehnie, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul susținut la Palatul Victoria, după aprobarea bugetului pe