Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat miercuri că în 2020 numărul de bancnote euro falsificate a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2003, se arată într-un comunicat al instituţiei cu sediul la Frankfurt.

Aproximativ 460.000 de bancnote false au fost retrase din circulaţie. Raportat la numărul bancnotelor euro autentice aflate în circulaţie, ponderea celor falsificate a atins un nivel minim istoric de 17 unităţi/milion.

Falsificatorii manifestă predilecţie pentru bancnotele de 20 euro şi 50 euro, acestea reprezentând împreună două treimi din numărul total de bancnote falsificate retrase din circulaţie în 2020. Bancnota de 20 euro a înlocuit-o pe cea de 50 euro ca fiind cupiura falsificată în cel mai mare număr. De asemenea, s-a înregistrat o majorare a ponderii bancnotelor falsificate de calitate inferioară. Acestea sunt uşor de depistat deoarece nu prezintă deloc elemente de siguranţă, sau prezintă doar unele imitaţii extrem de slabe ale acestora.

În pofida scăderii calităţii bancnotelor false, BCE sfătuieşte în continuare publicul să rămână vigilent când primeşte bancnote, să-şi amintească testul "atinge-priveşte-înclină" şi să nu se bazeze pe un singur element de siguranţă. Totodată, agenţii profesionişti care operează cu numerar beneficiază continuu de cursuri de specializare, atât în Europa, cât şi în afara acesteia, iar pentru a sprijini lupta Eurosistemului împotriva falsificării sunt puse la dispoziţia publicului materiale informative ce sunt în permanenţă actualizate. De asemenea, BCE colaborează cu Europolul, Interpolul şi Comisia Europeană pentru atingerea acestui obiectiv.

BCE şi băncile centrale naţionale (BCN) din zona euro sunt responsabile cu emisiunea de bancnote euro în cadrul zonei euro, cu garantarea disponibilităţii numerarului şi cu menţinerea încrederii în această monedă. În pofida impactului pandemiei asupra comportamentului de consum şi de plată, numărul bancnotelor euro aflate în circulaţie a continuat să crească puternic, în timp ce numărul bancnotelor falsificate scoase din circulaţie a scăzut la un nivel minim istoric.

Încă din 2002, numărul şi valoarea bancnotelor euro aflate în circulaţie au fost în creştere, iar dinamica acestora a fost, în general, mai alertă comparativ cu expansiunea economică, se arată în raportul BCE.

În 2020, numărul şi valoarea bancnotelor euro aflate în circulaţie au crescut cu aproximativ 10%. La sfârşitul anului, numărul bancnotelor euro aflate în circulaţie era de 26,5 miliarde, în valoare totală de 1 435 miliarde euro. Bancnota de 50 euro a reprezentat aproape jumătate din numărul şi valoarea totală a bancnotelor aflate în circulaţie. La jumătatea lunii martie a anului 2020, după ce a fost declarată pandemia de COVID-19, s-a observat o creştere foarte puternică a cererii de numerar timp de câteva săptămâni, în special pentru cupiurile de 200 euro şi 100 euro, pe măsură ce a crescut şi cererea de deţineri preventive de numerar.

Evoluţia a fost urmată, în lunile ulterioare, de o scădere a retragerilor regulate de numerar de către instituţiile de credit şi a depunerilor lor de numerar la BCN din cauza măsurilor de izolare şi a modificărilor tiparului de plăţi, având drept rezultat reducerea volumului circuitului numerarului cu până la 20% în restul anului 2020, comparativ cu 2019. Cu toate acestea, numărul de bancnote aflate în circulaţie a continuat să crească pe parcursul anului, în principal ca urmare a amplificării incertitudinii şi a tendinţei generale de a acumula bancnote în situaţii de criză, apreciază BCE.

În termeni valorici, o pondere semnificativă din bancnotele euro este deţinută în afara zonei euro, conform raportului BCE. Un studiu recent sugerează că ponderea bancnotelor euro estimate a fi în circulaţie în afara zonei euro este cuprinsă între 30% şi 50% din valoarea totală a bancnotelor euro aflate în circulaţie. Acelaşi studiu prezintă dovezi conform cărora aceste bancnote sunt utilizate atât ca mijloc de tezaurizare, cât şi pentru tranzacţii. Acelaşi studiu prezintă dovezi conform cărora aceste bancnote sunt utilizate atât ca mijloc de tezaurizare, cât şi pentru tranzacţii.

Producţia bancnotelor euro se împarte între BCN din zona euro, cărora li s-a alocat în total producerea a aproximativ 5,7 miliarde de bancnote în anul 2020.

Numărul total de monede euro aflate în circulaţie s-a mărit cu 2% în 2020, ajungând la 138 de miliarde la sfârşitul anului. Valoarea monedelor aflate în circulaţie a urcat la 30 miliarde euro, în creştere cu 1,4% faţă de finele anului 2019.

