PERSONALITATEA ZILEI: Atleta Iolanda Balaș-Sőtér
Prima campioană olimpică a atletismului românesc, Iolanda Balaș-Sőtér a reușit performanțe fără egal în sportul mondial: 14 recorduri mondiale la săritura în înălțime, dintre care 12 consecutive, două titluri de campioană olimpică, trei europene (și o medalie de argint), trei titluri mondiale universitare, nouă titluri balcanice, 19 titluri naționale. La aceste titluri remarcabile se adaugă rezultate extraordinare în istoria acestui sport, ea deținând simultan recordurile a 100 de arene în întreaga lume, precum și, la un moment dat, primele 64 de performanțe ale probei sale: a obținut cele mai detașate victorii olimpice din istoria probei de săritura în înălțime, 14 cm la Roma și 10 cm la Tokyo față de rezultatul celei de-a doua sportive clasate.
Născută la Timișoara, la 12 decembrie 1936, potrivit https://www.cosr.ro., Iolanda Balaș a început să practice atletismul de la vârsta de 12 ani, la Clubul 'Electrica' din Timișoara, sub îndrumarea antrenoarei Luize Ernst-Lupșa, potrivit volumului ''Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România'' (coord. prof. dr. Alexe Nicu, Volumul I, Editura Aramis Print, 2002). În 1966 a absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport, specializarea atletism.

A XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Roma, Italia în perioada 25 august - 11 septembrie 1960. În imagine: Iolanda Balaş, medaliată cu aur la atletism (săritura în înălţme), la sosirea pe aeroport.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES
În 1951 a stabilit recordul național la săritura în înălțime (1,48 m). S-a transferat, în 1953, la Clubul Central al Armatei București, unde activitatea sa a fost coordonată de antrenorul emerit Ion Sőtér.

Iolanda Balaș, 1961
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES
Primul său record mondial din carieră l-a obținut în 1956, cu 1,75 m, urmat de încă 13 succese similare, în numai cinci ani. Recordul său din anul 1961, de 1,91 m, a rămas neegalat timp de zece ani.

Imagine de la Jocurile Olimpice de Vară de la Tokio (Japonia), desfăşurate în perioada 10 - 24 octombrie 1964. În imagine: atleta Iolanda Balaş, evoluând în cadrul competiţiei sportive, la săritura în înălţime.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
A cucerit două titluri de campioană olimpică: la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960, cu 1,85 m, și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964, cu 1,90 m.
Timp de peste zece ani a înregistrat 142 de victorii consecutive (decembrie 1956 - iunie 1967), performanță înscrisă în Cartea Recordurilor.
Prima medalie de aur la săritura în înălțime, aducând primul titlu european în această disciplină sportivă României, a obținut-o la Campionatele Europene de atletism de la Stockholm (1958). Patru ani mai târziu, la Belgrad, a cucerit titlul european, cu săritura de 1,83 m.
În 1963, Comitetul Internațional Olimpic i-a decernat 'Trofeul Mohammed Taher Pacha', pentru contribuția adusă la promovarea olimpismului.
În strălucitul său palmares se înscriu: 19 titluri de campioană națională (16 la senioare și trei la junioare), 63 de recorduri naționale (41 la senioare și 22 la junioare), evoluând în lotul național de atletism de 41 de ori, se mai arată în lucrarea 'Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România'.
S-a retras din activitatea competițională în 1967, după ce a suferit o accidentare la tendonul lui Achile, la piciorul cu care bătea solul înaintea executării săriturii. A fost, apoi, antrenoare, profesoară, metodistă la Cabinetul metodic și cercetări științifice de la Clubul Steaua București.
În 1967, s-a căsătorit cu antrenorul emerit Ion Sőtér, cu care a colaborat îndeaproape în activitatea competițională.
Președintă a Federației Române de Atletism (1988-2005), a fost, ulterior, președintă de onoare a acestei federații. În perioada 1998-2002 a ocupat funcția de vicepreședintă a Comitetului Olimpic Român (COR). Stadionul Tineretului din București îi poartă numele.
Este autoarea lucrării 'Studiu și istoric al pregătirii sportivilor de înaltă performanță la altitudine' (1988) și a contribuit decisiv la apariția revistei 'Atletismul Românesc'.
A înființat, în 1993, Fundația 'Atletismul Românesc' pentru susținerea atletismului românesc și a echipei reprezentative a României.
Pentru performanțele sale sportive extraordinare, a fost distinsă cu: titlul de Maestru Emerit al Sportului (1958), Ordinul Steaua României (1962), Ordinul Meritul Sportiv (1966), Ordinul Național Steaua României în grad de Ofițer (2000).

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
În anul 2000, a fost nominalizată între primele zece atlete din lume ale secolului XX.
Comitetul Olimpic și Sportiv Român i-a decernat, în semn de aleasă prețuire pentru activitatea depusă în slujba atletismului românesc, ''Colanul de Aur''.
A fost distinsă cu decorația regală 'Nihil Sine Deo', pentru merite deosebite aduse sportului românesc, la 13 septembrie 2010, la Palatul Elisabeta din București.

