Banca Centrală Europeană este pregătită să majoreze programul său de obligaţiuni, dacă va fi necesar, a afirmat luni Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, la o zi după ce Germania a anunţat restricţii dure, ca răspuns la creşterea numărului de cazuri de coronavirus, transmit Reuters şi Bloomberg.

2021 va fi probabil "un an al pandemiei", cu incertitudini ridicate şi vulnerabilităţi extinse în rândul companiilor şi gospodăriilor. Este necesară menţinerea măsurilor monetare şi fiscale pentru o perioadă extinsă de timp, a avertizat oficialul BCE, la o conferinţă, cerând guvernelor să se concentreze pe investiţii, pentru a majora creşterea economiei.

La ultima reuniune de politică monetară, care a avut loc în data de 10 decembrie, consiliul guvernatorilor BCE a lăsat nemodificată dobânda de referinţă şi a majorat cu 500 de miliarde de euro Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme - PEPP), principalul său instrument de combatere a crizei coronavirusului. Potrivit unui comunicat al BCE, anvelopa Programului de Achiziţii Urgente în Pandemie (PEPP) a fost majorată cu 500 de miliarde de euro, până la un total de 1.850 de miliarde de euro. De asemenea, a fost prelungit orizontul de timp pentru achiziţiile nete în cadrul PEPP până la finele lunii martie 2022.

"Anvelopa Programului de Achiziţii Urgente în Pandemie poate fi şi mai mult extinsă, în funcţie de evoluţia inflaţiei. Şi suntem pregătiţi să ne ajustăm toate instrumentele dacă riscurile negative se vor materializa, inclusiv în ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb", a declarat Panetta.

Euro este aproape de cel mai ridicat nivel faţă de dolar din ultimii doi ani şi jumătate, ceea ce afectează exporturile şi inflaţia.

Banca Centrală Europeană şi-a înrăutăţit estimările de creştere pentru 2021, din cauza celui de-al doilea val al pandemiei de Covid-19, dar se aşteaptă la o relansare mai puternică începând din 2002, a anunţat săptămâna trecută preşedintele BCE, Christine Lagarde.

Conform scenariului de bază al BCE, Produsul Intern Brut al zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 3,9% anul viitor, mai puţin decât creşterea de 5% prognozată în luna septembrie. În schimb, în 2022, economia zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 4,2%, peste avansul de 3,2% preconizat în septembrie. De asemenea, în primele sale estimări pentru 2023, BCE mizează pe un avans al PIB-ului zonei euro de 2,1%.

Pentru acest an, BCE se aşteaptă ca economia zonei euro să se contracte cu 7,3%, puţin mai bine decât contracţia de 8% preconizată în luna septembrie.

De asemenea, BCE se aşteaptă pentru anul viitor la o inflaţie de 1%, nivel nemodificat comparativ cu luna septembrie, în timp ce în 2022 inflaţia ar urma să ajungă la 1,1%, faţă de 1,3% cât prognoza în urmă cu trei luni. Conform primelor estimări ale BCE pentru 2023, inflaţia în zona euro ar urma să urce uşor la 1,4%, dar şi aşa va rămâne sub ţinta de aproape 2% avută în vedere de BCE. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)