Brazilianul Roberto Azevedo părăseşte luni postul de director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), lăsând în urmă o instituţie în criză şi fără căpitan, situaţie ce ar putea să treneze mai multe luni din cauza alegerilor din SUA, transmite AFP.

În plină criză economică mondială provocată de pandemia de Covid-19, mai multe dosare importante îl aşteaptă pe viitorul director general al OMC: pregătirea conferinţei ministeriale din 2021, dar şi relansarea negocierilor şi calmarea conflictelor care există între OMC şi SUA. Washingtonul, care se consideră tratat în mod incorect de jandarmul comerţului mondial, ameninţă că va părăsi organizaţia şi a paralizat, din luna decembrie 2019, tribunalul de apel al OMC, adică organul de reglementare a disputelor comerciale.

Mulţi observatori se tem că poziţia intransigentă a SUA ar putea paraliza procesul de desemnare a noului director general al OMC, lăsând organizaţia fără lider în viitorul apropiat.

"SUA vor ca viitorul director general să împărtăşească preocupările americane, dintre care multe vizează China. Însă, având în vedere că directorul general este ales prin consens, această poziţie fermă complică procedura de selecţie", a subliniat profesorul în relaţii internaţionale Manfred Elsig, de la World Trade Institute din Berna. "Este posibil ca multe state membre OMC să dorească să aştepte până după alegerile prezidenţiale din SUA, în speranţa unei noi administraţii", a adăugat Elsig.

Brazilianul Azevedo, inginer de profesie şi diplomat de carieră, a provocat o surpriză generală la mijlocul lunii mai, când a anunţat că va părăsi prematur funcţia de director general al OMC la finele lunii august, cu un an mai devreme decât îi expira mandatul, din motive familiale.

În prezent sunt opt pretendenţi în cursa pentru postul de director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, procedura de desemnare a următorului director general urmând să înceapă în septembrie şi să se întindă pe parcursul mai multor săptămâni.

OMC urmează să deruleze în perioada 7-16 septembrie o serie de consultări, denumite "confesionale", în care fiecare din statele membre ale organizaţiei îşi va exprima preferinţele pentru a putea elimina trei candidaţi care au strâns cele mai puţine voturi. Ulterior, vor urma alte două serii de consultări, cel mai probabil în lunile octombrie şi noiembrie.

Însă, incapacitatea statelor membre de a cădea de acord, la finele lunii iulie, pentru desemnarea unui director general interimar arată cât de politizată este miza, a subliniat o sursă din apropierea acestui dosar. Bruxelles-ul şi Washingtonul s-au anulat reciproc prin incapacitatea de a decide între germanul Karl Brauner şi americanul Alan Wolff pentru postul de director general interimar în ceea ce, potrivit observatorilor, a fost o politizare fără precedent a unei decizii administrative care în mod normal ar fi trebuit să fie un proces fără obstacole.

Elvire Fabry, cercetător la institutul Jacques Delors, spune că "veto-ul SUA" la numirea unui german, care era susţinut de majoritatea statelor membre, pentru poziţia de director general interimar al OMC are legătură în primul rând cu dorinţa lui Donald Trump de a-şi îmbunătăţi raportul de forţe cu Uniunea Europeană înaintea alegerilor din SUA.

"O eventuală concesie, chiar şi numai pentru postul de director general interimar, ar fi fost mult prea importantă pentru el. Însă, trebuie să ţinem cont şi de faptul că Washingtonul nu exclude ca perioada interimatului să fie mai lungă decât se preconizează şi nu vrea ca un european să ocupe prima poziţie", a apreciat Fabry.

Având în vedere că procesul de desemnare a viitorului director general al OMC este atât de politizat, unii analişti nu exclud posibilitatea ca organizaţia să renunţe la politica sa tradiţională de consens şi să ceară statelor membre să se pronunţe prin vot. Aceasta ar fi o premieră, ţinând cont de faptul că în anul 1999, când ţările membre OMC nu au putut alege în unanimitate un director general, au optat să desemneze doi directori generali, fiecare pentru un mandat scurtat de trei ani, în loc să recurgă la o procedură de vot. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)