Ziua națională a lecturii este sărbătorită la data de 15 februarie, începând din 2022, motto-ul primei ediții fiind 'Citim împreună!'.

În 22 martie 2021, mai mulți deputați și senatori au depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaților o propunere legislativă privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii, potrivit site-ului https://www.cdep.ro/.

În expunerea de motive, inițiatorii au subliniat situația din România și motivele pentru care era necesară o propunere de încurajare a cititului. Potrivit statisticilor realizate la nivel național și european, românii, în special copiii și tinerii, 'citesc foarte puțin': '68,5% dintre români nu au citit măcar o carte în ultimul an; 20% dintre români citesc o dată pe lună și 8% citesc zilnic; 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc, 40% este rata analfabetismului funcțional în România și aproape 50% dintre absolvenții de studii liceale nu promovează examenul de Bacalaureat și au dificultăți la Evaluările naționale', conform documentului aflat pe site-ul https://www.cdep.ro/.

În ceea ce privește data aleasă pentru Ziua națională a lecturii, respectiv 15 februarie, aceasta reprezintă datele de naștere a două personalități care au avut un rol important în dezvoltarea culturii române și a educației: Titu Maiorescu (1840-1917) - critic literar, eseist, pedagog, filosof, politician și scriitor, fondator al societății literare 'Junimea', și Spiru Haret (1851-1912) - matematician consacrat, ministru al educației și membru titular al Academiei Române, recunoscut pentru organizarea și consolidarea sistemului modern de învățământ românesc.

La 14 iunie 2021, Senatul a adoptat proiectul de lege. For decizional, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege la 21 decembrie 2021. În data de 14 ianuarie 2022, a fost promulgată de către președinte țării prin Decretul nr. 54/2022, Legea nr. 21 din 14 ianuarie 2022 privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii. Legea nr. 21/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 45 din 14 ianuarie 2022, se arată pe site-ul https://www.presidency.ro/.

'Cu prilejul Zilei naționale a lecturii se pot organiza activități culturale, sociale și educaționale prin care se evidențiază importanța lecturii, în special în formarea copiilor și tinerilor. Autoritățile administrației publice centrale și locale, serviciile publice deconcentrate (...) cu atribuții în domeniile educației și culturii, precum și instituțiile de învățământ superior pot acorda sprijin material, financiar și logistic bibliotecilor, muzeelor, instituțiilor de învățământ, organizațiilor neguvernamentale, editurilor, precum și altor instituții cu atribuții în domeniile educației și culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare și logistice disponibile', se arată în actul normativ.

Legea prevede ca muzeele, bibliotecile publice și instituțiile cu atribuții în domeniile educației și culturii pot acorda asistență de specialitate pentru manifestările organizate cu ocazia Zilei naționale a lecturii, în vederea încurajării lecturii. 'În săptămâna care include Ziua națională a lecturii, în timpul desfășurării activităților didactice, unitățile de învățământ preuniversitar pot organiza activități de promovare și încurajare a lecturii', mai prevede legea. De asemenea, potrivit actului normativ, cu ocazia acestei Zile, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Agenția Națională de Presă AGERPRES produc, difuzează sau redifuzează, după caz, emisiuni de promovare și încurajare a lecturii.

'În ziua de 15 februarie, în timpul orelor de curs, personalul didactic împreună cu elevii pot desfășura activități de promovare și încurajare a lecturii. Institutul Cultural Român, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ambasadele și consulatele României pot desfășura proiecte culturale și/sau educaționale dedicate Zilei naționale a lecturii, individual sau în colaborare cu asociații și fundații de profil, în limita resurselor bugetare și logistice disponibile', se mai arată în lege.

***

La 15 februarie 2026 se împlinesc 175 de ani de la nașterea matematicianului Spiru Haret, pedagog, ministru al educației și reformator și organizator al învățământului românesc. Născut la Iași, a fost elev al Liceului 'Sf. Sava' din București (1862-1869), în urma obținerii unei burse. A studiat la Facultatea de Științe, Secția Fizico-Matematici, a Universității din București, unde și-a luat licența în matematici, în 1874, potrivit dicționarului 'Membrii Academiei Române (1866-2003)' (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, București, 2003).

Își continuă specializarea la Paris, unde obține o nouă licență în matematici, în 1875, și în științe fizice, în 1876. În 1878 își susține, la Sorbona, teza 'Sur l'invariabilite des grands axes des orbites planetaires' ('Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare'), luându-și doctoratul în matematici și devenind astfel primul român doctor în matematici la Sorbona.

În 1878, a devenit profesor de mecanică rațională, algebră și geometrie analitică la Facultatea de Științe din București. În paralel, a predat matematici la Seminarul 'Nifon', apoi mecanică rațională la Școala de Artilerie și Geniu (1888), iar din 1885 - algebră superioară, trigonometrie și geometrie analitică la Școala de Poduri și Șosele din București. A profesat până în 1910, când s-a pensionat, dar a continuat să țină prelegeri de popularizare la Universitatea populară, până la moartea sa, notează https://www.fsespiruharet.ro/.

