Rețelele electrice învechite din Europa nu au capacități de stocare a energiei și au nevoie de investiții în valoare de mii de miliarde de dolari pentru a face față creșterii producției de energie regenerabilă, cererii din ce în ce mai mari de electricitate și pentru a evita un blackout precum cel din Spania, transmite Reuters.

'Blackout-ul a fost un semnal de alarmă. A arătat că este o nevoie urgentă și inevitabilă pentru modernizarea și consolidarea rețelelor electrice ale Europei', a declarat secretarul general de la Eurelectric, Kristian Ruby.

Cea mai mare parte a rețelelor electrice din Uniunea Europeană datează din secolul trecut și jumătate dintre linii au peste 40 de ani. Creșterea producției de energie cu emisii reduse de carbon și cererea explozivă de energie din partea centrelor de date și a vehiculelor electrice va necesita o modernizare a rețelelor, care au nevoie și de protecție digitală pentru a face față atacurilor cibernetice.

În condițiile în care investițiile globale în regenerabile aproape s-au dublat după 2010, investițiile în rețele abia s-au schimbat la aproape 300 de miliarde de dolari pe an. Această sumă trebuie să se dubleze, până la peste 600 miliarde de dolari pe an în 2030, pentru a acoperi modernizările necesare, potrivit Agenției Internaționale a Energiei.

Datele furnizate de centrul de reflexie Ember arată că ponderea regenerabilelor în mixul de putere al UE a urcat anul trecut până la 47%, de la 34% în 2019, în timp ce ponderea combustibililor fosili a scăzut până la 29%, de la 39%.

Proiectele eoliene și fotovoltaice sunt relativ rapid de construit, comparativ cu rețelele, care au nevoie de mai mult de un deceniu.

O parte a problemei se datorează sumelor mari și complexității îmbunătățirii rețelelor pe distanțe mari.

Comisia Europeană a estimat că Europa are nevoie să investească 2.000-2.300 miliarde de dolari în rețele până în 2050.

Anul trecut, firmele europene au investit 80 de miliarde de euro în rețele, în creștere de la 50-70 miliarde euro în anii anteriori, susțin analiștii de la centrul de reflexie Bruegel, care au adăugat că ar putea fi nevoie ca investițiile să crească până la 100 de miliarde de euro.

O altă problemă este că sistemele energetice din Spania și Portugalia se numără printre aceste sisteme din Europa care nu au suficiente conexiuni cu alte rețele, care să le poată oferi un back up.

Spania are nevoie de mai multe legături cu Franța și Maroc, spune Jose Luis Dominguez Garcia, de la centrul spaniol de cercetare IREC. Potrivit acestuia, Spania are doar 5% din conexiuni în afara Peninsulei iberice.

În condițiile în care și alte state sunt codașe la acest capitol, Comisia Europeană are drept țintă creșterea gradului de interconectare până la 15% în 2030, de la 10% cât țintea anterior, ceea ce înseamnă că fiecare țară membră UE va trebui să fie în măsură să importe cel puțin 15% din necesarul său de electricitate din țările vecine.

În plus, pe măsură ce crește producția de energie fotovoltaică și eoliană, provocările merg dincolo de modernizarea rețelelor până la nevoia de generare de tip back-up.

Centralele fotovoltaice și eoliene generează curent continuu, în timp ce centralele tradiționale pe gaze sau cele nucleare produc curent alternativ. Curentul continuu trebuie convertit în curent alternativ în invertoare la frecvența de 50 de Hertzi pentru rețelele europene și pentru a fi utilizată de gospodării și firme. Dacă producția de energie scade, rețeaua are nevoie de facilități back-up care să producă curent alternativ, pentru a evita scăderea frecvenței.

În cazul în care frecvența scade, mecanismele automate deconectează anumite facilități de producție, pentru a evita supraîncărcarea transformatoarelor și liniile de transmisie. Dacă mult prea multe centrale sunt deconectate în același timp, sistemul poate intra în blackout.

De asemenea, Europa are în prezent capacități de stocare în baterii de 10,8 Gigawați și aceste capacități urmează să ajungă la 50 de GW în 2030, cu mult sub nivelul necesar de 200 de GW, potrivit Asociației europene pentru stocarea energiei (EASE). AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)