ANRE: România trebuie să decidă urgent ce va face cu gazele din Marea Neagră
România trebuie să decidă de urgenţă dacă doreşte să utilizeze gazele din Marea Neagră în industria autohtonă sau doar vrea să obţină venituri din tranzitul acestor gaze pe teritoriul ţării noastre, a declarat, miercuri, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), într-o conferinţă pe tema strategiei energetice a României.
"Este crucial să ştim cum va arăta economia României în 2030 sau 2050 şi o eventuală strategie energetică să se bazeze pe această viziune economică. Pentru că este un lucru să ai câteva milioane de consumatori - de energie electrică, gaze, energie termică, nu contează despre ce vorbim - şi să modelezi un sistem energetic pe un consum majoritar casnic şi este alt lucru să ai o economie bazată pe servicii şi iarăşi este un alt lucru dacă te gândeşti că ai vrea să ai o industrie care consumă cantităţi importante din energie", a arătat oficialul ANRE.
El a precizat că România va avea foarte multe de câştigat dacă va fi luată decizia de extracţie a gazelor din Marea Neagră.
"Este evident că aceste proiecte vin cu un plus, fie că vorbim de extracţia de gaze din Marea Neagră, fie că vorbim de conducta BRUA. Cu un plus de producţie de gaze, cu un plus de resursă de gaze, dacă vorbim despre BRUA. Şi ar trebui să ne decidem ce ar trebui să facem cu acest surplus de gaze. Vrem doar să treacă prin România înspre vest sau sud, nu contează, sau am dori să se consume acele gaze în România. Evident că şi un tranzit de gaze aduce plus valoare României, dar dacă acele gaze se consumă în industrie şi se produce ceva, acea plus valoare este incomparabil mai mare decât nişte servicii simple de tranzit", a susţinut Nagy-Bege.
Potrivit acestuia, o decizie în acest sens trebuie luată urgent, întrucât producţia de gaze din Marea Neagră este aşteptată să înceapă în 2020-2021.
El a mai spus că România ar trebui să aibă propria viziune şi strategie de dezvoltare, nu să se limiteze la a se plia pe ce se decide la Comisia Europeană sau în alte foruri externe.
"Mi-aş mai dori un lucru de la această strategie: cooperare sau implicare. Având în vedere că, în final, din ce ştiu, această strategie va fi aprobată prin hotărâre de Guvern, mi-aş dori ca acel vot în Guvern să nu fie doar o ridicare de mână din partea celorlalte ministere. Mi-aş dori să fie implicate şi celelalte ministere", a arătat vicepreşedintele ANRE.
Anterior, în aceeaşi conferinţă, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că România ar putea folosi o parte din gazele din Marea Neagră pentru a produce electricitate într-o nouă centrală la Deva, zonă pe unde va trece şi viitoarea conductă BRUA.
La Deva există deja o termocentrală unde se utilizează huilă extrasă din Valea Jiului. Vişan a argumentat că există un dezechilibru de producţie a energiei între partea de nord şi cea de sud a ţării.
"Pe lângă capacitatea de la Iernut (centrală pe care o construieşte Romgaz - n.r.), va trebui să păstrăm unul-două grupuri pe cărbune la Deva, în funcţie de constrângerile de mediu, dar, foarte important, să dezvoltăm o investiţie nouă acolo, un ciclu mixt, similar cu cel de la Iernut, pe gaze, în contexul derulării proiectului BRUA, care va trece prin acea zonă. Folosirea gazelor din Marea Neagră trebuie să o asigurăm şi în aceste capacităţi", a mai spus Vişan.
