În pofida extinderii Zonei Unice de plăți în euro - pe scurt, SEPA - multe gospodării continuă să apeleze la canale costisitoare pentru a transfera bani peste granițe, în Europa, iar gradul de informare a publicului cu privire la integrarea plăților la nivel european rămâne, în mod surprinzător, limitat, sugerează datele dintr-un sondaj recent, a indicat marți Banca Centrală Europeană (BCE), într-o postare pe blogul său.

SEPA oferă plăți transfrontaliere fără probleme între 41 de țări europene, însă succesul său discret creează un paradox. Datorită SEPA, mulți oameni nu se gândesc la serviciul pe care îl utilizează atunci când efectuează un transfer de bani. Cu toate acestea, mulți nici măcar nu au auzit de SEPA. Toate acestea au un cost. În special în țările care au aderat recent la SEPA, sau în cazul lucrătorilor migranți care trimit bani acasă, furnizorii alternativi, care percep comisioane ridicate pentru plățile transfrontaliere, rămân adesea prima opțiune la care apelează oamenii.

În postarea de pe blogul BCE, sunt analizate șase țări din Sud-Estul Europei, pe baza studiului 'OeNB Euro', pentru a arăta de ce plățile transfrontaliere sunt importante pentru gospodării, modul în care SEPA oferă un răspuns accesibil la această nevoie și cum pot beneficia consumatorii de pe urma utilizării sale.

În fiecare an, lucrătorii migranți din zona euro trimit miliarde de euro pentru sprijinirea membrilor familiei, atât în Uniunea Europeană, cât și în țările care aspiră să adere la blocul comunitar. Bulgaria și Albania sunt un bun exemplu pentru cele două aspecte diferite ale transferurilor de bani. În cazul Bulgariei - cel mai recent membru al zonei euro - fluxurile de de remitențe se ridică la aproape trei miliarde de euro, ceea ce ilustrează amploarea fenomenului în termeni absoluți. În ceea ce privește Albania, deși intrările depășesc 2,5 miliarde euro, acestea sunt semnificativ mai importante raportat la dimensiunea economiei, reprezentând aproximativ 8,4% din PIB, față de 2,1% în cazul Bulgariei. Expedierea banilor este, de asemenea, un fenomen răspândit la nivelul consumatorilor: aproximativ una din cinci persoane din Albania (21%) și una din șase din Bosnia și Herțegovina (17%) declară că primesc remitențe, comparativ cu 10% în Republica Macedonia de Nord, 9% în Serbia, 8% în Bulgaria și 4% în România.

Cu toate acestea, sistemul bancar oficial este încă departe de a fi canalul dominant pentru aceste plăți, se arată în postarea de pe blogul BCE. În cele șase țări din Sud-Estul Europei, aproximativ o treime dintre beneficiari primesc bani în numerar prin intermediul rudelor sau al prietenilor, iar o altă treime prin intermediul operatorilor de servicii de transfer de bani. Transferurile de fonduri prin intermediul băncilor includ, în general, transferurile de credit SEPA, atunci când instituțiile expeditoare și destinatare sunt implicate în SEPA. Diferențele dintre țări sunt considerabile.

În cazul Bulgariei, deși canalele bancare sunt utilizate mai frecvent, operatorii de servicii de transfer de bani rămân la fel de importanți. În Albania, mai mult de jumătate dintre beneficiari apelează la operatori de servicii de transfer de bani. De asemenea, mulți dintre cei care trimit fonduri aleg canale neoficiale, bazate pe numerar.

SEPA este răspunsul Europei la problema plăților transfrontaliere în euro, costisitoare și fragmentate. Obiectivul este simplu: un transfer în euro dintr-o țară participantă în alta ar trebui să fie la fel de ușor și simplu ca o plată internă. Înainte de crearea SEPA, transferurile transfrontaliere în euro erau adesea mai lente, implicau standarde naționale diferite și puteau atrage comisioane semnificativ mai mari. SEPA a înlocuit acest peisaj fragmentat cu scheme de plată comune și standarde armonizate.

În prezent, SEPA reunește 41 de țări. Lista participanților include nu doar toate țările din zona euro, ci și toate statele membre ale UE care nu utilizează moneda euro, precum și, tot mai frecvent, țările candidate la aderarea la UE.

În timp ce Bulgaria și România au fost de peste 15 ani parte a ariei geografice SEPA, Albania și Republica Macedonia de Nord s-au alăturat în 2024, Serbia în 2025, iar Bosnia și Herțegovina au solicitat oficial includerea în SEPA în august 2026. Astfel, integrarea plăților europene a fost extinsă și mai mult în Sud-Estul Europei, unde remitențele au un rol important pentru multe gospodării. Totuși, beneficiile pentru consumatori nu apar peste noapte, întrucât simpla includere în aria geografică SEPA nu aduce imediat cu sine un sistem de plăți pe deplin operațional. Cu toate acestea, reprezintă un pas important către plăți transfrontaliere în euro mai ieftine, mai transparente, mai fiabile și mai integrate.

