logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Lazea (BNR): Taxa pe active ar putea reduce profitabilitatea sistemului bancar din România sub media europeană

Imagine din galeria Agerpres

Profitabilitatea sistemului bancar din România este - înainte de impunerea taxei pe active - mai bună decât media europeană, dar nu excepţională, însă impunerea acestei taxe ar putea să o transforme din mai bună în mai slabă decât media europeană şi, de asemenea, nu ar fi exclus, în acest scenariu, să asistăm la câteva ieşiri de bănci din România, susţine economistul şef al Băncii Naţionale a României, într-un articol publicat pe pe blogul Opinii BNR.

"Atacul declanşat asupra băncilor - concretizat în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.114/2018 şi de un set de trei legi aflate în dezbatere în Parlament - are la bază o premisă fundamentală: aceea că băncile comerciale prezente în România au o profitabilitate mai mare decât omoloagele lor din alte state europene. Din această premisă - dacă este adevărată - pot decurge două concluzii: noile prevederi legale nu vor determina băncile să-şi reducă activitatea în România ('nu pleacă câinele de la măcelărie'); băncile vor accepta, fără entuziasm, să-şi reducă marja de profit, dând credite mai ieftine. Dar ce se întâmplă dacă premisa este greşită, iar băncile din România nu sunt mai profitabile decât cele din Uniunea Europeană? Mai sunt valabile în acest caz cele două concluzii?", se întreabă Valentin Lazea.

El afirmă că, pentru a face comparaţii internaţionale, sursa cea mai credibilă o constituie Consolidated Banking Data produsă de Banca Centrală Europeană. În această bază de date, profitabilitatea sistemelor bancare din statele UE este comparată prin intermediul a trei indicatori: randamentul activelor (return on assets, ROA); randamentul capitalului (return on equity, ROE); raportul cost/venituri (cost to income ratio). Lazea le analizează pe rând, evidenţiind poziţiile băncilor din România.

Astfel, referitor la Randamentul activelor (ROA), Valentin Lazea menţionează că acest indicator arată cât câştigă sistemul bancar dintr-o ţară într-un an de zile, raportat la volumul total al banilor pe care respectivul sistem i-a dat cu împrumut (prin credite către firme şi populaţie) sau i-a investit (în imobile, titluri de stat etc.).

Valentin Lazea a calculat, pe baza datelor Băncii Centrale Europene (BCE), media ROA pe ultimii zece ani pentru care există date disponibile (2008-2017), pentru un număr de 26 de state europene (băncile din Grecia şi Croaţia au fost excluse din calcul din cauza seriei incomplete de state). El susţine că o observaţie importantă este legată de metodologia BCE: această instituţie ia în calcul toate băncile dintr-o ţară. În schimb, în metodologia utilizată de Autoritatea Bancară Europeană (ABE), pentru statele cu sisteme bancare mici, precum România şi majoritatea celor care au aderat după 2003, se iau în calcul doar cifrele aferente primelor trei bănci ca mărime. Ori, aceste trei bănci sunt, prin definiţie, mai profitabile decât media băncilor din ţara respectivă. Ceea ce înseamnă că, pentru România şi majoritatea statelor din estul Uniunii Europene, indicatorii calculaţi de ABE sunt supraevaluaţi, adică arată o profitabilitate mai mare decât a sistemului bancar naţional, observaţie valabilă şi în cazul celorlalţi doi indicatori, randamentul capitalului, respectiv raportul cost/venituri.

Potrivit economistului şef al BNR, pe aceşti zece ani (2008-2017), băncile din România se situează, în medie, pe locul 8 din 26 în ceea ce priveşte indicatorul randamentelor activelor, cu o valoare de 0,439%, ceea ce înseamnă că 100 de lei daţi cu împrumut/investiţi de sistemul bancar au generat un profit mediu de aproximativ 44 bani/an.

