Statele membre ale Uniunii Europene sunt aproape de un acord cu privire la reguli mai stricte pentru băncile împovărate cu credite bancare neperformante, potrivit diplomaţilor şi documentelor consultate de Reuters, în plus planul prevede că băncile vor avea la dispoziţie mai puţin timp pentru a-şi constitui rezerve cu care să se protejeze împotriva noilor credite neperformante.

Băncile din zona euro nu şi-au revenit încă de pe urma crizei financiare din 2008, iar în acest an acţiunile lor au scăzut cu peste 20%, în timp ce în cazul băncilor italiene este vorba de un declin de aproape 30%, după formarea unui Guvern eurosceptic în luna iunie.

Dacă vor fi adoptate, noile reguli ar putea să creeze probleme băncilor. Potrivit unei propuneri consultate de Reuters, băncile ar avea la dispoziţie doar şapte ani, nu opt cum se discuta până acum, să pună deoparte rezerve cu care să acopere în întregime noile credite neperformante susţinute de garanţii.

Planul pregătit de preşedinţia austriacă a UE ar urma să modifice propunerile legislative formulate de Comisia Europeană în luna martie cu privire la nivelul minim de fonduri pe care băncile trebuie să le pună deoparte pentru a se proteja faţă de creditele neperformante.

Conform unui document intern consultat de Reuters, guvernele statelor membre sunt, în mare parte, de acord că este nevoie de o revizuire. Un negociator european s-a declarat foarte încrezător că delegaţii statelor membre vor ajunge la o soluţie de compromis, la o reuniune programată să aibă loc săptămâna viitoare.

În pofida unei reduceri graduale a creditelor neperformante, băncile din zona euro deţin în continuare credite în valoare de 731 miliarde euro pe care este posibil să nu le recupereze, potrivit celor mai recente date ale Autorităţii Bancare Europene.

Conform regulilor propuse, activele băncilor care nu îşi constituie o rezervă suficientă vor fi devalorizate în mod automat. În plus, "portiţele legislative" care ar fi permis băncilor să pună deoparte mai puţini bani pentru unele credite au fost eliminate din propunere, a dezvăluit un diplomat implicat în procesul de negociere.

În schimb, ca o concesie făcută ţărilor unde băncile au nivele mari de credite neperformante, guvernele UE vor sprijini o prelungire, de la doi până la trei ani, a intervalului de timp în care băncile trebuie să acopere noile credite fără garanţii, mai riscante, care vor deveni neperformante.

În timp ce, la nivelul UE, creditele neperformante reprezintă, în medie, 3,6% din totalul împrumuturilor, în Grecia creditele neperformante reprezintă aproape jumătate din totalul creditelor, iar în Italia aproape 10%.

În acest context, Italia militează pentru o perioadă de nouă ani pentru ca băncile să îşi poată constitui rezerve împotriva pierderilor provocate de creditele care nu sunt susţinute de garanţii precum imobile sau proprietăţi comerciale. Statele membre din sudul continentului susţin propunerea iar un diplomat a apreciat că aceasta ar putea fi acceptată de toate cele 28 de guverne.

În schimbul acestei concesii, noile măsuri ar urma să intre în vigoare retroactiv din luna martie 2018, ceea ce înseamnă că, practic, se va scurta perioada de timp pe care băncile o vor avea la dispoziţie. Preşedinţia austriacă a propus ca noile măsuri să se aplice doar noilor credite acordate după ce regulile vor fi adoptate.

Cu toate acestea, Parlamentul European, care trebuie să îşi dea şi el acordul asupra modificărilor propuse de guvernele statelor membre, are opinii împărţite cu privire la această reformă, a dezvăluit europarlamentarul Roberto Gualtieri. Potrivit acestuia, dacă nu se va ajunge la un acord înaintea alegerilor europarlamentare din luna mai 2019, există posibilitatea ca aceste modificări să fie anulate. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)