Comisia Europeană a propus marţi o reformă ambiţioasă a spaţiului digital şi un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, pieţele online şi alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale şi Actul legislativ privind pieţele digitale, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Valorile europene se află în centrul ambelor propuneri. Noile norme vor proteja mai bine consumatorii şi drepturile lor fundamentale online şi vor duce la pieţe digitale mai echitabile şi mai deschise pentru toţi.

Un cadru de reglementare modern la nivelul pieţei unice va stimula inovarea, creşterea economică şi competitivitatea şi va oferi utilizatorilor servicii online noi, mai bune şi fiabile. Acesta va sprijini, de asemenea, extinderea platformelor mai mici, a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor nou-înfiinţate, oferindu-le un acces facil la clienţii de pe întreaga piaţă unică şi reducând, în acelaşi timp, costurile de asigurare a conformităţii. În plus, noile norme vor interzice condiţiile inechitabile impuse de platformele online care au devenit sau se preconizează că vor deveni controlorii fluxului de informaţie ai pieţei unice. Cele două propuneri sunt elementele centrale în ceea ce priveşte ambiţia Comisiei de a face din următorii ani deceniul digital al Europei.

"Cele două propuneri servesc unui singur scop: să ne asigurăm că, în calitate de utilizatori, avem acces la o gamă largă de produse şi servicii online sigure şi că întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în Europa pot concura online în mod liber şi echitabil, la fel ca şi offline. Aceasta este o lume unică. Ar trebui să putem face cumpărături în condiţii de siguranţă şi să avem încredere în ştirile pe care le citim, deoarece ceea ce este ilegal offline este ilegal şi online", a afirmat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru O Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a declarat: "Numeroase platforme online au ajuns să joace un rol central în viaţa cetăţenilor şi a întreprinderilor noastre şi chiar în societate şi în ceea ce priveşte democraţia în general. Prin propunerile de astăzi, organizăm spaţiul nostru digital pentru următoarele decenii. Prin norme armonizate, obligaţii ex ante, o mai bună supraveghere, o aplicare rapidă a legii şi sancţiuni disuasive, ne vom asigura că orice persoană care oferă şi utilizează servicii digitale în Europa beneficiază de securitate, încredere, inovare şi oportunităţi de afaceri".

Peisajul serviciilor digitale este în prezent cu mult mai diferit faţă de cel de acum 20 de ani, când a fost adoptată Directiva privind comerţul electronic. Intermediarii online au devenit actori cruciali în transformarea digitală. Platformele online, în special, au generat beneficii importante pentru consumatori şi pentru inovare, au facilitat comerţul transfrontalier în interiorul şi în afara Uniunii şi au deschis noi oportunităţi pentru o gamă largă de întreprinderi şi comercianţi europeni. În acelaşi timp, acestea pot fi utilizate ca mijloc de diseminare de conţinut ilegal sau de vânzare online de bunuri sau de servicii ilegale. Unii actori foarte mari au apărut ca spaţii cvasi-publice pentru schimbul de informaţii şi comerţul online. Acestea au dobândit un caracter sistemic şi prezintă riscuri deosebite pentru drepturile utilizatorilor, fluxurile de informaţie şi participarea publicului.

În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, se vor institui obligaţii juridice la nivelul UE pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conţinut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conţinutului ilegal, precum şi o protecţie cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online. Noul cadru va reechilibra drepturile şi responsabilităţile utilizatorilor, ale platformelor intermediare şi ale autorităţilor publice şi are la bază valorile europene - printre care respectarea drepturilor omului, a libertăţii, a democraţiei, a egalităţii şi a statului de drept. Propunerea completează Planul de acţiune pentru democraţia europeană, care vizează sporirea rezilienţei democraţiilor.

Concret, Actul legislativ privind serviciile digitale va introduce o serie de obligaţii noi, armonizate la nivelul UE pentru serviciile digitale, calibrate cu atenţie în funcţie de dimensiunea şi impactul acestor servicii, cum ar fi: norme privind eliminarea bunurilor, serviciilor sau a conţinuturilor ilegale online; garanţii pentru utilizatorii al căror conţinut a fost eliminat în mod eronat de către platforme; noi obligaţii pentru platformele foarte mari de a lua măsuri bazate pe riscuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor şi măsuri ample de asigurare a transparenţei, inclusiv în ceea ce priveşte publicitatea online şi algoritmii utilizaţi pentru a recomanda conţinuturi utilizatorilor.

