Consumatorii învaţă să trăiască cu mai puţin, pe fondul creşterii costului vieţii şi al schimbărilor climatice, în contextul în care un procent de 94% dintre consumatorii de la nivel global sunt îngrijoraţi de costul vieţii şi aproape 89% dintre ei spun că sunt preocupaţi şi de schimbările climatice, rezultă din cea de-a 13-a ediţie a EY Future Consumer Index (FCI).

"Îngrijorarea îi determină pe mai mult de jumătate (54%) dintre consumatori să plănuiască să cumpere mai puţin în viitor, în încercarea de a economisi bani (73%) şi pentru că simt că nu au nevoie de articole noi (49%). Un procent de 39% dintre respondenţii din întreaga lume au motivat faptul că vor cheltui mai puţin pentru a ajuta mediul înconjurător. Accesoriile de modă au ajuns în topul listei categoriilor de produse pentru care consumatorii intenţionează să cheltuiască mai puţin (61% dintre respondenţi), urmate de jucării şi gadgeturi (51%) şi îmbrăcăminte şi încălţăminte (44%). În plus, 80% dintre consumatori plănuiesc să cheltuiască mai puţin pe articole pentru socializare, deoarece caută să petreacă mai mult timp acasă (41% dintre respondenţi, în creştere cu 6 puncte procentuale faţă de octombrie 2022)", se menţionează într-un comunicat al EY remis, miercuri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, căutând modalităţi de a-şi proteja bugetele, respondenţii plănuiesc să gătească şi să se distreze mai des acasă, în comparaţie cu octombrie 2022 (în creştere cu 9% şi, respectiv, 5%) şi renunţă la mâncarea livrată, 43% dintre ei plănuind acum să comande mai puţin (în creştere cu 12% faţă de octombrie 2022). În ciuda faptului că 61% dintre respondenţi au spus că mărcile locale îi ajută să economisească bani, 64% au declarat că aceste produse le satisfac nevoile la fel de bine ca şi produsele de brand, interesul consumatorilor pentru mărcile locale a scăzut în toate categoriile. Rezultatele studiului arată că 35% dintre consumatori sunt din ce în ce mai dispuşi să plătească în plus pentru mărci în care au încredere - cu 10% mai mult decât în februarie 2022.

Studiul mai semnalează că sărbătorile de sfârşit de an, cu marile evenimente promoţionale, vor continua să atragă consumatorii, 61% dintre respondenţi la nivel global plănuind să facă cumpărături de Black Friday şi Singles' Day (75% în China, 54% în Europa, 50% în SUA), o creştere semnificativă în China faţă de noiembrie 2021. 71% au declarat că intenţionează să amâne efectuarea unor achiziţii până la aceste ocazii speciale, comparativ cu doar 48% în noiembrie 2021 .

De asemenea, studiul EY arată o creştere de 16 puncte procentuale a consumatorilor care fac cumpărături în principal sau numai online în acest sezon festiv, cu o scădere de 14 puncte procentuale a cumpărătorilor care achiziţionează articole "în principal sau numai în magazin", comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, cu puţine schimbări în ceea ce priveşte cheltuielile generale planificate pentru sărbătorile de sfârşit de an, respondenţii rămân foarte conştienţi de bugetele pe care le pot aloca în acest scop. Consumatorii din SUA şi Europa intenţionează să cheltuiască mai puţin de sărbători (39% şi, respectiv, 35%), în comparaţie cu consumatorii chinezi (11%), mulţi dintre aceştia intenţionând să cheltuiască mai mult (45%).

"Consumatorii au demonstrat în repetate rânduri în ultimii ani că se pot adapta diverselor schimbări cu care s-au confruntat. Ei reevaluează în mod constant ceea ce consideră esenţial şi evită din ce în ce mai mult achiziţiile impulsive, neesenţiale. Însă experienţa rămâne importantă ca factor decisiv pentru consumatori, atunci când aleg să facă cumpărături online în loc să se îndrepte spre un magazin. Vom putea vedea în săptămânile următoare şi cum evoluează obiceiurile de consum ale românilor pe parcursul unor evenimente promoţionale precum Black Friday, dar şi în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă", a declarat Georgiana Iancu, partener, lider Consumer Products & Retail, EY România.