Iolanda Balaş Soter a primit Trofeul de excelenţă, în cadrul galei 'Zece pentru România'
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
La 27 noiembrie 2012, la împlinirea unui secol de existență a Federației Internaționale de Atletism, a fost inclusă în galeria mondială a legendelor atletismului alături de 12 legende ale acestui sport.
S-a stins din viață la 11 martie 2016. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editr online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 110 ani de la semnarea Convenției de alianță politică și militară dintre România și Antanta (4 august)
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, spectrul european fusese împărțit în două blocuri politico-militare care exercitau o influență majoră asupra continentului în plan politic și economic: Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria, la care ulterior vor adera Turcia și Bulgaria) și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și
Fosta actriță Meghan Markle, ducesă de Sussex, împlinește 45 de ani (4 august)
Fosta actriță americană, Meghan Markle, ducesă de Sussex, soția prințului Harry, fiul regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, s-a născut pe 4 august 1981, în Los Angeles, California. Mama sa, Doria, de origine afro-americană, este terapeut clinic și instructor de yoga, iar tatăl său, olandezul Thomas, a fost asistent de regie pe platourile de filmare. Părinții să
Barack Obama, cel de-al 44-lea președinte al SUA, împlinește 65 de ani (4 august)
Barack Hussein Obama II s-a născut la 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii, conform obamalibrary.gov. Este al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 2009 - 20 ianuarie 2017) și primul afro-american care a ocupat această funcție. Tatăl său, Barack Obama Sr., a fost un student
Reuniune a miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta (4 august)
Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferință, pentru a lua în discuție criza migranților din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/. Un număr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 august
Ortodoxe Sf. 7 tineri din Efes; Sf. Mc. Tatuil Greco-catolice Cei 7 tineri m. din Efes; Cuv. m. Evdochia; Sf. Ioan Maria Vianney Romano-catolice Sf. Ioan Maria Vianney, pr. Biserica Ortodoxă îi sărbătorește în ziua de 4 august, dar
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 august
Este a 216-a zi a anului 2026. Au mai rămas 149 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 06 m și apune la 20 h 37 m. Luna răsare la 22 h 56 m și apune la 12 h 19 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 august
Ortodoxe Sf. Cuv. Mărturisitor Iraclie din Basarabia; Sf. Cuv. Isaachie, Dalmat și Faust; Sf. Mironosiță Salomeea; Sf. Cuv. Teodora din Tesalonic Greco-catolice Sf. Isachie; Sf. Dalmat; Sf. Faust. Romano-catolice Sf. Martin, pustnic Sfinții Cuv
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 august
Este a 215-a zi a anului 2026. Au mai rămas 150 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 38 m. Luna răsare la 22 h 35 m și apune la 11 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Marcel Iureș - Limba română este 'ca respirația'
Unul dintre marii actori de teatru și film ai României, consacrat mai ales printr-o serie de roluri din ''Romeo și Julieta'' (1978), ''Cum vă place'' (1979), ''Hamlet'' (1985), ''Dimineață pierdută'' (1986), ''Trei surori'' (1995), ''Caligula'' (1996), ''O noapte fur
2 august - Ziua europeană și națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen
La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost uciși în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Parlamentul European a instituit, prin Rezoluția din 15 aprilie 2015, ca ziua de 2 august să fie marcată drept
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul împărat Iustinian cel Mare Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 9-a după Russalii. Aducerea moaștelor Sf. m. Arhid. Ștefan la Ierusalim Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 august
Este a 214-a zi a anului 2026. Au mai rămas 151 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 40 m. Luna răsare la 22 h 16 m și apune la 09 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Noul' Pod al Londrei a fost inaugurat de regele William al IV-lea (1 august 1831)
La 1 august 1831, regele William al IV-lea și regina Adelaide au inaugurat oficial 'Noul' Pod al Londrei (''New London Bridge, 1831-1967), care l-a înlocuit pe cel existent, vechi de peste 600 de ani, care făcea legătura, peste Tamisa, între cartierele londoneze City of London și Southwark. Ceremonia de deschidere a fost descrisă de ziarul The Tim
PERSONALITATEA ZILEI: Regina Ana, soția regelui Mihai I al României
Ana, principesă de Bourbon-Parma, s-a căsătorit cu regele Mihai I, la Atena, pe 10 iunie 1948, și, după aproape 50 de ani petrecuți în exil, a ajuns pentru prima oară în România în 1992. Fiică a principilor René de Bourbon și Margareta a Danemarcei, Ana s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923, se arată pe site-ul
1 august - Ziua națională a Salvamont România
La 1 august este marcată Ziua națională a Salvamont România. Propunerea pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua națională a Salvamont România a fost inițiată de 56 deputați și senatori, conform https://www.cdep.ro/. Inițiatorii au menționat, &icir