De asemenea, sunt incluse noi competenţe de examinare a modului de funcţionare a platformelor, inclusiv prin facilitarea accesului cercetătorilor la datele platformelor-cheie; noi norme privind trasabilitatea utilizatorilor profesionali pe pieţele online, pentru a contribui la identificarea vânzătorilor de bunuri sau de servicii ilegale şi un proces inovator de cooperare între autorităţile publice pentru a asigura o aplicare eficace a legislaţiei în întreaga piaţă unică.

Platformele care ajung la peste 10% din populaţia UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate a avea un caracter sistemic şi pentru ele se instituie nu doar obligaţii specifice de a-şi controla propriile riscuri, dar şi o nouă structură de supraveghere. Acest nou cadru de responsabilitate va consta dintr-un consiliu de coordonatori naţionali pentru servicii digitale, Comisia având competenţe speciale în ceea ce priveşte supravegherea platformelor foarte mari, inclusiv posibilitatea de a le sancţiona în mod direct.

Actul legislativ privind pieţele digitale abordează consecinţele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acţionează ca nişte "controlori digitali ai fluxului de informaţie" pe piaţa unică. Acestea sunt platforme care au un impact semnificativ asupra pieţei interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienţii lor şi care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziţie solidă şi durabilă. Acest lucru le poate da puterea de a acţiona ca entităţi private de reglementare şi de a constitui blocaje între întreprinderi şi consumatori. Uneori, astfel de societăţi deţin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme. Atunci când un controlor al fluxului de informaţie se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase şi inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali şi ale concurenţilor. Printre exemplele de astfel de practici se numără utilizarea neloială a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situaţiile în care utilizatorii sunt blocaţi într-un anumit serviciu şi au opţiuni limitate de trecere la un altul.

Actul legislativ privind pieţele digitale se bazează pe Regulamentul privind relaţiile dintre platforme şi întreprinderi, pe Observatorul privind economia platformelor online şi pe vasta experienţă a Comisiei în ceea ce priveşte asigurarea respectării legislaţiei în materie de concurenţă de către pieţele online. În special, acesta stabileşte norme armonizate care definesc şi interzic aceste practici neloiale ale controlorilor fluxului de informaţie şi oferă un mecanism de asigurare a respectării normelor bazat pe investigaţii de piaţă. Acelaşi mecanism va garanta că obligaţiile prevăzute în regulament sunt actualizate în permanenţă în contextul unei evoluţii constante a realităţii digitale.

Concret, Actul legislativ privind pieţele digitale se aplică numai furnizorilor principali de servicii de platformă centrală care sunt cei mai predispuşi la practici neloiale, cum ar fi motoarele de căutare, reţelele sociale sau serviciile de intermediere online, şi care îndeplinesc criteriile legislative obiective pentru a fi desemnaţi drept "controlori ai fluxului de informaţie".

Reglementarea stabileşte praguri cantitative ca bază pentru identificarea presupuşilor controlori ai fluxului de informaţie. Comisia va avea, de asemenea, competenţa de a desemna societăţi drept controlori ai fluxului de informaţie în urma unei investigaţii de piaţă;

De asemenea, Actul legislativ privind pieţele digitale interzice o serie de practici care sunt în mod clar inechitabile, cum ar fi blocarea utilizatorilor de a dezinstala orice program informatic sau aplicaţie preinstalată, impune controlorilor fluxului de informaţie să instituie în mod proactiv anumite măsuri, cum ar fi măsuri specifice care permit programelor informatice ale părţilor terţe să funcţioneze în mod corespunzător şi să interacţioneze cu serviciile lor şi impune sancţiuni pentru neconformitate, care ar putea include amenzi de până la 10% din cifra de afaceri la nivel mondial a controlorului fluxului de informaţie, pentru a asigura eficacitatea noilor norme.

În cazul contravenienţilor recurenţi, aceste sancţiuni pot implica, de asemenea, obligaţia de a lua măsuri structurale, care ar putea fi extinse la cedarea anumitor activităţi, în cazul în care nu este disponibilă nicio altă măsură alternativă la fel de eficace care să asigure conformitatea.

În plus, Actul legislativ privind pieţele digitale îi va permite Comisiei să efectueze investigaţii de piaţă specifice pentru a evalua dacă este necesar ca la aceste norme să se adauge noi practici şi servicii de control al fluxului de informaţie, pentru a se asigura că noile norme de control al fluxului de informaţie ţin pasul cu ritmul rapid al evoluţiei pieţelor digitale.

Parlamentul European şi statele membre vor discuta propunerile Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare. În cazul în care va fi adoptat, textul final va fi direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)