"Prin urmare, nu este adevărat că România înregistrează cea mai mare profitabilitate a băncilor, cel puţin prin prisma indicatorului ROA. La valoarea medie de 0,439 a acestuia făceau referire şi comunicatele Asociaţiei Bancare a Băncilor, atunci când încercau să arate că o taxare a activelor bancare cu o rată trimestrială de 0,3% (adică de 1,2% pe an) ar produce pierderi sistemului bancar, fiind mai mare decât rata istorică a randamentului activelor. În treacăt fie spus, nici chiar sistemul bancar cel mai profitabil conform acestui indicator, cel din Cehia, nu ar face faţă unei asemenea rate a taxării", spune Lazea.

Conform economistului şef al băncii centrale, este adevărat că, în privinţa ROA, băncile din România s-au situat pe poziţii fruntaşe (locul 4 în 2017, locul 3 în 2015), dat tot atât de adevărat este că după criza financiară internaţională ele s-au situat pe poziţii codaşe (locul 27 în 2014, locul 22 în 2012).

"Dar adevărata întrebare pe care ar trebui să şi-o pună decidenţii români - guvernanţi şi parlamentari - este în ce măsură băncile din România, după impunerea taxei pe active bancare prevăzute în OUG 114/2018, vor mai dori să-şi continue activitatea în această ţară? Dacă, chiar înainte de impunerea taxei, era mai rentabil să desfăşoare activitatea bancară în alte state estice (Cehia, Bulgaria, Polonia, Slovacia), nu va fi acest lucru cu atât mai atractiv după impunerea taxei? Sau, de ce ar prefera o bancă să facă business în România, unde obţine un câştig anual aproximativ egal cu cel pe care l-ar putea obţine în Suedia, Luxemburg sau Finlanda, în condiţiile unui risc de ţară mult mai redus?", se întreabă Valentin Lazea.

Potrivit analizei, randamentul capitalului arată profitul anual obţinut de sistemul bancar ca procent din capitalul investit. De exemplu, un ROE de 12,5 înseamnă că se va recupera capitalul investit în circa 8 ani, un ROE de 5 înseamnă că va dura 20 de ani recuperarea capitalului. România, având un ROE mediu de 3,929 pe ultimii zece ani, arată posibililor investitori că, în această ţară, înainte de introducerea taxei pe active bancare, capitalul investit se recupera în circa 25 de ani. Este evident acum de ce un număr semnificativ de bănci, venite în România după 2004, nu au ajuns încă la recuperarea capitalului investit (break-even point).

"Şi, la fel ca în cazul ROA, se naşte întrebarea: de ce ar prefera un investitor (vechi sau nou) să aducă banii în sistemul bancar din România, când ar putea să o facă, cu randamente mai bune, în statele din est (Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria) sau în state cu risc mult mai mic (Suedia, Finlanda, Luxemburg)?", scrie Valentin Lazea.

În ceea ce priveşte raportul cost/venituri (Cost/Income Ratio) media 2008-2017, acest indicator arată câţi euro s-au cheltuit de către bănci sub formă de cheltuieli operaţionale (salarii, chirii, echipamente, utilităţi etc.) pentru a genera venituri operaţionale de 100 de euro. Pe media ultimilor zece ani, România ocupă locul 10 într-un asemenea clasament, cu cheltuieli operaţionale de 54,436 lei la fiecare 100 de lei generaţi ca venituri operaţionale. Aşadar, o performanţă mult mai slabă decât Malta, unde băncile cheltuiesc doar 35 de euro pentru a genera venturi de 100 de euro, dar mult mai bună decât în Irlanda, unde băncile cheltuiesc 94 de euro pentru a genera venturi de 100 de euro.

"Din analiza celor trei indicatori prezentaţi, rezultă că profitabilitatea sistemului bancar din România este - înainte de impunerea taxei pe active - mai bună decât media europeană, dar nu excepţională. Impunerea taxei pe activele bancare ar putea să o transforme din mai bună în mai slabă decât media europeană. Nu ar fi exclus, în acest scenariu, să asistăm la câteva ieşiri de bănci din România (chiar dacă nu a celor de talie mare). Este cazul să ne întrebăm dacă asta dorim, într-o ţară care oricum este subcapitalizată şi sub-bancarizată. Şi ar fi naiv să credem că băncile-mamă din Europa nu îşi fac astfel de calcule precum cele prezentate de noi, într-o Europă în care capitalul circulă liber", susţine Valentin Lazea.