Spiru Haret a ocupat funcții importante în sistemul de învățământ, fiind membru în Consiliul permanent de instrucțiune, inspector general al școlilor (1883-1884), secretar general al Ministerului Instrucțiunii Publice (1885-1888), ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor (31 mart. 1897-11 apr. 1899, 14 febr. 1901-22 dec. 1904, 12 mart. 1907-29 dec. 1910) în guvernul condus de Dimitrie Alexandru Sturza.

Prin inițiativele și măsurile sale a reorganizat învățământul de toate gradele (secundar, superior și profesional), s-a ocupat de organizarea școlară cu tendințe practice, învățământul meseriilor și agriculturii la sate, școala primară pe baze științifice, a introdus pentru prima oară obligativitatea învățământului primar și aceleași programe școlare la sate și la orașe, dezvoltarea educației fizice și a culturii muzicale în școli ș.a.

Elaborează, împreună cu Constantin Dumitrescu-Iași, 'Legea învățământului secundar și superior' (1898), înființând cele trei secțiuni ale claselor V-VIII, clasică, modernă și reală. S-a implicat în reorganizarea școlilor normale, care pregăteau învățători, înființând pentru aceștia și 'Biblioteca pedagogică', iar în 1905 a fondat 'Revista Generală a Învățământului'. În 1897, a înființat grădinițele pentru copii iar până în 1910 au fost construite, în toată țara, 2.343 de școli.

De asemenea, a depus o intensă activitate pentru introducerea unui nou calendar, pentru realizarea recensământului din 1913 după metode științifice ș.a.

În 1904, a înființat Școala superioară de arhitectură și tot atunci Comisia monumentelor istorice, potrivit https://www.fsespiruharet.ro/.

A publicat numeroase lucrări, studii, cursuri privind învățământul, știința, astronomia, printre care: 'Curs de trigonometrie' (1886), 'Aritmetică elementară' și 'Aritmetică practică' (1888); 'Chestiuni de învățământ' (1897), 'Activitatea extrașcolară a învățătorilor' (1908); 'Mecanica socială' (1910); 'Despre accelerațiunea seculară a mișcării medii a Lunii' (1888), 'Pata cea mare roșie de pe planeta Jupiter' (1912).

Pentru meritele sale deosebite, Uniunea Internațională Astronomică a atribuit numele lui Spiru Haret unui crater de pe fața invizibilă de pe Pământ a Lunii (1976).

Membru corespondent (3 iul. 1879) și membru titular (31 mart. 1892), Spiru Haret a fost și vicepreședinte al Academiei Române (23 mart. 1904-18 apr. 1907).

Spiru Haret a murit la 17 decembrie 1912, la vârsta de 61 de ani, lăsând în urmă o moștenire impresionantă: un sistem de învățământ românesc modernizat, extins și durabil care a influențat generații întregi, extinderea accesului la educație pentru un număr tot mai mare de copii și tineri, asigurarea unei educații de calitate, care nu trebuia să fie doar teoretică, ci să și răspundă nevoilor unei societăți în continuă dezvoltare.

***

În București și în întreaga țară sunt organizate evenimente la 15 februarie sau în jurul acestei date, cu prilejul Zilei naționale a lecturii.

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din București organizează, la 15 februarie, o serie de activități cu prilejul Zilei naționale a lecturii. Prima parte a zilei este dedicată celor mici prin lecturi din scrierile lui Marin Sorescu, prin ateliere de creativitate și de benzi desenate. În cadrul atelierului 3D, a fost ales un vers-surpriză al poetei Nina Cassian care va fi imprimat împreună cu copiii. Cristina Ștefan, autoarea unui studiu dedicat părintelui învățământului modern românesc, va vorbi despre cât de important este rolul formator al lecturii în educația noastră și despre relația lui Spiru Haret cu învățătorii din vremea sa, potrivit https://mnlr.ro/.

Un eveniment inedit al ediției din acest an îl va reprezenta întâlnirea cu artistul Adrian Mitu, 'un pictor cu studii în arhitectură', care va vorbi despre pictura cu cafea și care va prezenta câteva dintre lucrările sale, printre care și cele inspirate de romanul 'Moromeții'.

Ziua se va încheia cu o întâlnire cu artistul macedonean Gligor Kuzmanovski, ale cărui obiecte sunt expuse în sălile de la parterul și etajul I ale sediului MNLR, din strada Nicolae Crețulescu 8.

Casa de Cultură 'Ion Luca Caragiale' a Municipiului Ploiești derulează o serie de proiecte la nivel național, proiecte în care obiectivele propuse sunt cele de a facilita schimburile culturale și educaționale între diferite asociații și/sau instituții de cultură și de învățământ. În acest sens, vine propunerea ca în data de 15 februarie 2026 să fie alocate cel puțin 15 minute lecturării diverselor tipuri de texte din opera marilor clasici. Apoi, în perioada 15-23 februarie 2026, până la ora 12:00, o înregistrare audio-video, de maximum 2 minute, a textului lecturat, va fi încărcată în formularul online. Casa de Cultură 'Ion Luca Caragiale' a Municipiului Ploiești va promova această activitate prin postarea înregistrărilor trimise pe pagina de facebook a instituției, care va elibera, ulterior, pentru fiecare participant, diplome, exemplare ale revistei 'Atitudini' și volume editate de Casa de Cultură a Municipiului Ploiești, potrivit https://casadecultura.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)