După ce precedentul guvern a naţionalizat fondurile Pilonului II de pensii private, actualii lideri de la Varşovia au pus la punct un nou plan destinat să stimuleze economisirea, bazat pe o teorie din ştiinţa comportamentului uman, transmite Bloomberg.

Însă, datele furnizate de managerii de active, inclusiv NN Investment Partners, arată că rata de participare la actualul program de pensii furnizate de angajator, care a fost lansat în luna iulie de cele mai mari companii poloneze, este de aproximativ 40% comparativ cu ambiţia de 75% a Guvernului de la Varşovia.

În acest condiţii, premierul Mateusz Morawiecki vrea să îi convingă pe polonezi că activele lor sunt în siguranţă. Pentru a demonstra cât este de serios, Morawiecki i-a surprins pe parlamentari şi analişti în cursul acestei săptămâni când a propus ceva fără precedent: modificarea Constituţiei pentru prima dată de la adoptarea ei în 1997.

Sistemul voluntar de pensii furnizate de angajator este bazat pe o teorie din ştiinţa comportamentului uman care în 2017 i-a adus lui Richard Thaler premiul Nobel pentru Economie, susţine Pawel Borys, unul din arhitecţii planului şi actualul preşedinte al Fondului de Dezvoltare Polonez (PFR SA). Conform planului, 2% din salariile angajaţilor merg la un sistem voluntar de pensii. Angajatorii participă şi ei cu o contribuţie lunară de 1,5% iar Guvernul de la Varşovia participă cu bonusuri acordate în primele faze ale programului. Aceste stimulente sunt destinate să îi determine pe polonezii reticenţi să înceapă să economisească şi să rămână în sistem, în condiţiile în care bonusurile se pierd şi se aplică diferite taxe celor care abandonează.

Potrivit lui Richard Thaler, un implus este orice aspect al unui program care modifică, în orice mod predictibil, comportamentul oamenilor fără a interzice vreo opţiune. De exemplu, plasarea de fructe la nivelul ochilor este un impuls spre deosebire de interzicerea junk food-ului care nu poate fi considerată un impuls.

Cu toate acestea, se dovedeşte că polonezii sceptici au nevoie de mai multă convingere.

"Nivelul încrederii în sistemul de pensii este mai mic după naţionalizarea din 2015 iar modificarea Constituţiei ar putea schimb acest lucru. Avem nevoie de reglementări stabile", a declarat Pawel Borys.

Precedentul sistem de pensii din Polonia, înfiinţat în 1999, era bazat pe sistemul din Chile, primul stat din lume care a implementat un sistem de pensii cu contribuţii definite. Însă în Polonia activele fondurilor de pensii au fost considerate ca fiind parte a sectorului public, ceea ce a permis autorităţilor de la Varşovia în anul 2014 să naţionalizeze pachetele de titluri de stat, în valoare de 39 miliarde dolari, deţinute de fondurile private de pensii.

Potrivit celor care au conceput noul sistem, acesta nu va permite Guvernului să intre în economiile cetăţenilor, chiar dacă premierul Morawiecki nu reuşeşte să modifice Constituţia.

Cu toate acestea, oficialii de la Varşovia nu contribuie la refacerea încrederii atunci când anunţă că au de gând să introducă un "comision de transfer" care se va aplica celor care trec de la vechiul sistem la cel nou şi care îi va costa 15% din activele acumulate deja. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)