Succesul SEPA creează un paradox, se arată în postarea de pe blogul BCE. Cu cât plățile transfrontaliere în euro funcționează mai fluid, cu atât consumatorii au mai puțină nevoie să se gândească la infrastructura care stă la baza acestora. Funcționalitatea SEPA o face, în mare măsură, invizibilă. Totuși, acest lucru ridică o problemă. Conștientizează gospodăriile beneficiile aduse de integrarea europeană a plăților? Datele din sondaje sugerează că multe dintre ele nu o fac. Chiar dacă SEPA este unul dintre cele mai de succes proiecte de integrare financiară din Europa, mai puțin de 40% dintre consumatorii din țările analizate afirmă că au auzit de acest sistem. Faptul că țara lor face parte din aria geografică SEPA de mai mulți ani sau că a aderat recent nu are nicio importanță. Acest lucru este surprinzător, având în vedere mediatizarea extinderilor recente, care au inclus Albania, Republica Macedonia de Nord și Serbia. În schimb, gradul de cunoaștere a activelor cripto este mult mai ridicat, deși mai puțin de unul din zece consumatori deține active cripto în oricare dintre țările analizate, cea mai mare rată de deținere fiind de doar 6%.

Cu toate acestea, s-ar putea susține că un nivel scăzut de cunoaștere a conceptului nu reprezintă o problemă. La urma urmei, faptul că oamenii nu sunt familiarizați cu acesta nu implică neapărat o utilizare redusă. Consumatorii pot beneficia de SEPA fără a ști ce reprezintă acest acronim. Un nivel persistent de necunoaștere sugerează că avantajele integrării plăților la nivel european ar putea să nu fie la fel de importante pentru toate gospodăriile.

Într-adevăr, gradul de cunoaștere tinde să fie mai ridicat în rândul consumatorilor cu venituri mai mari, cu un nivel de educație superior și o mai bună educație financiară. Consumatorii cu studii superioare au o probabilitate cu aproximativ 17 puncte procentuale mai mare de a fi auzit de SEPA, comparativ cu cei care au absolvit învățământul primar. În general, consumatorii care dețin cunoștințe financiare sunt mult mai predispuși să cunoască acest concept.

Deși per ansamblu sunt dificil de cuantificat beneficiile totale ale SEPA, un calcul simplu, care stabilește o limită superioară, sugerează că reducerea comisioanelor pentru transferurile de bani față de nivelurile actuale ar putea aduce gospodăriilor economii de zeci sau chiar sute de milioane de euro în fiecare an. Avantajele depășesc sfera costurilor tranzacției. Având în vedere că o parte semnificativă a transferurilor de bani se realizează încă prin canale neoficiale, în numerar, SEPA oferă, de asemenea, avantaje în ceea ce privește comoditatea, rapiditatea, fiabilitatea și securitatea, reducând necesitatea de a apela la prieteni sau rude care călătoresc peste graniță pentru a livra sume de bani.

Aceste constatări ridică o problemă importantă. 'Întrucât opțiunile de plată implică diferențe semnificative în ceea ce privește costurile, în ce măsură ar acționa consumatorii diferit dacă ar fi conștienți de oportunitățile create de o piață europeană integrată a plăților? Deși datele din sondajul prezentat aici nu pot oferi un răspuns direct la această întrebare, rezultatele unui experiment informativ conex sugerează că gradul de informare și alegerile consumatorilor nu trebuie confundate. Furnizarea de informații privind garanțiile de asigurare a depozitelor gospodăriilor ar putea spori nivelul de informare, însă are un impact redus asupra deciziilor financiare. Prin urmare, o mai bună cunoaștere a SEPA, în sine, ar putea fi insuficientă pentru a schimba comportamentul în materie de plăți. Cu toate acestea, în condițiile în care costul transferurilor transfrontaliere de bani poate varia considerabil în funcție de canalul utilizat, chiar și mici modificări ale opțiunilor de plată pot avea consecințe semnificative pentru gospodării', relevă sursa citată.

Și cu cât mai mulți oameni sunt conștienți de acestea, cu atât mai mari sunt șansele ca ei să aibă de câștigat. În orice caz, o mai bună înțelegere a avantajelor SEPA și a serviciilor de plată conexe - aproape gratuite - ar avea efecte concrete imediate cel puțin pentru un grup: lucrătorii care trimit bani acasă, peste granițe. Utilizarea plăților SEPA, în locul serviciilor costisitoare de transfer de numerar, le-ar putea aduce economii semnificative, se mai arată în postarea de pe blogul BCE. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)