Anul trecut, 25,0 miliarde de bancnote cu o valoare totală de aproximativ 800 miliarde euro au fost depuse de instituţiile de credit la BCN din zona euro. Un procent de 12% (respectiv trei miliarde) din aceste bancnote a fost înlocuit cu bancnote noi pentru a menţine calitatea ridicată a bancnotelor aflate în circulaţie.

În 2019, BCE a lansat un al doilea studiu privind atitudinile faţă de plăţi ale consumatorilor din zona euro (Study on the payment attitudes of consumers in the euro area - SPACE), pentru a evalua utilizarea numerarului şi a instrumentelor de plată fără numerar. Studiul a arătat că 73% din totalul plăţilor efectuate de consumatori la punctul de vânzare şi prin tranzacţii între persoane (person-to-person) au fost decontate în numerar. În termeni valorici, plăţile în numerar au reprezentat 48% din valoarea totală a tranzacţiilor, fiind urmate de plăţile cu cardul, care au însumat 41%.

Studiul a arătat, de asemenea, că pentru 55% dintre respondenţi a fost important sau foarte important să aibă în continuare opţiunea de a plăti cu numerar în viitor. Rezultatele au mai evidenţiat şi faptul că 34% dintre respondenţi păstrează rezerve de numerar, fie pentru tranzacţii, fie ca economii.

Un sondaj efectuat la nivelul întregii zone euro în iulie 2020 a concluzionat că pandemia de COVID-19 a avut un impact puternic asupra comportamentului consumatorilor în materie de plăţi, întrucât 40% dintre respondenţi au raportat că au făcut mai puţine plăţi cu numerar. Măsurile de creştere a comodităţii mijloacelor de plată fără numerar au fost principalul motiv oferit pentru a justifica modificarea comportamentului de plată în urma pandemiei.

Strategia 2030 privind numerarul a Eurosistemului îşi propune să asigure accesul facil la numerar şi acceptarea acestuia ca mijloc de plată, informează BCE.

Pentru a menţine încrederea în bancnotele şi monedele euro şi libertatea de alegere a consumatorilor în ceea ce priveşte modalitatea de plată, în 2020 Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat o nouă strategie privind numerarul. Strategia 2030 privind numerarul a Eurosistemului, publicată în decembrie 2020, defineşte priorităţile şi obiectivele strategice care trebuie urmărite în viitor şi are scopul de a asigura faptul că toţi cetăţenii şi toate companiile din zona euro vor avea în continuare acces facil la serviciile cu numerar şi că numerarul va rămâne un mijloc de plată general acceptat. Reducerea amprentei ecologice a bancnotelor euro şi dezvoltarea în continuare a bancnotelor inovatoare şi sigure sunt, de asemenea, elemente importante care vor fi abordate.

Pentru a atinge aceste obiective, Eurosistemul a început să analizeze acoperirea geografică a punctelor de servicii cu numerar ale instituţiilor de credit şi evoluţia comisioanelor standard percepute de acestea clienţilor lor pentru depunerea şi retragerea bancnotelor şi monedelor. În plus, BCE şi BCN au iniţiat un dialog strâns cu comunitatea bancară şi cu alte părţi implicate în circuitul numerarului referitor la caracterul adecvat al serviciilor cu numerar, deoarece instituţiile de credit vor continua să fie principalii actori ai sistemului de distribuţie de numerar de tip retail şi vor continua să verifice autenticitatea şi calitatea bancnotelor aflate în circulaţie. După izbucnirea pandemiei, BCE şi BCN, în strânsă cooperare cu toate părţile implicate în materie de numerar, au depus eforturi susţinute pentru a depăşi provocările legate de măsurile de izolare şi pentru a atenua efectul perturbator resimţit de către circuitele naţionale de numerar.

De la apariţia COVID-19, BCE a colaborat îndeaproape cu mai multe laboratoare pentru a determina ce impact ar putea avea utilizarea numerarului în răspândirea virusului. Au fost evaluate două aspecte conexe, dar diferite: în primul rând, intervalul de timp în care virusul poate supravieţui pe suprafaţa bancnotelor şi a monedelor (capacitate de supravieţuire); în al doilea rând, cantitatea de virus care poate fi transferată de pe respectivele suprafeţe pe mâna unei persoane (transferabilitate). Rezultatele acestor teste susţin opiniile exprimate anterior de numeroase organizaţii de prestigiu, conform cărora riscul de transmitere prin utilizarea numerarului este redus. Testele au demonstrat că acea cantitate de virus care poate fi transferată prin utilizarea numerarului pentru plăţi este atât de scăzută încât riscul de infectare este nesemnificativ.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)