logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

PERSONALITATEA ZILEI: Atleta Iolanda Balaș-Sőtér

Image

Prima campioană olimpică a atletismului românesc, Iolanda Balaș-Sőtér a reușit performanțe fără egal în sportul mondial: 14 recorduri mondiale la săritura în înălțime, dintre care 12 consecutive, două titluri de campioană olimpică, trei europene (și o medalie de argint), trei titluri mondiale universitare, nouă titluri balcanice, 19 titluri naționale. La aceste titluri remarcabile se adaugă rezultate extraordinare în istoria acestui sport, ea deținând simultan recordurile a 100 de arene în întreaga lume, precum și, la un moment dat, primele 64 de performanțe ale probei sale: a obținut cele mai detașate victorii olimpice din istoria probei de săritura în înălțime, 14 cm la Roma și 10 cm la Tokyo față de rezultatul celei de-a doua sportive clasate.

Născută la Timișoara, la 12 decembrie 1936, potrivit https://www.cosr.ro., Iolanda Balaș a început să practice atletismul de la vârsta de 12 ani, la Clubul 'Electrica' din Timișoara, sub îndrumarea antrenoarei Luize Ernst-Lupșa, potrivit volumului ''Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România'' (coord. prof. dr. Alexe Nicu, Volumul I, Editura Aramis Print, 2002). În 1966 a absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport, specializarea atletism.

A XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Roma, Italia în perioada 25 august - 11 septembrie 1960. În imagine: Iolanda Balaş, medaliată cu aur la atletism (săritura în înălţme), la sosirea pe aeroport.

Foto: (c)  VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES


În 1951 a stabilit recordul național la săritura în înălțime (1,48 m). S-a transferat, în 1953, la Clubul Central al Armatei București, unde activitatea sa a fost coordonată de antrenorul emerit Ion Sőtér.

Iolanda Balaș, 1961

Foto: (c)  VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES


Primul său record mondial din carieră l-a obținut în 1956, cu 1,75 m, urmat de încă 13 succese similare, în numai cinci ani. Recordul său din anul 1961, de 1,91 m, a rămas neegalat timp de zece ani.

Imagine de la Jocurile Olimpice de Vară de la Tokio (Japonia), desfăşurate în perioada 10 - 24 octombrie 1964. În imagine: atleta Iolanda Balaş, evoluând în cadrul competiţiei sportive, la săritura în înălţime.

Foto: (c)  Arhiva istorică AGERPRES


A cucerit două titluri de campioană olimpică: la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960, cu 1,85 m, și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964, cu 1,90 m.

Timp de peste zece ani a înregistrat 142 de victorii consecutive (decembrie 1956 - iunie 1967), performanță înscrisă în Cartea Recordurilor.

Prima medalie de aur la săritura în înălțime, aducând primul titlu european în această disciplină sportivă României, a obținut-o la Campionatele Europene de atletism de la Stockholm (1958). Patru ani mai târziu, la Belgrad, a cucerit titlul european, cu săritura de 1,83 m.

În 1963, Comitetul Internațional Olimpic i-a decernat 'Trofeul Mohammed Taher Pacha', pentru contribuția adusă la promovarea olimpismului.

În strălucitul său palmares se înscriu: 19 titluri de campioană națională (16 la senioare și trei la junioare), 63 de recorduri naționale (41 la senioare și 22 la junioare), evoluând în lotul național de atletism de 41 de ori, se mai arată în lucrarea 'Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România'.

S-a retras din activitatea competițională în 1967, după ce a suferit o accidentare la tendonul lui Achile, la piciorul cu care bătea solul înaintea executării săriturii. A fost, apoi, antrenoare, profesoară, metodistă la Cabinetul metodic și cercetări științifice de la Clubul Steaua București.

În 1967, s-a căsătorit cu antrenorul emerit Ion Sőtér, cu care a colaborat îndeaproape în activitatea competițională.

Președintă a Federației Române de Atletism (1988-2005), a fost, ulterior, președintă de onoare a acestei federații. În perioada 1998-2002 a ocupat funcția de vicepreședintă a Comitetului Olimpic Român (COR). Stadionul Tineretului din București îi poartă numele.

Este autoarea lucrării 'Studiu și istoric al pregătirii sportivilor de înaltă performanță la altitudine' (1988) și a contribuit decisiv la apariția revistei 'Atletismul Românesc'.

A înființat, în 1993, Fundația 'Atletismul Românesc' pentru susținerea atletismului românesc și a echipei reprezentative a României.

Pentru performanțele sale sportive extraordinare, a fost distinsă cu: titlul de Maestru Emerit al Sportului (1958), Ordinul Steaua României (1962), Ordinul Meritul Sportiv (1966), Ordinul Național Steaua României în grad de Ofițer (2000).

 

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO


În anul 2000, a fost nominalizată între primele zece atlete din lume ale secolului XX.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român i-a decernat, în semn de aleasă prețuire pentru activitatea depusă în slujba atletismului românesc, ''Colanul de Aur''.

A fost distinsă cu decorația regală 'Nihil Sine Deo', pentru merite deosebite aduse sportului românesc, la 13 septembrie 2010, la Palatul Elisabeta din București.

 Iolanda Balaş Soter a primit Trofeul de excelenţă, în cadrul galei 'Zece pentru România'

Foto: (c)   CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO


La 27 noiembrie 2012, la împlinirea unui secol de existență a Federației Internaționale de Atletism, a fost inclusă în galeria mondială a legendelor atletismului alături de 12 legende ale acestui sport.

S-a stins din viață la 11 martie 2016. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editr online: Andreea Preda)

Afisari: 632

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 26-08-2026 10:29

A murit Dolly Parton, legenda americană a muzicii country (fișă biografică)

Dolly Parton, actriță, compozitoare și femeie de afaceri, a murit la 25 august 2026, la vârsta de 80 de ani, a anunțat familia sa într-un mesaj video. *** Dolly Rebecca Parton

Documentare 26-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 august

Ortodoxe Sf. Mc. Adrian și Natalia, soția sa Greco-catolice Sf. m. Adrian și Natalia Romano-catolice Fer. Veronica Antal, fc. m.; Ss. Ioana, fc.; Melchisedec, rege Sfinții Mucenici Adrian și Natalia sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox &ic

Documentare 26-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 august

Este a 238-a zi a anului 2026. Au mai rămas 127 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 31 m și apune la 20 h 03 m. Luna răsare la 19 h 23 și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 25-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 august

Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit Greco-catolice Aducerea în Veneția a moaștelor Sf. ap.Bartolomeu; Sf. ap. Tit Romano-catolice Ss. Ludovic, rege; Iosif de Calasanz, pr. Sfântul Apostol Bartolomeu a fost răstignit

Documentare 25-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 august

Este a 237-a zi a anului 2026. Au mai rămas 128 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 18 h 58 și apune la 03 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 24-08-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&

Documentare 24-08-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august

Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea) 

Documentare 23-08-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan

Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,

Documentare 23-08-2026 10:00

DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)

Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A

Documentare 23-08-2026 09:00

DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)

Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ

Documentare 23-08-2026 08:30

23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)

La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab

Documentare 23-08-2026 08:00

23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului

La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo

Documentare 23-08-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august

Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.

Documentare 23-08-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august

Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 22-08-2026 08:00

22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)

Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim