De câteva săptămâni, fermierii de pe tot continentul au coborât în stradă furia şi îngrijorarea lor cu privire la mijloacele lor de existenţă. După protestele de miercuri, din faţa Parlamentului European de la Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a deschis a doua zi Dialogul strategic privind agricultura, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.

Fermierii europeni se revoltă şi mânia lor creşte: în ultimele săptămâni furia a dus la blocarea drumurilor şi la parade de tractoare, fermierii au ieşit în stradă pentru a protesta în Franţa, Germania, Lituania, Polonia şi România şi, anterior, în Ţările de Jos.

În timp ce fermierii au protestat faţă de problemele naţionale, îngrijorările cu privire la provocările tot mai mari cu care se confruntă agricultura, inclusiv vremea extremă, gripa aviară şi creşterea costurilor cu combustibilul îi unesc. O altă sursă de nemulţumire este legată de ceea ce fermierii spun că este o reglementare excesivă, de asemenea la nivel european. Apoi, există influxul de produse agricole ucrainene în UE, de la ridicarea taxelor vamale în 2022. Bruxellesul va decide în iunie dacă reînnoieşte măsura.

Problema agriculturii, în contextul alegerilor din iunie pentru Parlamentul European şi a sondajelor care arată un val de extremă-dreaptă şi naţionalişti care se ocupă de problemele agricole cu fervoare, este importantă. Fermierii sunt un "electorat foarte important", a declarat europarlamentarul Pedro Marques, vicepreşedintele grupului socialist din Parlament.

Joi, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen - în ideea de a detensiona situaţia - a lansat un nou format de dialog strategic care reuneşte fermieri, organizaţii de mediu şi industria, pentru a veni cu soluţii la problemele agriculturii din Europa. Potrivit politicianului german, toată lumea este de acord că dificultăţile sporesc.

Printre problemele principale se numără subiecte precum venitul fermierilor, sustenabilitatea, inovaţia tehnologică şi competitivitatea. Acestea au fost discutate şi la reuniunea miniştrilor Agriculturii din UE la Consiliul Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH) de marţi. Temerile că tranziţia ecologică va provoca şi mai multe pagube fermierilor fac, de asemenea, parte din program.

Dialogul la nivelul UE este menit să găsească noi soluţii şi să realizeze o viziune comună până în vara acestui an şi să o prezinte Comisiei Europene. Iniţiativa, confirmată abia la sfârşitul săptămânii trecute, a fost promisă de von der Leyen în septembrie anul trecut, cerând "o polarizare mai mică" şi asigurând că "agricultura şi protecţia naturii pot merge mână în mână".

Puternicul grup agricol Copa-Cogeca a spus că este o "iniţiativă binevenită, deşi una care a întârziat să se materializeze", adăugând că "sfera discuţiilor rămâne destul de vagă".

Proteste în Europa

Cu o zi înainte, au avut loc demonstraţii în faţa Parlamentului European de la Bruxelles. "Demonstraţiile se vor extinde pentru că nemulţumirea creşte şi acest lucru va afecta alegerile europene", a declarat fermierul francez Stephane Bleuze în timpul protestelor. "Am venit la Bruxelles pentru că aici se decid regulile care ne afectează".

Marion Marechal, care conduce mişcarea de dreapta Reconquete în alegerile europene, şi este nepoata Marinei Le Pen, a participat la protestul de la Bruxelles, criticând politicile agricole ale UE.

Sindicatul flamand Algemeen Boerensyndicaat (ABS) a spus că "acţiunea de astăzi este încă un strigăt de ajutor" şi că "fermierii nu cer mult, doar să-şi îndeplinească rolul social şi să fie trataţi corect".

În Germania, de exemplu, fermierii furioşi protestează de câteva săptămâni faţă de reducerea subvenţiilor pentru motorină, inclusiv cu demonstraţii în masa în mai multe oraşe în care fermierii au blocat traficul cu tractoare şi alte echipamente agricole. Guvernul a fost de acord să atenueze măsura prin eliminarea treptată a subvenţiei pentru motorină pe o perioadă de trei ani, în loc să o elimine imediat, dar, în alte privinţe, a menţinut deciziile. Coaliţia cancelarului Olaf Scholz a fost sub presiune pentru a creşte veniturile din impozite sau a scădea cheltuielile, pentru a reduce deficitul bugetar. Protestele fermierilor la nivel naţional au lansat o discuţie despre măsura în care fermierii sunt exploataţi în interesele partidelor de extremă dreapta.

În Austria vecina, unde cetăţenii vor vota la alegerile naţionale în toamnă, mişcarea de dreapta FPA a organizat săptămâna trecută o manifestaţie a fermierilor. În replică, asociaţia fermierilor sprijinită de conservatorii de la A-VP, a criticat faptul că partidul "instrumentalizează fermierii în scopuri proprii de partid" şi s-a distanţat de "jocurile de campanie electorală în detrimentul fermierilor".