De asemenea, el trece la analiza celei de a doua consecinţe presupuse de decidenţii români: aceea că băncile din România, fiind foarte profitabile, vor accepta să dea credite cu dobânzi mult mai scăzute. Lazea menţionează că dobânda la credite are două componente: dobânda ROBOR plus o anumită marjă care diferă în funcţie de bancă şi de client. Potrivit economistului şef al BNR, plafonarea de facto, prin taxare diferenţiată fie a ROBOR, fie a marjei, în afară de faptul că îngreunează transmiterea politicii monetare, constituie şi o încălcare a mecanismelor de piaţă.

"Chiar dacă marja are o componentă subiectivă, ea reflectă două elemente obiective: nişte indicatori macroeconomici mai slabi în România decât în alte state (cea mai mare inflaţie, al doilea deficit de cont curent, al doilea deficit bugetar din UE-28), respectiv un risc de ţară crescut derivat dintr-o legislaţie non-europeană şi neprietenoasă cu creditorii (cele trei legi din parlament), dintr-o legislaţie europeană şi neprietenoasă cu creditorii (Legea insolvenţei), dintr-o legislaţie care nu se aplică (Legea 31/1990) sau dintr-o legislaţie intempestivă, care ia prin surprindere pe toată lumea (OUG 114/2018)", spune Valentin Lazea.

El afirmă că toate acestea au un cost. Şi, dacă ROBOR ar fi diminuat/redefinit, ar fi naiv să credem că băncile nu vor proceda la o creştere a marjei, care să le permită păstrarea unei profitabilităţi oricum diminuată ca efect al aplicării taxei pe activele bancare.

"Pentru cei care au ajuns în acest punct cu lectură şi care consideră că tot ce am scris reprezintă o nouă încercare a celor de la BNR de a se erija în apărarea băncilor, îi rog să se situeze deasupra acestui partizanat îngust şi să se întrebe: ce este mai bine pentru România pe termen lung? Un sistem bancar puternic, profitabil, furnizor de capital pentru investiţii sau un sistem bancar slab, clientelar, alimentând consumul dar nu şi dezvoltarea ţării? Iar cei - puţini - care vor fi în stare să judece obiectiv, să vină să critice", mai spune Valentin Lazea.

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Naţională a României dezbat principalele evoluţii macroeconomice şi financiare locale şi internaţionale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziţia oficială a Băncii Naţionale a României şi nu implică sau angajează în niciun fel această instituţie. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)

Afisari: 20

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Economic 25-04-2025 11:15

Aproape 80% dintre români ar cumpăra pui cu creștere lentă, dar spun că nu găsesc suficiente informații (studiu)

Peste 80% dintre români consumă carne de pui cel puțin o dată pe lună, consolidându-i poziția ca aliment de bază, iar 76% dintre ei spun că ar cumpăra pui crescut lent, dacă ar avea acces facil la acest produs în magazine, relevă un studiu dat vineri publicității. Carnea de pui rămâne un aliment esențial în dieta

Economic 25-04-2025 11:05

Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,4% în martie

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna martie 2025 cu 0,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 629,084 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,9% (2,9% în termeni reali), conform datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Depozitele

Economic 25-04-2025 10:55

Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,8% în luna martie 2025

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut cu 0,8% în luna martie 2025, față de februarie a.c., (0,5% în termeni reali), până la nivelul de 423,567 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 70,0% în volumul tot

Economic 25-04-2025 09:55

ANOFM va organiza cursuri de formare profesională pentru 1.395 de persoane, în luna mai

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza, în cursul lunii mai, 94 de programe de formare profesională pentru un număr de 1.395 persoane. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis vineri AGERPRES, cei interesați beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizat

Economic 25-04-2025 09:50

Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a scăzut cu 4,2% în primele două luni ale acestui an

Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în primele două luni din acest an, față de perioada similară din 2024, atât ca serie brută cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4%, arată datele publicate, vineri, de Institutul

Economic 25-04-2025 09:30

INS: Creștere ușoară a afacerilor din serviciile de piață prestate întreprinderilor, la finalul primelor două luni

Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate întreprinderilor a crescut ușor, cu 0,1%, ca serie brută, în primele două luni din 2025 față de perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în intervalul 1 ianuarie - 28 februarie, anul curent, au fo

Economic 24-04-2025 19:30

ONRC: 1.628 de firme și PFA au intrat în insolvență în primul trimestru din 2025, în scădere cu 9,7%

Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în primul trimestru din 2025 a fost de 1.628, în scădere cu 9,71% față de perioada similară din 2024, când au fost înregistrate 1.803 insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Economic 24-04-2025 17:33

Consiliul Economic și Social invită candidații la Președinția României la o dezbatere electorală

Consiliul Economic și Social îi invită pe candidații la Președinția României la o dezbatere electorală, miercuri, 30 aprilie 2025, la sediul CES, pentru a-și prezenta viziunea într-un dialog reprezentanții organizațiilor patronale, sindicale și neguvernamentale. 'În fața provocărilor actuale cu care se confruntă societatea româ

Economic 24-04-2025 16:20

Bugetul AFM pentru 2025 depășește 16,42 miliarde de lei și include finanțarea a 7 noi programe (minister)

Bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), pentru anul 2025, va fi depăși 16,42 miliarde de lei, în creștere cu aproape 18% față de suma din anul anterior, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), transmis joi AGERPRES. 'Bugetul AFM aprobat astăzi (în ședința de Guvern, n.r.) este unul isto

Economic 24-04-2025 15:43

România va avea un Program Național de Achiziții Ecologice pentru perioada 2025-2030

Guvernul a aprobat, joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Programul Național de Achiziții Ecologice (PNAE) 2025-2030, prin care va fi stimulată achiziționarea la nivel de administrație centrală și locală a produselor, serviciilor și lucrărilor cu un impact redus asupra mediului, informează ministerul de resort, într-un comunicat de presă

Economic 24-04-2025 15:16

Companiile, reticente să apeleze la transportul multimodal, din cauza infrastructurii de transport inadecvată și a lipsei de terminale moderne (studiu)

Companiile sunt reticente să apeleze la transportul multimodal, având în vedere infrastructura de transport inadecvată, lipsa unor terminale multimodale moderne conectate la toate modurile de transport, lipsa unor lanțuri logistice multimodale și a unor depozite pentru containere, costurile mari de transport și de transfer, timpul de tranzit ridicat și navigabili

Economic 24-04-2025 14:40

UPDATE Trafic feroviar reluat în condiții normale în gara Brașov

Circulația feroviară a fost reluată la ora 13:40, în condiții normale de trafic, pe raza stației CF Brașov, inclusiv pe intervalele CF Dârste - Brașov și Brașov - Bod, a anunțat joi CFR SA. 'Regretăm disconfortul creat și asigurăm călătorii de faptul că personalul feroviar al SRCF Brașov a depus toate eforturile necesare pentru finalizarea operativă

Economic 24-04-2025 14:06

Burduja: Guvernul pregătește un sistem de compensații financiare ce vor fi acordate persoanelor vulnerabile pentru cheltuielile cu energia electrică

Guvernul României pregătește un sistem prin care persoanele vulnerabile vor primi compensații financiare directe pentru cheltuielile cu energia electrică după data de 1 iulie 2025 și, în același timp, românii pot beneficia deja de prețuri corecte prin piața concurențială, a scris joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare publicată pe p

Economic 24-04-2025 13:33

Leul s-a apreciat, joi, în raport cu euro, dar a scăzut față de dolarul american

Moneda națională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 4,9772 lei, în scădere cu 0,03 bani (-0,01%) față de cotația precedentă, de 4,9775 lei. În schimb, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,3734 lei, &i

Economic 24-04-2025 13:20

Akos Molnar (Tușnad): Reducerea valorii voucherelor de vacanță pune frână pe turismul intern

Măsurile de reducere a valorii voucherelor de vacanță pun frână pe turismul intern, iar diminuarea pieței interne ar putea fi compensată prin atragerea turiștilor străini, a afirmat, joi, directorul general al societății Tușnad SA, Akos Molnar, la un eveniment de specialitate. ''Cu măsurile de reducere a valorii voucherelor se pu