El a dat asigurări că Ministerul Energiei va finaliza noua strategie energetică a României până la sfârşitul acestui an. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și mai mult orez (INS)
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și produse din cereale, însă a crescut consumul de orez, potrivit datelor publicate în luna ianuarie 2025 de Institutul Național de Statistică (INS). Consumul mediu anual de cereale și produse din cereale în echivalent boabe a fost de 198,5 kilograme/locuitor, față de
Urtoi (CNIR): Proiectul autostrăzii A8 a ajuns într-un impas pe tronsonul Lețcani-Ungheni
Cătălin Urtoi, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a anunțat că proiectul autostrăzii A8, care leagă estul de vestul țării, a ajuns într-un impas. Potrivit sursei citate, 'se întârzie prea mult cu predarea documentației către Consiliul de Administrație' pentru
Mititelu(ASF): 2024 a fost probabil cel mai bun din ultimii 5 - 10 ani ai pieței de asigurări
Anul 2024 a fost cel mai bun pentru piața asigurărilor din ultimii 5 - 10 ani, estimarea fiind de creștere cu 11 - 12%, a declarat, pentru AGERPRES, Sorin Mititelu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și coordonator al sectorului Asigurări - Reasigurăƒri. '2024 a fost un an bun, chiar foarte bun pentru piața
ONRC: Peste 6.000 de societăți cu capital străin au fost înființate în 2024
Un număr de 6.084 de societăți cu capital străin au fost înființate în România în 2024, în scădere cu 13,21% comparativ cu anul anterior, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele 6.084 de societăți noi aveau un capital social subscris în
Burduja: Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României
Toate investițiile în energie curată vor continua și vom absorbi toți banii europeni disponibili, însă, în același timp, tranziția energetică trebuie să fie pragmatică și sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian
Patronatele din industria ospitalității solicită majorarea bugetului de promovare turistică a României la 4 milioane de euro în 2025
Patronatele din industria ospitalității solicită autorităților majorarea bugetului de promovare turistică a României pentru 2025 la cel puțin 4 milioane de euro, de la 1,1 milioane de euro în 2024, participarea la cele mai importante târguri de profil din lume și înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național
Posibile reluări ale proceselor de dezvoltare la culturile de rapiță,orz și grâu de toamnă, pe fondul temperaturilor mai ridicate (agrometeo)
Procesele de creștere și dezvoltare la culturile de rapiță, orz și grâu de toamnă s-ar putea relua lent, în special în zonele de câmpie, datorită regimului termic din aer și sol mai ridicat decât în mod normal, potrivit prognozei agrometeorologice emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) până pe 7 februarie.
Burduja: Bugetul în energie e cu peste 152% mai mare; majoritatea creditelor bugetare merg pe proiectele din fonduri nerambursabile
Ministerul Energiei are în 2025 un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut, iar cea mai mare parte a creditelor bugetare merge pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja. 'Avem un buget bazat pe responsabilitate și pr
Tanczos: România a lăsat în urmă șapte state membre, care au PIB per capita mai mic
România a lăsat deja în urmă șapte state membre care au Produsul Intern Brut per capita mai mic decât cel din România și suntem în urcare, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Dacă ne uităm la Produsul Intern Brut și la recuperarea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniu
Tanczos Barna: Săptămânile viitoare vom ieși cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto
Ministerul Finanțelor urmează să iasă săptămânile viitoare cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto, a anunțat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Statul trebuie să se pregătească pentru aceste noi provocări, nu doar în perspectiva campaniei electorale, ci și în perspectiva oricăr
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de peste 8 miliarde lei de la bănci, în februarie
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna februarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 840 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 8,04 miliarde lei, este cu 2,27 m
Ministrul Finanțelor: Noi nu calculăm nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Autoritățile nu calculează majorări de taxe sau de impozite în acest an, iar instituțiile sunt sub presiune constantă pentru a realiza partea de venituri, dar și pentru a ține cheltuielile sub control, a afirmat sâmbătă ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Noi nu calculăm cu nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Tanczos: Bucureștiul contribuie la Fondul Național de Solidaritate; și-a dat seama că țara are Capitală și nu Capitala are țară
Bucureștiul va contribui anul acesta la Fondul Național de Solidaritate în ceea ce privește cele 14 procente cu care fiecare primărie, indiferent cât e de mare sau cât e de mică, a contribuit ani de zile în acest fond, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern.
Tanczos: Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile
Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile, iar acele contracte trebuie renegociate, regândite de manageri raționali și de lideri de sindicat raționali și responsabili, a declarat sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. El a răspuns astf
Ministrul Finanțelor: Industria alimentară nu produce suficient; va fi nevoie de programe de susținere chiar peste fondurile europene
Industria alimentară din România are nevoie de programe de susținere și în anii următori, chiar peste fondurile europene, pentru că nu produce suficient, iar anul acesta vor fi două-trei scheme noi pentru zootehnie, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul susținut la Palatul Victoria, după aprobarea bugetului pe