Scriitorul Ion Hobana, istoric, teoretician și animator al SF-ului românesc, s-a născut în localitatea Sînnicolau Mare, județul Timiș, la 25 ianuarie 1931. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1955, cu prima lucrare de diplomă consacrată în România literaturii științifico-fantastice, după cum indică ''Dicționarul general al literaturii române'' apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2005).

A fost, pe rând, redactor la ''Scînteia tineretului'' (1950-1952), șef al secției literare a revistei ''Luminița'' (1952-1956), șef al secției de literatură pentru copii (1955-1961) și al secției de literatură științifico-fantastică (1961-1968) ale Editurii Tineretului, șef al secției de știință la ''Scînteia'' (1968-1972). A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor din România (1972-1990), apoi consilier al Uniunii Scriitorilor.

Ion Hobana, 1996

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES

După debutul cu versuri și recenzii în ziarul ''Păreri tutovene'' din Bârlad (1948), a scris literatură pentru copii și tineret, iar mai târziu a debutat editorial cu placheta de versuri pentru copii ''Centru înaintaș'' (1954), continuând tot cu versuri: ''Caleidoscop'' (1958) și ''Orar de vacanță'' (1962), apoi cu povestirea versificată ''Petrică și ceasul vrăjit'' (1957), nuvela ''Ultimul văl'' (1957), romanul ''Sfârșitul vacanței'' (1960), poemul epic ''Horea'' (1974).

Se remarcă printr-o bogată activitate în presă cu privire la literatura SF, știință contemporană, OZN, istorie literară SF română și străină, scrierile sale fiind traduse în peste douăzeci de țări, potrivit sursei citate. Ca autor de proză științifico-fantastică a debutat cu povestirile din volumul ''Oameni și stele'' (1963), continuând cu alte povestiri SF (''Un fel de spațiu'', 1988) și cu romanul autobiografic ''Călătorie întreruptă'' (1989). Colaborează cu multe narațiuni la revista ''Știință și tehnică'', în cadrul colecției ''Povestiri științifico-fantastice'' (apărută în perioada 1955-1974), și la alte publicații, ca ''Astra'', ''Contemporanul'', ''Secolul 20''.

Lansarea volumului "Jules Verne. Chipuri, obiceiuri si peisaje romanesti", autor Ion Hobana.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU /Arhiva istorică AGERPRES

Ion Hobana s-a evidențiat prin promovarea prozei și a tuturor formelor de creație științifico-fantastică, publicând numeroase volume de studii și eseuri: ''Imaginile imposibilului. Filmul științifico-fantastic'' (1968), ''OZN - O sfidare pentru rațiunea umană'' (1971, în colaborare), ''20.000 de pagini în căutarea lui Jules Verne'' (1979), ''Science fiction. Autori, cărți, idei'' (1983), ''Misterul Roswell după cincizeci de ani '', ''Enigme pe cerul istoriei''.

Acestora li se adaugă volume de antologii comentate de SF românesc și străin: ''Viitorul a început ieri. Retrospectiva anticipației franceze'' (1966), ''Viitorul? Atenție! Studii și articole despre literatura științifico-fantastică'' (1968), ''Vârsta de aur a anticipației românești'' (1969), ''Fantascienza. Povestiri italiene'' (1972, în colab.), ''Odiseea marțiană. Maeștrii anticipației clasice'' (1975), ''O falie în timp'' (1975), ''Povestiri științifico-fantastice'' (1976), ''Pagini de anticipație românească'' (1976), ''Fugă în spațiu-timp'' (1981). A mai scris ''Jules Verne în România?'' (1993), ''Un englez neliniștit: H.G. Wells și universul SF'' (1996), ''Jules Verne. Chipuri, obiceiuri și peisaje românești'' (2005).

În cartea ''OZN. Observatori credibili, relatări incredibile'' (2001), Ion Hobana prezintă dovezile adunate de el de-a lungul timpului pentru a-i convinge până și pe sceptici de existența OZN-urilor. De asemenea, a prefațat și postfațat volume SF de Stanislaw Lem, Arthur Conan Doyle, H.G. Wells, Edgar Allan Poe, R.L. Stevenson, Mark Twain, Villiers de l'Isle Adam, Jan Weiss, Cezar Petrescu.

A tradus multe opere științifico-fantastice, în special franceze, din autori precum J. Verne, Rosny-Aine, S. Mihalkov, A. Maurois, J. Paulhan.

Ion Hobana a fost membru al Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aero-spațiale Neidentificate (ASFAN), înființată în 1998. De asemenea, s-a numărat printre personalitățile care au participat, de-a lungul timpului, la Academia de Vară pentru Tineret, Știință, Viitorologie și Science Fiction ATLANTYKRON, care se desfășoară începând din 1990 pe Insula 'Inelul de Piatră' de la Capidava, județul Constanța.

A fost distins cu Premiul internațional la Primul Congres European de Science Fiction (Triest, Italia, 1972), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1979), Premiul special ''Europa'' la Eurocon V (Stresa, Italia, 1980), Premiul ''Aripile de aur ale fantezie'' (Poznan, Polonia, 1980), Premiul ''World SF'' (Brighton, Marea Britanie, 1984).

Decernarea premiilor pe anul 2005 a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti.

Foto: (c) VIOREL LAZARESCU /Arhiva istorică AGERPRES

Ion Hobana a încetat din viață la 22 februarie 2011, la București. În 2010, a fost lansat, din inițiativa scriitorilor Liviu Radu și Horia Gârbea, Colocviul Național de Literatură SF și Fantasy ''Ion Hobana'', organizat anual de Societatea Română de Literatură SF și Fantasy (SRSFF) ''Ion Hobana''. În 2013 au fost instituite Premiile Naționale SRSFF ''Ion Hobana'', care se acordă celor mai bune cărți de gen din anul precedent și unor personalități ale genului pentru ''Opera Omnia''. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)