PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Ion Hobana
Scriitorul Ion Hobana, istoric, teoretician și animator al SF-ului românesc, s-a născut în localitatea Sînnicolau Mare, județul Timiș, la 25 ianuarie 1931. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1955, cu prima lucrare de diplomă consacrată în România literaturii științifico-fantastice, după cum indică ''Dicționarul general al literaturii române'' apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2005).
A fost, pe rând, redactor la ''Scînteia tineretului'' (1950-1952), șef al secției literare a revistei ''Luminița'' (1952-1956), șef al secției de literatură pentru copii (1955-1961) și al secției de literatură științifico-fantastică (1961-1968) ale Editurii Tineretului, șef al secției de știință la ''Scînteia'' (1968-1972). A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor din România (1972-1990), apoi consilier al Uniunii Scriitorilor.
Ion Hobana, 1996
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
După debutul cu versuri și recenzii în ziarul ''Păreri tutovene'' din Bârlad (1948), a scris literatură pentru copii și tineret, iar mai târziu a debutat editorial cu placheta de versuri pentru copii ''Centru înaintaș'' (1954), continuând tot cu versuri: ''Caleidoscop'' (1958) și ''Orar de vacanță'' (1962), apoi cu povestirea versificată ''Petrică și ceasul vrăjit'' (1957), nuvela ''Ultimul văl'' (1957), romanul ''Sfârșitul vacanței'' (1960), poemul epic ''Horea'' (1974).
Se remarcă printr-o bogată activitate în presă cu privire la literatura SF, știință contemporană, OZN, istorie literară SF română și străină, scrierile sale fiind traduse în peste douăzeci de țări, potrivit sursei citate. Ca autor de proză științifico-fantastică a debutat cu povestirile din volumul ''Oameni și stele'' (1963), continuând cu alte povestiri SF (''Un fel de spațiu'', 1988) și cu romanul autobiografic ''Călătorie întreruptă'' (1989). Colaborează cu multe narațiuni la revista ''Știință și tehnică'', în cadrul colecției ''Povestiri științifico-fantastice'' (apărută în perioada 1955-1974), și la alte publicații, ca ''Astra'', ''Contemporanul'', ''Secolul 20''.
Lansarea volumului "Jules Verne. Chipuri, obiceiuri si peisaje romanesti", autor Ion Hobana.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU /Arhiva istorică AGERPRES
Ion Hobana s-a evidențiat prin promovarea prozei și a tuturor formelor de creație științifico-fantastică, publicând numeroase volume de studii și eseuri: ''Imaginile imposibilului. Filmul științifico-fantastic'' (1968), ''OZN - O sfidare pentru rațiunea umană'' (1971, în colaborare), ''20.000 de pagini în căutarea lui Jules Verne'' (1979), ''Science fiction. Autori, cărți, idei'' (1983), ''Misterul Roswell după cincizeci de ani '', ''Enigme pe cerul istoriei''.
Acestora li se adaugă volume de antologii comentate de SF românesc și străin: ''Viitorul a început ieri. Retrospectiva anticipației franceze'' (1966), ''Viitorul? Atenție! Studii și articole despre literatura științifico-fantastică'' (1968), ''Vârsta de aur a anticipației românești'' (1969), ''Fantascienza. Povestiri italiene'' (1972, în colab.), ''Odiseea marțiană. Maeștrii anticipației clasice'' (1975), ''O falie în timp'' (1975), ''Povestiri științifico-fantastice'' (1976), ''Pagini de anticipație românească'' (1976), ''Fugă în spațiu-timp'' (1981). A mai scris ''Jules Verne în România?'' (1993), ''Un englez neliniștit: H.G. Wells și universul SF'' (1996), ''Jules Verne. Chipuri, obiceiuri și peisaje românești'' (2005).
În cartea ''OZN. Observatori credibili, relatări incredibile'' (2001), Ion Hobana prezintă dovezile adunate de el de-a lungul timpului pentru a-i convinge până și pe sceptici de existența OZN-urilor. De asemenea, a prefațat și postfațat volume SF de Stanislaw Lem, Arthur Conan Doyle, H.G. Wells, Edgar Allan Poe, R.L. Stevenson, Mark Twain, Villiers de l'Isle Adam, Jan Weiss, Cezar Petrescu.
A tradus multe opere științifico-fantastice, în special franceze, din autori precum J. Verne, Rosny-Aine, S. Mihalkov, A. Maurois, J. Paulhan.
Ion Hobana a fost membru al Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aero-spațiale Neidentificate (ASFAN), înființată în 1998. De asemenea, s-a numărat printre personalitățile care au participat, de-a lungul timpului, la Academia de Vară pentru Tineret, Știință, Viitorologie și Science Fiction ATLANTYKRON, care se desfășoară începând din 1990 pe Insula 'Inelul de Piatră' de la Capidava, județul Constanța.
A fost distins cu Premiul internațional la Primul Congres European de Science Fiction (Triest, Italia, 1972), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1979), Premiul special ''Europa'' la Eurocon V (Stresa, Italia, 1980), Premiul ''Aripile de aur ale fantezie'' (Poznan, Polonia, 1980), Premiul ''World SF'' (Brighton, Marea Britanie, 1984).
Decernarea premiilor pe anul 2005 a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti.
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU /Arhiva istorică AGERPRES
Ion Hobana a încetat din viață la 22 februarie 2011, la București. În 2010, a fost lansat, din inițiativa scriitorilor Liviu Radu și Horia Gârbea, Colocviul Național de Literatură SF și Fantasy ''Ion Hobana'', organizat anual de Societatea Română de Literatură SF și Fantasy (SRSFF) ''Ion Hobana''. În 2013 au fost instituite Premiile Naționale SRSFF ''Ion Hobana'', care se acordă celor mai bune cărți de gen din anul precedent și unor personalități ale genului pentru ''Opera Omnia''. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
27 octombrie - Ziua Sustenabilității în România
La 27 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua Sustenabilității în România, instituită prin Legea nr.157/2023, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ambasada Sustenabilității în România, ce promovează responsabilitatea individuală și colectivă pentru un viitor mai bun. Această dată are și o semnifica
27 octombrie - Ziua mondială a patrimoniului audiovizual (ONU)
La data de 27 octombrie este marcată, anual, Ziua mondială a patrimoniului audiovizual. Ajunsă, în 2026, la ediția cu numărul 21, această zi este inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Învățământ, Știință și Cultură (UNESCO). Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual privesc aducerea la cunoștința pu
Relații bilaterale România - Republica Moldova
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, efectuează pe 27 octombrie o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan,
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie)
Pelerinajul din 2026, prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, a început duminică, 18 octombrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (ale cărui moaște se află în Catedrala Patriarhală); Sf. Mc. Nestor Greco-catolice Sf. m. Nestor Romano-catolice Sf. Evarist, pp. m. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrot
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 octombrie
Este a 300-a zi a anului 2026. Au mai rămas 65 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 17 h 12 m. Luna răsare la 17 h 33 m și apune la 08 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.