Nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile de la bugetul Uniunii Europene creşte de la un an la altul, iar nivelul record al datoriei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inflaţia ridicată, toţi aceşti factori duc la riscuri financiare din ce în ce mai mari pentru bugetul UE, este concluzia raportului special publicat joi de Curtea de Conturi Europeană (ECA).

În opinia Curţii, conturile UE aferente exerciţiului financiar 2023 oferă o imagine corectă şi fidelă, iar partea de venituri poate, de asemenea, fi considerată lipsită de eroare. În schimb, nivelul de eroare pe partea de cheltuieli (191,2 miliarde de euro) a crescut la 5,6% (faţă de 4,2% în 2022 şi 3% în 2021).

Potrivit auditorilor, acest lucru este îngrijorător şi, în plus, există nereguli care afectează o parte din cei 48 miliarde de euro cheltuiţi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), principalul pilon al pachetului NextGenerationEU (NGEU) de redresare post-pandemie. Auditorii au detectat cazuri în care s-au făcut plăţi deşi nu erau îndeplinite toate condiţiile necesare. Pe lângă aceasta, sistemele de control naţionale erau deficiente.

"Ne apropiem cu paşi repezi de mijlocul perioadei financiare 2021-2027 şi constatările raportului nostru anual scot în evidenţă provocările uriaşe cu care se confruntă bugetul UE, inclusiv nivelurile ridicate ale cheltuielilor neconforme. "Aceste provocări ne reamintesc cât de mult avem nevoie de structuri solide de control şi de asigurare a răspunderii, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, dacă ne dorim să menţinem încrederea cetăţenilor şi să protejăm viitoarele bugete ale UE", a declarat Tony Murphy, preşedintele Curţii, citat într-un comunicat al ECA.

La fel ca în ultimii patru ani, auditorii concluzionează că nivelul de eroare a fost semnificativ şi generalizat. Ei au emis, în consecinţă, o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE din 2023.

Creşterea substanţială a ratei de eroare estimate se explică în principal, potrivit auditorilor, prin erorile din cheltuielile pentru coeziune.

"Vorbim în acest caz de o rată de 9,3% pentru 2023 faţă de 6,4% în 2022. De ce atâtea dificultăţi în a finanţa aşa cum trebuie proiectele de coeziune? Auditorii ne spun că un rol îl are aici presiunea asupra administraţiilor naţionale de a cheltui rapid banii din fonduri UE aflate în concurenţă unele cu altele. Întrucât proiectele afectate de eroare sunt similare celor finanţate prin MRR şi sunt adesea controlate de aceleaşi organisme naţionale, auditorii atrag atenţia asupra riscului ca tipuri similare de erori să se regăsească şi în cheltuielile din MRR. Trebuie precizat însă că, în cazul MRR, respectarea normelor UE şi a celor naţionale nu este o condiţie prealabilă pentru efectuarea plăţilor către statele membre. Acest aspect nu este deci verificat sistematic", se menţionează în comunicat.

Anul 2023 a fost al treilea an de implementare a MRR, mecanism prin care ţările din UE primesc fonduri dacă îndeplinesc anumite jaloane sau ţinte predefinite. În 2023 au fost efectuate 23 de plăţi de grant către 17 state membre.

Auditorii au constatat că aproximativ o treime din aceste plăţi de grant din MRR nu respectau regulile şi condiţiile aplicabile. Ca rezultat, 6 plăţi au fost afectate de erori semnificative. Auditorii au identificat şi cazuri în care jaloanele şi ţintele nu fuseseră bine concepute. Ei scot la lumină şi probleme persistente legate de fiabilitatea informaţiilor pe care statele membre le-au inclus în declaraţiile lor de gestiune. În consecinţă, Curtea a exprimat o opinie cu rezerve referitoare la cheltuielile din MRR.

Potrivit auditorilor, cifrele din bugetul UE ne arată probleme care trebuie studiate cu cea mai mare atenţie. Valoarea totală a angajamentelor restante - care sunt obligaţii viitoare de plată dacă sumele nu sunt dezangajate - a atins un nivel record de 543 miliarde de euro la sfârşitul anului 2023 (în 2022: 452,8 miliarde de euro). Între timp, datoria UE a crescut vertiginos la 458,5 miliarde de euro în 2023 (2022: 348 de miliarde de euro, adică o creştere de 32%), în principal din cauza împrumuturilor contractate pentru NGEU, în valoare de 268,4 miliarde de euro.

"Datoria UE este acum de două ori mai mare decât în 2021 (când se ridica la 236,7 miliarde de euro). Cu alte cuvinte, UE a devenit unul dintre cei mai mari emitenţi de datorie din UE, deşi nu este deloc clar dacă propunerea Comisiei privind resursele proprii va genera suficiente venituri pentru a rambursa datoria aferentă NGEU. Costurile suplimentare pentru împrumuturile contractate în legătură cu NGEU sunt estimate a fi între 17 miliarde de euro şi 27 de miliarde de euro", subliniază sursa citată.

Previziunile Comisiei privind inflaţia arată că bugetul UE şi-ar putea pierde aproape 13% din puterea de cumpărare până la sfârşitul anului 2025. Expunerea totală a bugetului UE, care măsoară riscurile legate de garanţiile de la bugetul UE şi de datoriile contingente, se ridica la 298 miliarde de euro la sfârşitul anului 2023 (în creştere faţă de 248,3 miliarde de euro în 2022).
Ajutorul financiar pentru Ucraina a crescut de peste două ori în 2023 (de la 16 miliarde de euro la 33,7 miliarde de euro).

Auditorii avertizează că bugetul UE se va regăsi sub o presiune şi mai mare dacă riscul neonorării obligaţiilor de rambursare este transferat către exerciţii viitoare. Auditorii alertează şi cu privire la riscurile considerabile asociate Mecanismului pentru Ucraina. Acesta a fost creat în 2024 pentru a oferi sprijin financiar, sub formă de credite, în valoare suplimentară de până la 33 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Aceste fonduri nu necesită provizionare. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)