În Franţa, mânia crescândă a fermierilor francezi pare a fi prima provocare majoră a Guvernului proaspăt numit de preşedintele Emmanuel Macron. Noul premier Gabriel Attal a adus un omagiu sectorului agricol al ţării weekend-ul trecut, răspunzând nemulţumirii tot mai mari a lucrătorilor agricoli. Un pachet de reforme conceput pentru a răspunde unor nemulţumiri a fost amânat pentru ajustare. Europarlamentarul Jourdan Bardella, preşedintele formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională, susţine că există o furie tot mai mare contra "Uniunii Europene şi Europei lui Macron", care, potrivit lui Bardella, vor "moartea agriculturii noastre". Unii observatori politici cred că ar putea reprezenta o provocare majoră pentru partidele mainstream din Franţa.

În ultimele luni, "exasperarea" s-a extins şi în Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria, unde producătorii denunţă în principal "concurenţa neloială" din Ucraina, acuzată de subcotarea preţului cerealelor sale. În urma invaziei ruse a Ucrainei, exportul de produse agricole ucrainene prin aşa-numitele culoare de solidaritate a creat perturbări pe pieţele interne ale acelor ţări.

În Polonia, protestele au dus la demisia ministrului Agriculturii, în aprilie 2023. În noiembrie, operatorii polonezi au început să blocheze punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, alături de camionagii. Fermierii şi-au suspendat blocada pe 6 ianuarie după un acord cu Guvernul polonez.

În România, protestele fermierilor şi transportatorilor au început pe 7 ianuarie. Sute de tractoare şi camioane au blocat traficul de frontieră, făcând dificilă intrarea în ţară a camioanelor de cereale din Ucraina. Fermierii cer compensaţii pentru pierderile cauzate de perturbarea majoră a pieţei cerealelor, ca urmare a importului de cereale ieftine din Ucraina, care, susţin ei, nu respectă standardele UE.

Pe 21 ianuarie, ministrul bulgar al Agriculturii şi Alimentaţiei, Kiril Vatev, şi premierul Nikolay Denkov s-au întâlnit cu Asociaţia Naţională a Producătorilor de Cereale şi Camera Agrară bulgară pentru a discuta despre status quo-ul şi a evita potenţialele viitoare proteste. Fermierii au protestat la Sofia în noiembrie anul trecut.

Protestele ar putea avea un efect de contagiune: "Sindicatele italiene şi spaniole (sindicatele agricole) vorbesc de asemenea despre demonstraţii", spune preşedintele Comitetului Organizaţiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană (Copa), Christiane Lambert.

Sindicatul Fermierilor Sloveni l-a îndemnat pe noul ministru al Agriculturii, Mateja Calusic, să rezolve solicitările lor, pe care le-a adresat Guvernului în timpul protestelor din primăvara anului trecut. "Trebuie să fie oferite unele soluţii, pentru că, dacă nu sunt, fermierii ne cer să urmăm protestele germane", susţine sindicatul.

Vilnius, capitala Lituaniei, câteva mii de fermieri cu 1.300 de tractoare s-au adunat în această săptămână timp de două zile pentru a cere preţuri mai bune, taxe mai mici la combustibil, simplificarea reglementărilor şi interzicerea tranzitului cerealelor ruseşti prin ţara lor.

Atragerea unui electorat important

La mai puţin de cinci luni înaintea alegerilor europene şi a multor alegeri naţionale, fermierii şi producătorii agricoli protestatari alimentează incendiile de campanie. Partidele politice atrag deja votul fermierilor.

Agricultura este responsabilă pentru 11% din emisiile de gaze cu efect de seră din Europa. În cadrul aşa-numitului Green Deal, Comisia Europeană, sub conducerea lui von der Leyen, a lansat mai multe proiecte. Vara, de exemplu, a existat o mare nemulţumire faţă de o lege de conservare a naturii care afectează şi utilizarea terenului agricol. De asemenea, interdicţiile privind pesticidele, acceptate să fie folosite în alte părţi ale lumii, sunt o sursă de nemulţumire a fermierilor.

Nemulţumirea lor a fost o preocupare tot mai mare în Parlamentul European. Centrul-dreapta EPP, cel mai mare grup parlamentar, din care face parte von der Leyen, a încercat adesea să atenueze reglementările agricole, argumentând că reprezintă dorinţele fermierilor. "Împărtăşim ambiţia verde, dar trebuie adaptată la situaţia economică. Preţurile produselor agricole scad, cheltuielile cresc semnificativ, prin adăugarea unor eforturi suplimentare de reglementare, este prea mult", a spus europarlamentarul Anne Sander de la EPP.

"Există percepţia că centrul-dreapta şi extrema-dreaptă încearcă să impună fermierilor ideea că tranziţia verde, cei care aleg tranziţia verde, merg împotriva lor", a spus eurodeputatul Marques. Dar el a recunoscut necesitatea de a oferi sprijin, mai ales că UE se pregăteşte să dezbată obiectivele sale ambiţioase din 2040 privind clima, care vor implica o decarbonizare costisitoare a industriei agricole.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, AGERPRES, ANSA, APA, BTA, dpa, EFE, STA participante în proiectul enr. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)