PE de altă parte, studiul mai subliniază că, după o vară cu fenomene meteorologice extreme, costuri energetice în creştere şi modificări continue ale recoltelor şi culturilor, consumatorii se confruntă cu efectele în timp real ale schimbărilor climatice. 42% dintre ei se gândesc să schimbe alimentele pe care le consumă, din cauza faptului că schimbările climatice au dus la creşterea preţurilor sau la limitarea disponibilităţii, iar 29% au fost deja nevoiţi să facă noi alegeri. Procentul de consumatori care au început deja să cumpere produse care îi protejează de impactul schimbărilor climatice este, de asemenea, ridicat, de 25%. Impactul resimţit merge dincolo de alimente şi produse, 48% dintre consumatorii cu vârste cuprinse între 18 şi 42 de ani (generaţia Z şi milenialii) se relochează sau se gândesc să se relocheze într-o zonă cu o climă mai blândă, iar 62% îşi adaptează sau se gândesc să îşi adapteze locuinţele, pentru a face faţă schimbărilor climatice. Mai mulţi consumatori au menţionat că se gândesc să facă aceste schimbări în comparaţie cu cei care au făcut deja acest lucru, ceea ce indică faptul că urmează un comportament mai adaptabil.

Future Consumer Index evidenţiază dorinţa consumatorilor de a cumpăra mai bine pentru ei înşişi şi pentru planetă - o noţiune adesea proclamată de generaţiile mai tinere, dar acţionată de generaţiile mai în vârstă, conform datelor actuale ale studiului. Generaţiile mai în vârstă sunt mai active în adoptarea unor comportamente de stil de viaţă pentru a-şi reduce impactul de mediu: 65% dintre baby boomeri (58-76 de ani) aduc pungi reutilizabile la magazin, comparativ cu doar 43% din generaţia Z, iar 63% dintre baby boomeri reciclează sau refolosesc ambalajele după utilizare, comparativ cu 48% dintre mileniali. Dintre aceste două exemple de acţiuni sustenabile, consumatorii europeni au fost cei mai activi, în comparaţie cu cei din SUA şi China . Cu toate acestea, atunci când vine vorba de a cheltui mai sustenabil, generaţiile mai tinere se uită în bugetul lor şi verifică de două ori afirmaţiile companiilor . 37% din generaţia Z au indicat că sunt dispuşi să plătească pentru bunuri şi servicii mai durabile, comparativ cu 29% din generaţia baby boomers. 31% dintre membrii generaţiei Z au verificat ratingurile de sustenabilitate ale produselor, comparativ cu 18% dintre cei din generaţia baby boomers.

Mai mult de două treimi (67%) dintre respondenţi motivează disponibilitatea de a-şi schimba obiceiurile deoarece sunt real preocupaţi de fragilitatea planetei. Un procent de 56% dintre respondenţi consideră că ei sunt cei care ar trebui să împingă companiile să obţină rezultate sociale şi de mediu mai bune, 73% spun că firmele trebuie să genereze schimbarea, iar 77% spun că guvernul ar trebui să o facă.

"În cazul consumatorilor români, nu ar fi uşor să facem o corelare tangibilă între percepţiile şi comportamentele lor. Deseori, ei sunt nevoiţi să îşi adapteze stilul de viaţă pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă, în principal cele legate de creşterea preţurilor. Astfel, obiceiurile privind un consum mai sustenabil ar putea fi, mai degrabă, efectul şi nu un obiectiv al consumatorilor români", a mai spus Georgiana Iancu.

EY Future Consumer Index (FCI) a chestionat peste 22.000 de consumatori din Marea Britanie, Franţa, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Italia, Spania, Ţările de Jos, SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, India, China, Arabia Saudită, Brazilia, Japonia, Indonezia, Mexic, Africa de Sud, Chile, Argentina, Thailanda, Nigeria, Vietnam şi Coreea de Sud..

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 49,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023.

Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, cu ajutorul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)