Ziua mondială a ghețarilor (ONU), marcată în fiecare an pe 21 martie, a fost proclamată de Națiunile Unite pentru a crește gradul de conștientizare la nivel global cu privire la importanța ghețarilor și nevoia urgentă de a-i proteja.

Această zi oferă o platformă globală pentru a comunica rolul pe care ghețarii îl joacă în sistemul climatic al Pământului, disponibilitatea apei dulci, ecosisteme și mijloacele de trai ale oamenilor.

Totodată, face parte din eforturile internaționale de consolidare a cunoștințelor științifice despre criosferă, de promovare a adaptării în regiunile afectate de retragerea ghețarilor și de sprijinire a cooperării internaționale pentru conservarea ghețarilor, notează www.un-glaciers.org/.

Obiectivele Zilei mondiale a ghețarilor sunt: creșterea gradului de conștientizare cu privire la rolul critic pe care ghețarii, zăpada și gheața îl joacă în sistemul climatic și ciclul apei; promovarea cercetării științifice și a monitorizării ghețarilor și a criosferei; încurajarea strategiilor de adaptare pentru comunitățile afectate de retragerea ghețarilor; consolidarea cooperării internaționale privind problemele legate de munți și apă; mobilizarea acțiunilor globale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și protejarea mediilor criosferice fragile.

În 2026, Ziua mondială a ghețarilor va servi drept tranziție formală de la Anul Internațional al Conservării Ghețarilor 2025 la Deceniul de Acțiune pentru Științele Criosferice 2025-2034, coordonat de UNESCO, pentru a consolida cercetarea, monitorizarea, educația și acțiunile politice privind schimbările criosferice.

Totodată, la data de 22 martie 2026 se marchează Ziua mondială a apei, cu tema 'Water and Gender', care susține apa sigură, salubritatea și egalitatea de gen, potrivit www.un-glaciers.org/ și www.un.org/.

UNESCO, Organizația Meteorologică Mondială și Comunitatea Anului Internațional al Conservării Ghețarilor 2025 au marcat Ziua mondială a ghețarilor și Ziua mondială a apei la 18 și 19 martie 2026, la sediul UNESCO din Paris, principale obiective fiind: încheierea Anului Internațional al Conservării Ghețarilor 2025 prin prezentarea rezultatelor celor patru grupuri de lucru tematice, asigurându-se că constatările și recomandările acestora contribuie direct la Deceniul de Acțiune pentru Științe Criosferice 2025-2034; marcarea lansării tehnice a Deceniului prin introducerea priorităților sale strategice, structurii de guvernanță, grupurilor de lucru și căilor de participare; prezentarea primelor etape și a acțiunilor planificate ale Deceniului, inclusiv cronograme orientative, parteneriate cheie și proiecte viitoare pentru monitorizare și urmărire anuală; consolidarea angajamentului politic și științific prin reunirea statelor membre, a oamenilor de știință și a partenerilor pentru a reafirma implicarea și alinierea științei criosferei cu obiectivele climatice globale, notează https://articles.unesco.org/.

Criosfera - alcătuită din ghețari, calote glaciare, permafrost, gheață marină, zăpadă și sol înghețat sezonier - stochează aproximativ 70% din apa dulce a Pământului, însă aceasta se micșorează rapid. Ghețarii pierd masă în fiecare an; gheața marină arctică a scăzut cu aproximativ 40% din 1979; iar calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica, care împreună ar putea ridica nivelul mării cu 65 de metri, se topesc mai repede ca niciodată. Pierderea criosferei afectează deja ecosistemele, cât și oamenii, potrivit https://articles.unesco.org/..

Între 2 și 3 miliarde de oameni se bazează pe topirea sezonieră a ghețarilor și a zăpezii pentru securitatea lor în materie de apă. Creșterea nivelului mărilor amenință cei 1 miliard de oameni care trăiesc la 10 metri de coastă. Dezghețul permafrostului dăunează infrastructurii și eliberează gaze cu efect de seră.

Prăbușirea criosferei accelerează încălzirea globală prin reducerea reflectivității Pământului și riscă să destabilizeze circulația curenților Oceanului Atlantic (AMOC), cu consecințe globale. Drept răspuns la această urgență planetară, Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în temeiul Rezoluției 77/158 din 2022, a declarat anul 2025 Anul Internațional al Conservării Ghețarilor (IYGP 2025), desemnând data de 21 martie drept Ziua mondială a ghețarilor.

Condus de UNESCO și Organizația Meteorologică Mondială, Anul Internațional al Conservării Ghețarilor 2025 a mobilizat 75 de organizații internaționale și 35 de țări prin intermediul a patru grupuri de lucru dedicate unei campanii globale, conferințe și consolidării capacităților, cercetării și monitorizării, precum și promovării politicilor cu mobilizarea resurselor.

Prima Zi mondială a ghețarilor, din martie 2025, a fost coordonată în paralel cu Ziua mondială a apei și a inclus evenimente la sediul UNESCO la Paris și la sediul ONU din New York. Concomitent, Republica Tadjikistan a găzduit o Conferință internațională la nivel înalt la Dușanbe, care a avut drept rezultat adoptarea 'Declarației Ghețarilor de la Dușanbe'.

Recunoscând importanța cooperării internaționale susținute privind provocările legate de criosferă, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 78/321 în august 2024, proclamând perioada 2025-2034 drept Deceniul de Acțiune pentru Științele Criosferice.

Condus de UNESCO, Deceniul de Acțiune pentru Științele Criosferice propune să promoveze cercetarea științifică, monitorizarea, educația, politicile și strategiile de reziliență ca răspuns la degradarea accelerată a ghețarilor, zăpezii, gheții și permafrostului.

Pentru a pregăti implementarea, UNESCO a convocat multiple consultări în cadrul unor conferințe internaționale (COP29, UNOC3, COP30), un grup de lucru în martie 2025 și ulterior a înființat un Comitet Ad-Hoc compus din experți în criosferă. Acest Comitet a definit o structură de guvernanță, a propus grupuri de lucru tematice și a contribuit la un document de sinteză preliminar care prezintă principalele etape științifice și societale.

Aceste eforturi fundamentale au conturat o viziune strategică preliminară, bazată pe cooperare interdisciplinară și informată de cunoștințele indigene și locale, cu scopul de a traduce știința criosferică în acțiuni globale.

În calitate de agenție principală desemnată, UNESCO va colabora cu statele membre, agențiile ONU, oamenii de știință și societatea civilă pentru a se asigura că cunoștințele despre criosferă contribuie direct la acțiunile climatice globale, pregătirea pentru dezastre și creșterea durabilității resurselor de apă, mai notează https://articles.unesco.org/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.un-glaciers.org